Prezentare pe scurt

Şcoala Generală Corobăi este asezata în satul Corobai, comuna Drăgoteşti, strada principala.

Comuna Dragotesti are urmatoarea amplasare: 44°48′N,  23°10′E.

 

Are in componenta trei sate :  Dragotesti - resedinta, Corobai si Trestioara.

Suprafata este de 2893 ha .

Distanta pâna la Tg-Jiu este de 44 km.

Relieful este format din culmile Slivilestilor si Negomirului si o parte

a văii Jiltu Dragotestilor. Subsolul contine lignit, exploatat in minele de la

Dragotesti, Negomir, Cojmanesti si Tehomir.

Ocupatia populatiei este agricultura si cresterea animalelor .

Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume.

Are legatura cu calea ferata Dragotesti - Turceni - Filiasi.

ECHIPAREA TERITORIULUI

-suprafata totala: 2893 ha

2) POPULATIA

-populatia totala stabila - 2832 persoane

3) FORTA DE MUNCA

-numar mediu salariati - 650 persoane

-numar mediu salariati in industria extractiva - 479 persoane

-numar mediu salariati in industria prelucratoare - 20 persoane

-numar mediu salariati in energie electrica si termica, gaze si apa- 3

persoane

-numar mediu de sal in comert- 16 persoane

-numar mediu de sal transp, depozitare, posta, comunicatii - 20

persoana

-numar mediu salariati in administratia publica- 9 persoane

-numar mediu sal in invatamant - 33 persoane

-numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala - 20 persoane

4) INVATAMANT

-unitati de invatamant - 7

-gradinite de copii - 4

-scoli din invatamantul primar si gimnazial - 3

-sali de clase si cabinete - 14

-laboratoare - 2

5) CULTURA SI ARTA

-biblioteci - 3

-biblioteci publice - 1

-abonamente la radio - 407

-abonamente la televiziune - 373

6) OCROTIREA SANATATII

-medici - sector public - 2 persoane

-personal mediu sanitar - sector public - 9 persoane

-dispensare medicale - sector public - 1

7) AGRICULTURA

-suprafata agricola - 1726 ha

-suprafata arabila - 756 ha

-suprafata livezi si pepiniere pomicole - 56 ha

-suprafata vii si pepiniere viticole - 68 ha

-suprafata pasuni - 522 ha

-suprafata fanete - 324 ha

Istoricul

In anul 1818 domnitorul Ioan-Voda Caragea a dat un hrisov  de organizare a invatamantului scolar  din tara noastra, atribuind  sarcina de conducere Eforiei scolilor , institutie ce a fost organizata in anul 1828.
In anul 1833, vornicul cel mare al Tarii Romanesti, Mihai Ghica  trimite
carmuitorilor de judete(prefectilor) o circulara, prin care se indeamna  sa se treaca mai indata  la indeplinire, luand mai intai intelegerea cu proprietarii de pamanturi si cu arendasii mosiilor, in ce casa se va tine scoala sau sa se chibzuiasca prin ce mijloace s-ar putea construi o incapere  in acest scop.
Tot pe linie de stat au aparut si alte instructiuni precum cele ale lui
Alexandru Ioan Cuza , Tache Ionescu...etc.

INFIINTAREA PRIMEI SCOLI IN DRAGOTESTI SI PRIMII DASCALI

Cu privire la atestarea infiintarii acestei unitati scolare  nu s-a putut afla niciun document pe linie de stat si nici judet sau comuna. Singurele precizari au fost facute de la oamenii mai varstnici si cu stiinta de carte si din Arhivele Statului, aflandu-se primii dascali care au functionat la scoala din Dragotesti.
Inginerul Iulian Bratiloveanu spunea ca stia de la tatal sau, care era unul
dintre fruntasii satului, ca scoala a inceput sa functioneze in 1838. Tot el isi
amintea ca a observat pe un pervaz al primei scoli, o sculptura de cutit ce
marca anul 1838.
Primul dascal gasit in arhive a fost Chirica Toporiste, cantaret de biserica. El
a deschis cursurile intr-un local din Dragotestii de Sus, la data de 6 octombrie
1838, cu un numar de 36 elevi. La data de 15 noiembrie Chirica a fost intrerupt din functie de catre Gheorghe Nita Enasoiu, care n-a fost altul decat preotul Enasoiu. Avea prezenti la scoala 43 elevi, functionand in Dragotestii de Jos.
Cel de-al treilea dascal a fost Gheorghe Frîntu, in anul scolar 1863-1864. A mai
fost notificat in arhiva Vasile Toporiste, in anul 1878, la scoala Dragotesti,
nespecificandu-se satul. A mai functionat, tot ca dascal, Florea Mihai Bivolar,
deschizand cursurile la 30 noiembrie 1848, cu 26 de elevi.

