LICEUL TEHNOLOGIC ,,NICOLAI NANU”, BROȘTENI

Misiunea şcolii

Misiunea școlii este să asigure o educație de calitate, în acord cu nevoile comunității și ale tinerilor , în vederea adaptării socio-economice a adolescenților de azi, viitori cetățeni activi, deplin conștienți de propria valoare și competitivi pe piața muncii locală și europeană

Liceul Tehnologic ,,Nicolai Nanu” urmărește să asigure această calitate prin promovarea unui învățământ modern , desfășurat într-un climat intern stimulativ atât pentru elevi cât pentru cadrele didactice , sensibil la nevoile locale și regionale.

Broşteni – repere geografice

Localitatea Broşteni, se află amplasată în partea de sud-est a bazinului Dornelor, pe cursul mijlociu al Bistriţei, având următoarele coordonate geografice: 47^o14’20” latitudine nordică şi 23^o21’10” latitudine estică. Suprafaţa localităţii este de 59466 ha. În urma împărţirii administrativ-teritoriale din 1968, localitatea Broşteni este alcătuită din zece sate : Broşteni, Cotârgaşi, Dîrmoxa, Frasin, Hăleasa, Holda, Holdiţa, Lungeni, Neagra şi Pietroasa.

Din 1 ianuarie 2004 comuna Broşteni devine oraşul Broșteni.

Oraşul Broşteni este străbătut de D.N. 17 B Vatra-Dornei – Piatra Neamţ.

In centrul oraşului se ramifică D.N. 17 B, drumul judeţean 173 Broşteni-Dîrmoxa-Vatra Dornei ,arteră de circulaţie cu varianta prin Drăgoiasa-Păltiniş.

Legătura cea mai apropiată cu municipiul Suceava – reşedinţă de judeţ – se face pe valea pârâului Holda, peste vârful Puzdra.

Configuraţia generală a reliefului în care predomină cel muntos, înalt, al zonei cristaline nu a constiuit o piedică în procesul umanizării. Oamenii de la munte, depăşind asperităţile impuse de natură, au fost singurii în măsură să se acomodeze, găsind locuri prielnice pentru fixarea aşezărilor, pe văi, şi utilizarea resurselor oferite de natura montană , ,,satul Broşteni fiind împrăştiat, mai ca toate satele de munte, nu se ruşina lupul şi ursul a se arăta ziua-miza mare prin el. O casă ici sub tihăria asta alta dincolo de Bistriţa sub altă tihărie; mă rog unde i-a venit omuluiî ndemână să şi-o facă” ( I. Creangă ,,Amintiri, poveşti, povestiri”, Ed. I. Creangă, Bucureşti, 1977).

Localitatea este străbătută de la un capăt la altul de râul Bistriţa în care se varsă pâraiele : Barnar, Holda, Holdiţa, Neagra şi Negrişoara, Cotârgaşul.

Climatul este continental , cu diferenţe pronunţate şi specifice zonei, cu ierni lungi şi geroase, cu primăveri lungi şi ploioase, veri scurte şi calde.

Subsolul localităţii adăposteşte de veacuri substanţe minerale utile: minereu complex şi zăcăminte metamorfozate în filoane sideritice cu blendă şi galenă, baritină, uraniu şi piatră de construcţie, respectiv calcar.

Vegetaţia se suprapune etajului coniferelor şi zonei alpine în munţii din jur, unde predomină pajiştile împestriţate cu tufe de merişor, afin. Pădurea ocupă cea mai mare parte a teritoriului localităţii, deţinând locul întâi în privinţa fondului forestier din judeţul Suceava.

Populaţia oraşului Broşteni este de aproximativ 6100 locuitori.

Funcţiile economice predominante ale zonei sunt exploatarea masei lemnoase , creşterea animalelor si  în  dezvoltare industria serviciilor;

Ca obiectiv turistic poate fi amintită biserica din lemn veche de peste 200 ani, unde a cântat psalmi şi Ion Creangă.

REPERE ISTORICE

Şcoala din localitatea Broşteni este una din cele mai vechi şcoli primare din ţară. A fost înfiinţată în jurul anului 1840 de marele logofăt Alecu Balş, proprietar al moşiei Broşteni.

