Scoala Gimnaziala Barbuletu
Barbuletu, Dambovita

Prezentare

Localitatea Bărbuleţu este situată în nord-vestul judeţului, la o distanţă de aproximativ 39 km. de municipiul Târgovişte, în bazinul Râu Alb, având un relief ce se caracterizează printr-o denivelare puternică, aceasta făcând trecerea de la ultimele culmi ale Bucegilor şi Leaotei, la o serie de dealuri şi livezi cu pomi, situate la 800-900 m altitudine, cu temperaturi blânde şi aer de o prospeţime deosebită. Dispensarul Se întinde pe o suprafaţă de 2466 ha , în raza sa teritorială fiind cuprinse satele: Bărbuleţu, Gura Bărbuleţului şi Cetăţuia. Aici se găsesc 1059 de gospodării locuite de 2462 de locuitori. Legătura cu Târgoviştea se face prin drumul judeţean Râu-Alb -Voineşti şi drumul naţional Târgovişte-Câmpulung. Atestarea documentară a Bărbuleţului datează din anul 1574, dar este evident că această localitate a existat dinainte ca unitate administrativă. Mari proprietari în Bărbuleţu au fost: Negoslava , soţia lui Barbu Craiovescu, Dobrotă din Pietrari, Tatu şi Pârvu din lazuri. Dar proprietăţile cele mai mari le-au avut boierii Creţuleşti, ctitorii bisericii de aici, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Aceasta a fost construită de Radu Creţulescu, logofăt (1662-1680) şi reparată de polcovnicul Panait şi de Constantin Creţulescu, mare ban (1819). Pe teritoriul comunei sunt monumente de artă şi istorie precum biserica de la Bărbuleţu crucile vechi din secolul XVIII, ruinele unor case existente la 1871, o aşezare dacică la Cetăţuia, ruinele unor case existente la 1871, o aşezare dacică la Cetăţuia, ruinele schitului de la Gura Bărbuleţului din punctul Dealul Călugărului, ş.a.
Învăţământul în această localitate îşi are începuturile la sfârşitul secolului al XVIII-lea pe lângă biserica sătească, unde preotul era ştiutor de carte. Din documente reiese că învăţământul organizat începe la 10 septembrie 1839, când a funcţionat ca învăţător Ion Neculăescu în „Casa sfatului”. Se constată o evoluţie treptată a procesului de instrucţie şi educaţie în special după „Legea asupra instrucţiunii publice din decembrie 1864”, când se introduce învăţământul de patru ani obligatoriu şi gratuit şi învăţământul secundar de 7 ani, astfel că în anul 1905 în Bărbuleţu exista un local de şcoală cu două săli de clasă. Greutăţile inerente se manifestă în procesul de învăţământ în timpul celui de-al doilea război mondial, care sunt înlăturate cu mari sacrificii de ordin material şi spiritual. Sfârşitul războiului a dus la o explozie de informaţii şi noi descoperiri în ştiinţă şi tehnică care a avut un efect pozitiv în dezvoltarea învăţământului. Aplicarea fidelă însă a modelului sovietic, prin Legea învăţământului din 1848, care îşi propunea înlocuirea vechiului liceu de tranziţie cu şcoala de zece ani şi îndepărtarea cărturarilor de mare valoare, a dus la stagnarea şi regresul învăţământului. În acest context au fost îndepărtaţi învăţătorii cu pregătire adecvată: Bănescu Aurel, Bănescu Nicolae, Andreescu Spiridon, Melniciuc Ion şi Traian Izbăşescu, care au fost înlocuiţi cu cadre fără pregătire. După distrugerea vechii structuri a vieţii spirituale româneşti, mulţi intelectuali au format o nouă generaţie, care a impulsionat dezvoltarea învăţământului. Şcoala a fost treptat încadrată cu educatoare, învăţători şi profesori calificaţi şi un număr mare din absolvenţii şcolii Bărbuleţu au terminat studii superioare. În această perioadă învăţământul a realizat acumulări cantitative în construcţii şi dotare. Astfel în anul şcolar 1970-1971 s-a dat în folosinţă actualul local de şcoală, în timpul domnului director Gavrilă Gheorghe. Revoluţia din decembrie 1989 a înlăturat structurile puterii comuniste şi deschide un nou drum dătător de speranţă poporului nostru. Prin aplicarea principiului competenţei şi înlăturarea activităţilor extraşcolare inutile, s-au pus bazele unui învăţământ de calitate. Acest lucru reiese din situaţia şcolară din anul şcolar 1992-1993, când din totalul de 210 elevi înscrişi au promovat numai 201 de elevi, 9 rămânând repetenţi, fiind corigenţi la 3-4 obiecte. De pe aceste plaiuri mioritice s-au ridicat savanţii de renume mondial din familia Ciorănescu, scriitorul învăţător Iosif Dumitrescu-Pietrari, scriitorul Virgil Necula, poetul Cornel C. Tudosescu, eroul locotenent colonel Eremia Popescu, cavaler al ordinului Mihai Viteazul, editorul Mihai I.Vlad, campionul mondial la lupte greco-romane Ion Cernea.

Galerie foto