Dotare

La nivelul comunei:

-unitati de invatamant - 7

-gradinite de copii - 4

-scoli din invatamantul primar si gimnazial - 3

--sali de clase si cabinete - 14

-laboratoare - 2

-biblioteci - 2

Scoala Generala Corobăi,  Dragotesti dispune de :

      - 4 sali de clasa- gimnaziu

      - 2 sali de clasa- invatamant primar

      - 1 sala de clasa- gradinita

      - 1 laborator informatica

      - 1 teren sport

      - 1 biblioteca

Colectivul

Nr. crt.

Disciplina

Numele ÅŸi prenumele profesorului

1.

Limba română

PÄ‚SÄ‚RESCU ANGELA

2.

Limba latină

COPILUS MADALINA-VASILICA

3.

Limba engleza

DRÄ‚GUÅ¢ CLAUDIA-CATY

4.

Limba franceza

COPILUÅž  MADALINA-VASILICA

5.

Istorie

VOICU   LUMINITA MIHAELA

6.

Cultură civică

COPILUS MADALINA-

 VASILICA  / VOICU LUMINITA MIHAELA

7.

Matematica

LÄ‚UTARU GABRIEL

8.

Fizică

BÄ‚LAN MARIANA

9.

Chimie

BÄ‚LAN MARIANA

10.

Biologie

NECÅžULEA COSMIN MARIAN

11.

Geografie

IORDAICHE ELENA  /VOICU LUMINIÅ¢A MIHAELA

12.

Ed. plastică

CIORTAN ALINA / PASARESCU VASILICA

13.

Ed. muzicală

CIORTAN ALINA  / PASARESCU MIHAIL

14.

Religie

DUTU  CARMEN-MARIA

15.

Ed. fizică

ILIESCU  GHEORGHE

16.

Ed. tehnologică

IORDAICHE  ELENA/NECÅžULEA COSMIN MARIAN

17.

Pr. meu Calc.

PASARESCU  VASILICA

                                                        ELEVII CLASEI A V-A

                                      DIRIGINTE: COPILUS MADALINA VASILICA

Nr.

crt.

Numele ÅŸi prenumele

elevului

1.

ARMÄ‚ÅžOIU PETRE-GHEORGHE

2.

BALOÅžIN  NICOLAE-MIHAIL

3.

CÂRCIU   LOREDANA -ADELINA

4.

CUÅ¢UI  CLAUDIU

5.

GÄ‚INARU  ÅžTEFAN ALIN

6.

MITUICÄ‚  ION GABRIEL

7.

NEBANCEA  ANA-MARIA

8.

NEBANCEA   SERGIU-IONUÅ¢

9.

NEBANCEA   VICTORAÅž

10.

PÂRCÄ‚LÄ‚BESCU  DANIEL

11.

POPESCU   RALUCA GEORGIANA

12.

RUÅžEÅ¢  ELENA NICOLETA

13.

Å¢IU   POLINA

14.

TURLICÄ‚   ION- COSMIN

15.

UDRESCU    ADRIAN LUCIAN

16.

VOICA    VICTOR-AUREL

                                          ELEVII  CLASEI  AVI-A

                               DIRIGINTE: DRAGUT CLAUDIA-CATY

Nr.

crt.

Numele ÅŸi prenumele

elevului

1.

BALOÅžIN   ELENA - MIHAELA

2.

BALOÅžIN   OVIDIU

3.

BÄ‚TRÎNCA   ANA-MARIA AURELIA

4.

CHITIGIU ALINA

5.

CRUCERU-CÄ‚MARÄ‚ÅžAN    ARINA

6.