De la început şcoala şi-a făcut un renume frumos datorită vestitului şi inimosului învăţător Nicolae Nanu, primul ei dascăl. Aşa se explică şi numărul mare de elevi ce frecventau şcoala lui Balş (90 - 120) şi faptul că la această şcoală veneau copii de la distanţe mari: Tg. Neamţ, Fălticeni, Bucovina etc. Aici a învăţat carte şi marele povestitor Ion Creangă. Iată ce cuvinte de laudă pune el în gura bunicului său David Creangă, despre Şcoala din Broşteni şi profesorul ei Nicolae Nanu:

"Lasă mă Ştefane şi Smărănducă, nu vă îngrijiţi atâta, că azi e duminică mâine luni şi zi de târg, dar marţi de-am ajunge cu sănătate am să iau nepotul cu mine şi am să-l duc la Broşteni cu Dumitru al meu la profesorul Neculai Nanu de la şcoala lui Baloş şi-ţi vedea voi ce-a scoate el din băiet… Aşa vorbeşte de blând şi priveşte cu bunătate pe fiecare, de ţi-i mai mare dragul să te duci la el. Ferice de părinţii ce l-au făcut că bun suflet de om este n-am ce zice. Şi mai ales pentru noi ţăranii munteni este o mare facere de bine…

Când am venit eu din Transilvania unde se pomeneau şcoli ca a lui Baloş în toată Moldova, doar la Iaşi să fi fost aşa ceva şi la Mănăstirea Neamţului…"

A funcţionat ca şcoală particulară până la 1 februarie 1864, când odată cu Legea instrucţiunii publice din perioada lui Alexandru Ioan Cuza este luată în administrarea statului. Între anii 1892, 1893 şi 1893 - 1899 a funcţionat o şcoală de băieţi şi una de fete. În anul şcolar 1893 - 1894 erau înscrişi la această şcoală 57 elevi la şcoala de fete şi 78 la şcoala de băieţi. În 1894 cele două şcoli fuzionează şi ia fiinţă şcoala mixtă din comuna Broşteni, Plasa Muntele, judeţul Suceava.

Din 1922 şcoala Broşteni adoptă orarul tip urban cu 4 clase, iar din 1923 şi până în 1947 şcoala se va numi "Şcoala Primară mixtă de tip urban - comuna Broşteni, judeţul Suceava. Din 1923 în cadrul şcolii ia fiinţă şi cursul complementar clasele V-VIII. În Broşteni, alături de şcoala primară, dar în clădiri separate şi instituţii diferite ia fiinţă şi gimnaziul unic - curs secundar, care va funcţiona până în anul 1948.

Din 1948 şi până în 1964 va funcţiona cu ciclul I - clasele I-IV şi ciclul II - clasele V-VIII.

Din 1965, odată cu generalizarea învăţământului de 8 ani, şcoala va funcţiona cu 8 clase. Începând cu anul şcolar 1969-1970, când intră în vigoare noua lege a învăţământului, se generalizează învăţământul de 10 ani şi la şcoala Broşteni. Ea se va transforma din şcoală elementară de 8 ani în şcoală generală cu clasele I-X. Ca urmare a intensificării exploatărilor forestiere şi mai ales a celor miniere, are loc o creştere rapidă a populaţiei şi implicit a populaţiei şcolare. Un eveniment deosebit în viaţa şcolii din Broşteni îl constituie înfiinţarea liceului, conform H.C.M. nr. 197 din 20 aprilie 1976 ca Liceu Industrial cu profil mine, petrol, geologie şi mecanică în baza materială a şcolii generale cu gimnaziu şi curs primar. Liceul a fost patronat iniţial de Exploatarea Minieră Leşu Ursului din cadrul Ministerului Minelor Petrolului şi Geologiei, iar apoi de I.P.E.G. Suceava din cadrul Ministerului Geologiei, cu sediul în oraşul Cîmpulung Moldovenesc.

După evenimentele din decembrie 1989 unitatea şcolară din Broşteni capătă titulatura de Grupul Şcolar Broşteni. După cum se poate observa şcoala are o vechime de 168 ani, dar în ultima perioadă a avut o dezvoltare continuă atât pe linia lărgirii bazei materiale cât şi în ce priveşte corpul profesoral, calitatea actului pedagogic.

Ca urmare şcoala şi-a clădit încet dar sigur un binemeritat prestigiu în cadrul învăţământului de pe valea Bistriţei. "Cartea de vizită" a şcolii este susţinută de temeinicia pregătirii profesionale a cadrelor didactice, de nivelul bun de pregătire a elevilor confirmat de rezultatele la concursuri şcolare, examene naționale ( bacalaureat , capacitate, evaluare națională)  admiterea în învățământul universitar.

Personalităţi care au slujit şcoala din Broşteni:

Nicolae Nanu - născut în satul Topliţa, judeţul Neamţ a absolvit seminarul Socola Iaşi în 1839 conform Forii Săteşti a Principatului Moldovei, An I nr. 25 din 17 septembrie 1839. După rezultatele pe care le-a dat şcoala din Broşteni, din unele însemnări se poate trage concluzia că avea o cultură destul de vastă pentru acele vremuri. Pe lângă ştiinţa de carte mai avea şi alte calităţi: un desăvârşit cântăreţ bisericesc, un meşter al cuvântului, un tipicar fără pereche. Cursurile la şcoala lui Nanu ţineau 5 ani, iar absolvenţii primeau atestat pe baza căruia se puteau hirotonisi.

