Istoric

Sfârşit de secol al XIX- lea şi început de secol al XX- lea. În România, cultura, arta, învâţământul îşi îndreptau privirea spre occident. Şcolile, care până atunci fiinţau pe lângă biserici, se mută în clădiri noi, bine dotate cu material didactic şi mobilier. Ministrul învăţământului Spiru Haret făcea reforma învăţământului, punând bazele învăţământului modern în România.

Comunităţile oraşelor, târgurilor, chiar ale satelor au contribuit cu bani, donaţii de terenuri, pe care s-au ridicat şcoli (clădirea Şcolii nr.24, Şcolii nr. 15, Şcolii Superioare Comerciale, fostul Institut Pedagogic, Şcoala Normală şi multe alte clădiri care au fost demolate).

Povestea “Şcolii nr. 9 de fete”, actuala Şcoală nr.15 “Elena Cuza” este emoţionantă.

La începutul anului 1889, pe vremea când şcoala funcţiona într-o mică încăpere din curtea bisericii “Sfântul Haralambie”, o familie de negustori, neştiutori de carte a cumpărat un teren pe strada Cazărmii (Al. Cernat) pentru a fi ridicată o şcoală. Banii pentru construcţie au fost daţi de cei doi negustori.

O singură condiţie a fost pusă: să înveţe şi ei să scrie şi să citească pentru a obţine certificat de absolvire.

Construcţia a început în 1893 fiind efectuată dup- modelul şcolilor “tip Spiru Haret”. La început a fost şcoală primară de fete cu antetul “Şcoala Primară nr. 9 de fete”.

În 1901, şcoala este donată statului şi înregistrată în Registrul Cadastru al Primăriei Galaţi. Cu trecerea anilor se va transforma în şcoală gimnazială, iar în anii 1956-1958 se va construi un nou corp cu etaj, prin munca voluntară a părinţilor.

“Şcoala nr. 9 de fete” era cotată ca una din cele mai bune şcoli din oraş; era acea şcoală de elită de care erau mândri cadrele didactice, elevii şi părinţii.

Din negura timpurilor străbat până astăzi chipul şi renumele dascălilor: învăţătoarele Maria Caşu, Celestina Nistorescu, Maria Economu, profesoarele Eugenia Savin, Elena Georgescu, Georgeta Crăciun, a directorilor Ioana Economu sau Petru Dogaru şi a multor altor dascăli ce au trudit pe altarul şcolii.

De pe băncile acestei şcoli au plecat cu mintea plină de cunoştinţe şi cu sufletul încărcat de dorinţa de a se realiza în viaţă mii de elevi.

Mulţi, foarte mulţi au ajuns cadre didactice, doctori, economişti, ingineri, militari de carieră, ziarişti, oameni de cultură, de artă.

Unii au dus mai departe faima de român, aşa cum a făcut-o violonistul Eugen Sârbu, actriţa Valeria Gagealov. Alţii au rămas aici, trudind pentru binele oraşului nostru, până când au trecut în lumea umbrelor.

Cei din generaţiile mai de demult, dar şi cei din generaţia tânără, au spus şi spun cu mândrie: “am fost elevul acestei şcoli”.

Seculara Şcoală “Elena Cuza” îşi poartă anii cu mândrie şi se străduieşte să ducă mai departe tradiţia predecesorilor ei cu ajutorul  tinerei generaţii de dascăli, păstrând vie flacăra iubirii faţă de şcoală.

Prof. Magdalena Mocanu