DUDÄ‚U  ADRIAN -GABRIEL

7.

MARINCA  ANDREEA

8.

MITUICÄ‚  FLORIN

9.

NEBANCEA  ANA-MARIA LUIZA

10.

NIŢĂ   MARIA-IRINA

11.

ROTARU ALEXANDRA-DANIELA

12.

Å¢IU  CRISTINEL

13.

Å¢UGHIN       ELENA  -LILIANA

14.

Å¢UGHIN    PETRE

                                                    ELEVII CLASEI  A VII-A

                                            DIRIGINTE: BALAN  MARIANA

Nr.  crt.

Numele si prenumele

1.

Armasoiu D. Alexandru-Ionut

2.

Balosin I. Elena-Loredana

3.

Balosin I. Larisa-Claudia

4.

Balosin I. Petre-Madalin

5.

Balosin C. Stefan-Ionut

6.

Batranca V.Ana-Maria

7.

Circiu P. Georgiana-Andreea

8.

Circiu C. Mirel

9.

Cotoi A. Luminita- Valentina

10.

Cruceru V. Vasile

11.

Cruceru-Camarasan S.G. Ion-Andrei

12.

Duica Gh. Daniel

13.

Epure N. Roxana-Nicoleta

14.

Gainaru S. Andrei-Marian

15.

Ghighilici D. Vasilica-Mitica

16.

Gosea C. D. Denis-Florian

17.

Hobeanu D. Elena-Raluca

18.

Laudat A. Gheorghe-Adrian

19.

Lupulet I. Madalina-Andreea

20.

Lupulet D. D. Petre-Ilie

21.

Mituica G. Darius-Daniel

22.

Mladenescu S. Madalin-Gabriel

23.

Negovan C. Mihai-Alexandru

24.

Nita I. Petre-Ionut

25.

Popescu Gh. Nicolae-Daniel

26.

Radu M. Stefan-Ionut

27.

Ruset I. Ion-Daniel

28.

Ruset C. Simona-Lenuta

29.

Strat I. Carmen-Adela

30.

Tudorescu V.Petre-Valeriu

31.

Tudorescu V. Tatiana-Veronica

32.

Turlica V. Constantin-Aurel

33.

Uzuru Ramon-Fernando

34.

Vladau S. Cristian-Cornel

35.

Vladau E. N. Loredana-Isabela

36.

Voica A. Cornelia-Alexandra

                                                ELEVII  CLASEI  A VIII-A

                                           DIRIGINTE: LAUTARU GABRIEL

Nr.

crt.

Numele ÅŸi prenumele

elevului

1.

BÄ‚TRÎNCA P. MADALINA -ALISA

2.

DASCÄ‚LU P. CRISTIAN  -MARIUS

3.

GÄ‚INARU  S. MARIA  - DANIELA

4.

GOÅžA  ANDRADA -ALEXANDRA

5.

GOÅžEA  COSMIN  -MIHÄ‚IŢĂ

6.

HÎPA  C. SILVIU -DUMITRU

7.

HOBEANU GH. CONSTANTIN-RAREÅž

8.

LUPULEÅ¢  V. DUMITRU -ALIN

9.

LUPULEÅ¢ S.  LAURA -GEORGETA

10.

LUPULEÅ¢ I.  ROXANA -MIRABELA

11.

LUPULEÅ¢  D.D.  VALERIA -DANIELA

12.

LUPULEÅ¢  L. VASILE  -VIOREL

13.

MÄ‚LAETE  I.  PETRE -MARIAN

14.

MÎÅ¢U  I. DUMITRU

15.

NEBANCEA V.  LIDIA  -VASILIA

16.

NEBANCIA  Åž.  GABRIELA-LOREDANA

17.

NEBUNU-BARAC    I.  PETRE

18.

PAMPU  ÅžT.  ALEXANDRU ANDI

19.

PAMPU  ÅžT. CORNEL  -IONUÅ¢

20.

SARCINÄ‚  I.  DUMITRU -DANIEL

21.

SARCINÄ‚  I.  MIRABELA

22.