Se servea în şcoală de monitori care se numeau "vătavi". Pe lângă monitorul general se folosea de elevi înaintaţi la învăţătură pentru a ajuta pe cei începători. În şcoală pe lângă, cunoştinţele religioase se preda istoria, geografia şi aritmetica.

Ceea ce îl ridică cel mai mult pe Nanu este faptul că se ocupa de educaţia patriotică, naţională, educaţie ce le-o făcea prin istorie şi cântece naţionale. Moare în 1851 şi este înmormântat în Broşteni lângă vechea biserică din lemn, astăzi monument istoric.

Mihai Lupescu - este una din figurile distinse ale corpului didactic primar. S-a născut la Spătăreşti, lângă Fălticeni la 1 august 1861. Clasele primare le face la Bogdăneşti, iar cele gimnaziale la Fălticeni, după care urmează cursurile Şcolii normale de învăţători "V. Lupu" din Iaşi. Este numit ca învăţător suplinitor în noiembrie 1884, iar ca învăţător definitiv în 1889. Prin strădania lui se construieşte în 1892 localul de şcoală în valoare de peste 30.000 lei, înzestrat cu atelier de dogărie, un bogat material didactic şi înfiinţează o bibliotecă care ulterior îi va purta numele. A colaborat la o serie de reviste ca: "Lumina pentru toţi", "Învăţământul primar", "Revista învăţătorilor". Cea mai prodigioasă activitate a depus-o la întemeierea şi sprijinirea revistei folclorice "Şezătoarea".

A lucrat cu Anton Gorovei la un manual de botanică populară.

Petrea Gheorghiasa- fiu de ţăran din satul Cotârgaşi, elev al lui Mihai Lupescu, urmează Şcoala Normală "V. Lupu" din Iaşi. Se întoarce ca învăţător în satul natal, iar din 1905 este numit director al Şcolii primare din Broşteni.

Împreună cu M. Sadoveanu a editat o serie de manuale didactice.

Simion Teodorescu Kirileanu - este fiu al acestor locuri, elevul lui Mihai Lupescu, urmează Şcoala Normală "V. Lupu" din Iaşi, este numit învăţător la Şcoala primară din Broşteni în anul 1906, iar apoi la şcoala din Holda, satul său natal. Participă la luptele din primul război mondial fiind rănit grav, avansează până la gradul de căpitan în rezervă şi rămâne invalid tot restul vieţii. Folclorist, a publicat multe culegeri dintre care amintim: "Poveşti poporale cu cuprins moral" - 1899, "Întâmplările şi viaţa lui Păcală" - 1900, "Ştefan cel Mare şi Sfânt - istorisiri şi cântece populare" - 1904.

Ion Teodorescu Broşteni - tot de pe aceste meleaguri, învăţător şi remarcabil folclorist. Participant la primul război mondial pribegeşte apoi prin Fălticeni, Tg. Neamţ şi Iaşi. Colaborează la "Şezătoarea", iar împreună cu Mihai Lupescu scrie o lucrare intitulată "Arta de a văpsi a sătenilor". Singur scrie "O samă de cuvinte din bătrâni". Ambele lucrări au fost premiate de Academia Română. Colaborează la o serie de reviste ca: "Albina", "Cuvânt Moldovenesc", "Junimea Literară".

Ion I. Iliescu - pe lângă activitatea didactică desfăşoară şi o bogată activitate obştească. A fost director al şcolii între anii 1918-1930. A înfiinţat un cămin cultural "Nicolae Nanu", a organizat biblioteca şcolii şi a format un comitet pentru a ridica un monument al eroilor din comuna Broşteni care au căzut pentru reîntregirea neamului.

Aurel Baciu - director al şcolii între 1930-1939 este iniţiatorul înfiinţării unui muzeu etnografic al şcolii, organizează biblioteca căminului cultural "Principele Nicolae", înfiinţează în 1936 un cor şcolar şi de adulţi pe patru voci. Reorganizaeză biblioteca şcolii "Mihai Lupescu", redeschide cursurile de adulţi în 1936. Pentru meritele sale este promovat subrevizor şcolar de control la Plasa Muntele, judeţul Neamţ.

Mihai Traicu - profesor de biologie, a condus şcoala din Broşteni în calitate de director timp de 26 ani, între 1954-1980. A contribuit la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a şcolii . A sprijinit construirea noului local de şcoală (corpul  A) dat în folosinţă în anul 1964 şi a luptat mult pentru înfiinţarea liceului din localitate

Începând cu 01.09. 2002 şcoala  din Broşteni ca semn de preţuire pentru primul ei învăţător se va numi Grupul Şcolar ,,Nicolai Nanu”  iar din 01.09 2012  Liceul Tehnologic ,,Nicolai Nanu”, unitate cu personalitate juridica pentru toate structurile de învățământ din localitate.