SBORA  C.  ELENA ELENA -DANIELA

Orar

Programul se desfasoara in intervalul  8:00 - 14:00

                                                                                    ORAR

                                                                                2009-2010

 

ORA

CLASA

          LUNI

      MARTI

    MIERCURI

         JOI

       VINERI

  

  

1

V

VI

VII

VIII

ED. TEHNOL.

FIZICA

LB. ENGLEZA

ROMANA

MATEMATICA

ISTORIE

BIOLOGIE

GEOGRAFIE

  

FRANCEZA

MATEMATICA

BIOLOGIE

PR.  MEU CALC.

  

LB. ROMANA

FIZICA

 MATEMATICA

ISTORIE

  

ENGLEZA

MATEMATICA

LB. ROMANA

FRANCEZA

  

  

  

2

V

VI

VII

VIII

LB. ROMANA

MUZICA

FIZICA

LB. ENGLEZA

  

ISTORIE

MATEMATICA

RELIGIE

BIOLOGIE

MATEMATICA

BIOLOGIE

PR. MEU CALC

FRANCEZA

MATEMATICA

LB. ROMANA

CULTURA CIVICA

FIZICA

LB. ROMANA

FRANCEZA

MATEMATICA

ENGLEZA

  

  

3

  

V

VI

VII

VIII

ED. FIZICA

LB. ENGLEZA

ROMANA

FIZICA

RELIGIE

BIOLOGIE

ISTORIE

MATEMATICA

  

ED. FIZICA

FRANCEZA

ED. TEHNOL.

MATEMATICA

ISTORIE

MATEMATICA

FIZICA

LB. ROMANA

MATEMATICA

LB. ROMANA

FRANCEZA

GEOGRAFIE

  

  

4

V

VI

VII

VIII

ENGLEZA

ED. FIZICA

CHIMIE

DESEN / MUZICA

BIOLOGIE

RELIGIE

MATEMATICA

ISTORIE

PR.  MEU CALC

ED. FIZICA

MATEMATICA

LATINA

LB. ROMANA

ISTORIE

CHIMIE

MATEMATICA

GEOGRAFIE

ENGLEZA

LB. ROMANA

MATEMATICA

  

  

5

V

VI

VII

VIII

DESEN

LB. ROMANA

ED. FIZICA

CHIMIE

MATEM.  DISTR

ED. TEHNOL.

ISTORIE LOCALA

RELIGIE

MUZICA

PR. MEU CALC.

FRANCEZA

ED. FIZICA

            -

MATEM.  DISTR.

LB. ROMANA

CHIMIE

  

FRANCEZA

GEOGRAFIE

MUZICA

LB. ROMANA

  

  

6

V

VI

VII

VIII

LB. ROMANA

DIRIGENTIE

DESEN

ED. FIZICA

             -

             -

GEOGRAFIE

DIRIGENTIE

                -

DESEN

ED.  FIZICA

CULTURA CIVICA

               -

               -

DIRIGENTIE

LB. ROMANA

DIRIGENTIE

LB. ROMANA

ENGLEZA

ED. TEHNOL.

Regulamentul

Scoala Generala Corobai, Dragotesti respecta regulamentul de functionare a invatamantului preuniversitar completat de regulamentul de ordine interioara.

Alte date

Din istoria locurilor Vaii Jiltului - documentar

 

           Nu o data generatii de oameni au simtit nevoia de a cunoaste mai de aproape istoria locala, caci aceasta din urma satisface mai mult ca orice sinteza de istorie universala spiritul unui om si constiinta generatiei lui. De aceea in ultimul secol, in elaborarea monografiilor de sate s-au evidentiat etapele necesare alcatuirii unor mici istorii pentru toate localitatile din tara

          Lucrarea, isi propune sa realizeze o parte din istoria unei parti din satele de pe Jilturi, zona distincta din punct de vedere geografic, asemanatoare din punct de vedere istoric cu cele din vecinatatea ei:valea Jalesului(spre nord-est) si valea Cosustei (spre sud-vest).

          Contributia noastra istoriografica se bazeaza pe o bogata informatie documentara care insumeaza numeroasele lucrari ale istoricului gorjan Alexandru Stefulescu[1], marea colectie de documente medievale romanesti, Documente privind istoria Romaniei, Tara Romaneasca- Documente Romaniae Historica , dar si volumul publicat de Al. Balintescu

          Judetele din sudul Carpatilor erau socotite de marele istoric Nicolae Iorga adevarate structuri socio-politice constituite de-a lungul istoriei ca rezultanta clara a pozitiei comunitatilor umane in stransa relatie cu mediul geografic.

          Daca pentru Aurelian Sacerdoteanu satul (fossatum), comunitatea de "neamuri" fara sa fie neaparat inrudite intre ele, a fost elementul istoric care a realizat "cea dintai unire etnica si lingvistica"[2] , pentru Nicolae Iorga, unitatea primordiala a vietii istorice la romani a dat-o asa-zisele romanii populare, uniunile de obsti satesti grupate pe o vale de rau, intr-o depresiune montana-intra sau extracarpatica- intr-un uluc depresionar, intr-un adapost al codrilor, etc.

          Deoarece satele de pe valea Jiltului au apartinut administrativ cand de judetul Mehedinti cand de judetul Gorj, identificarea lor se face foarte greu. Pe langa informatiile editate, noi am folosit numeroase alte documente pastrate in depozitele Arhivelor Nationale din Tg-Jiu, Drobeta Turnu Severin si Craiova.

 

Cadrul geografic al vaii Jilturilor

       Valea Jilturilor se gaseste in subunitatea Piemontului Motrului, parte a Podisului Getic.

           Geografii nu s-au prea oprit asupra acestei zone. Studiile mai vechi o fixeaza in interiorul „grupului convergent" catre Filiasi al apelor Motru si Gilort[3]. Mai exact valea Jilturilor cuprinde pamantul din triunghiul format de Motru, Jiu si creasta care marcheaza marginea nordica a Podisului Getic. Descriptiv, zona Jilturilor apare ca o succesiune de culmi domoale, intre care se intercaleaza depresiuni intracolinare, care coboara in altitudine spre Filiasi sub forma capetelor de deal, ca un adevarat amfiteatru national.

          Punctul altitudinal se gaseste pe valea Jiului in jur de o suta de metri, iar cel mai ridicat, pe culmea Bourelului de 398 metri. Cumpana apelor dintre Jiu si Jilt se intinde de la sud la nord pe dealurile Urdanei, Piatra, Dealul Mare, Culmea Brandusei, Piscul Desei, Dealul Ursoaiei, Culmea Aninoasei, Dealul Valari, Piscul Inalt, Culmea Bourelului, Dealul Budestilor; culmea apelor intre Motru si Jilt se desfasoara, de la sud-est la nord-vest, de-a lungul dealurilor: Frasinului, Hotului, Bisericii, Pietricica, Borascu, Culmea Samarinestilor, Cioaca Bocei, Cioaca Floarei....

         Din punct de vedere geologic, aceste dealuri alungite dintre Jiu si Motru, sunt incadrate epocii cuaternale. Spre lunca de confluenta a Jiuluio cu Motru, dealurile piemontane se termina prin capete de deal numite de localnici fie"gruiuri", fie „capul dealului".

In partea de sus a dealurilor din triunghiul cu varful la Gura Motrului , in subsol, s-au descoperit importante zacaminte de lignit de varsta daciana si levantina, prezente in 17 strate productive groase de 10-30 metri in zona de lunca si pana la 120 metri in zona colinara[4]

           Zona Jiltului  sau bazinul Jilturilor aduna sapte ape curgatoare de pe o lungime de circa 50 km si o latime de 20 km. Tot sapte vai intalnim aici. Locuitorii numesc aceste ape  „Jilturi" : Jiltul Mare, Jiltul Sec, Jiltul Mic, Jiltul Tehomir, Jiltul Valea Cocorului, Valea Borascului, Valea Racilor.

          Vaile destul de largi, ferite de curenti de aer rece si vanturi puterince, sunt cultivate cu pomi fructiferi. Dealurile, cu platouri inguste de 10 pana la 30 metri sunt cultivate cu vita de vie sau sunt acoperite de paduri seculare.

Elementele fizico-geografice de relief, climatice, hidrografice, au inzestrat zona Jilturilor cu cele mai favoravile conditii de viata pentru om.

 

Populatia si asezarile

  Ocupatiile locuitorilor

         Bazinul Jilturilor este locuit din cele mai vechi timpuri. Pe o suprafata de circa 80 km2, relativ mica, aici sunt peste 50 de sate. Pana in secolul XIX-lea , satele erau raspandite pe dealuri si prin poieni, la adapostul padurilor.

    Din totdeauna, oamenii de aici au cultivat cereale, au crescut animale, au plantat

pomi si vii, vanau.

         Documentele istorice medievale si din epoca moderna abunda in mentionarea morilor de apa si de vant in zona si a pometurilor.

Oamenii locurilor, in majoritate mosneni, ajunsesera la sfarsitul secolului al XVIII-lea sa posede suprafete intinse de vii care produceau in jur de 40 de vedre vin la pogon.

In anul 1832[5], in plasa Baia, satele aveau suprafete apreciabile cu vii: Ursoaia (60 pogoane), Matasari (60 Pogoane), Trestioara (40 pogoane), Bolbosi (40 pogoane), Turceni (32 pogoane), etc.

       Morile constituiau un bun de pret. De exemplu, in anul 1836, un singur om, Raducan Cioaba, avea o moara pe mosia Bolbosi, una pe Jilt la Ursoaia, o alta la Siacu

       De cele mai multe ori morile erau averea intregii obsti a mosnenilor. Astazi , morile de apa si de vant au fost inlocuite cu cele actionate de motoare cu aburi si apoi ,de motoare pe baza de motorina sau curent electric.

        Dupa 1945 s-a pus accent mai mult pe productia de cereale, neglijindu-se foarte mult pomicultura si cresterea vitelor.

       Colectivizarea si, mai inainte, saracia, au determinat plecarea oamenilor de pe aici catre orasele mari ale tarii: Bucuresti, Craiova, Timisoara sau catre centrele miniere din Valea Jiului. In prezent, satenii din toate satele de pe Jilturi si-au oferit forta de munca exploatarilor de lignit din bazinele Rovinari-Motru-Matasari.

        Din totdeauna oamenii de azi au facut comert cu vite , miere , ceara, vin, tuica, etc, Cativa dintre ei au fost retinuti de documente ca buni negustori.De exemplu, in statisticile patentarilor mehedinteni din 1833 si 1835, se intalnesc Parvu Baltoiu din Bolbosi arendas, Constantin Popa Voicu din Dragotestii de Jos ; dintre pravaliasii de dinainte de ultimul mare razboi, in satele de pe valea Jitului , erau cunoscuti Murgila Dumitru, Iulica Bunoiu, hangiul Diaconescu Ion din Slivilesti, Grigore Poescu din Stramtu, Mercut si Cercel din Miculesti.

        Pe vaile Jiltului se tineau targuri si balciuri. Intre cele mai cunoscute si cu existenta indelungata amintim pe cele din Dragotesti(balci de 3 zile, 25-27 iulie), Miculesti (balci atestat inainte de 1832 pana la 1929) Borascu, Matasari.

       O dovada a posibilitatilor satenilor din aceste sate de a comercializa bunuri agricole si animale este stasistica pentru satul Dragotesti din anul 1832. In acest an, in Dragotestii de Sus si de Jos, erau 36 cai, 45 iepe, 82 boi, 136 vaci, 52 berbeci, 33 oi, 120 capre, 220 porci si 30 stupi.

      Se produceau 3414 kg de grau, 945 kg de orz, 105 050 kg porumb.

      In anul 1838, in Dragotestii de Jos, pentru negot erau 210 boi, 165 juninci, 135 vaci[6]

 

 

[1] Gorjul istoric si pitoresc, Tg-Jiu,.1904

[2] G.T.Niculescu-Varone, Monografiile oraselor, comunelor si manastirolor din Romania intregita (Bibliografie) 1855-1938

1 Vintila Mihailescu, Podisul Getic si regiunile vecine, in "Cercetari si studii geografice", Seria II, vol. I, 1937-1938

[4] Gh. Neamu, Judetul Gorj, Editura Academiei Romane, Bucuresti 1971

[5] Arhivele Nationale Mehedinti, Subocarmuirea plasii Baia, dos.2786/1832

[6] Arhivele Nationale Mehedinti, Pref. J. Mehedinti, dos. 2786/1832