ACEASTA ESTE VECHEA NOASTRA PAGINA!

PUTEŢI ACCESA NOUA PAGINA AICI!

TRISTEŢE......

Acum, când Cartea Şcolii  noastre este pe cale să-și închidă o filă importantă, regretată şi ireversibilă, după 234 de ani de atestare documentară......

Din istoricul şcolii, consemnat în lucrarea de doctorat a distinsului profesor FLORIN ZAMFIR de la Şcoala cu clasele I-VIII Variaş, judeţul Timiş

• - Între 1890 - 1891 - la „Şcoli cu 2-3 sau mai multe clase - figurează şi Şcoala Alioş
• - Între 1890 - 1891 - Şcoli din districtul consistorial Arad:

- Alioş - clasă de fete - învăţător - Toma Munteanu

- Alioş - clasă de băieţi - învăţător - Nicolae Lepa

- 1873 - Luca Călăceanu - inspector al Cercului Alioş recomanda înfiinţarea unei şcoli de agricultură, „că poporul nostru vrea să vadă efectul de la învăţătură, adică un folos real"

(DJAAN - Fond episcopia ortodoxă a Aradului IV 158/ 1873- nepaginat)

• - 1896 - este admonestat învăţătorul Nicolae Lepa din Alioş, „pentru că nu cunoştea suficient limba maghiară"

(idem II 1895, nr. 8 10/22 ian)

În 1976, când eram proaspătă debutantă în învăţământ, am aniversat, împreună cu mai multe şcoli din judeţul Timiş - atestarea BICENTENARULUI ŞCOLII din ALIOŞ.

Vedeţi mărturie această placă  comemorativă...

Acum, asistăm neputincioşi la desfiinţarea şcolii...

Satul nostru moare puţin câte puţin....

Alioş, la 9 martie 2010                                         Prof. Mişca Letiţia

PUȚINĂ ISTORIE...

Pasaje din lucrarea de doctorat:

Florin Zamfir - Școala și societatea românească din comitatul Timiș, între anii 1867 - 1900 (Carte finanţată de Consiliul Judeţean Timiş, prin Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Editura Marineasa 2009)

...Pentru creionarea unei imagini cat mai concrete asupra fenomenului cercetat, este necesară delimitarea lui teritorială, prin menţionarea protopopiatelor şi a localităţilor aferente acestora din comitatul Timiş, in care fiinţau şcoli confesionale ortodoxe. Protopopiatul Hasiaş (din 1885, Protopopiatul Belinţ): Babşa, Belinţ, Budinţ, Chizătău, Drăgoieşti, Ficătar, Hasiaş (Hisiaş), Ictar, Ohaba-Forgaci, Paniova, Şuşanovăţ, Şuştra, Topolovăţ; Protopopiatul Lipova: Alioş, Belotinţ, Brestovăţ (din 1883 incorporat Protopopiatului Belinţ), Buzad, Checheş...

In localitatea Alioş s-au produs chiar tensiuni intre locuitorii romani şi autorităţile locale, generate de faptul că acestea i-au obligat să presteze zile de lucru public, cu carul şi cu mainile, pentru construirea unei şcoli comunale germane, in anul 1874...

Pană in anul 1868, in comitatul Timiş au existat şcoli cu 2-3 clase doar in cateva localităţi mai mari şi cu tradiţie

şcolară: Lipova-3 clase, Alioş-2 clase (Protopopiatul Lipova); Timişoara-Fabric, Secusigiu, Seceani, fiecare cu cate două clase (Protopopiatul Timişoara)

1890-1891...Alioș, clasa de baieți - învățător Nicolae Lepa... Alioș, clasă de fete - învățător - Toma Munteanu

O asemenea şcoală recomanda şi Luca Călăceanu, inspector al cercului Alioş, care nota într-un raport adresat Senatului şcolar in 1873, că poporul nostru „vrea să vadă efectul de la invăţătură, adică un folos real"

In anul 1873, valoarea fondului şcolar era de 1.230 de florini in Lipova250, 142 de florini şi 107 de meţi grau in Alioş

Situaţia edificării unor noi localuri şcolare in perioada 1870-1900 este următoarea268: intre anii 1870-1880, in localităţile: Alioş, Dorgoş, Ghilad, Belinţ

In localitatea Alioş, sediu de inspectorat şcolar, existau doi invăţători: Veniamin Martini, la clasa de băieţi, cu un salariu in bani de 168 fl. şi bunuri in natură in valoare de 294 fl. şi Toma Munteanu, la clasa de fete, cu un salariu de 105 fl. şi bunuri in natură in valoare de 167 fl

La Timişoara au fost lansate două colecte: una a Iuliei Rotariu, in care apar ca donatori protopopul Meletie Drăghici al Timişoarei şi inspectorul şcolar al cercului Alioş, Luca Călăceanu

Din parcurgerea testamentului inspectorului şcolar al cercului Alioş, Luca Călăceanu, observăm că cele mai mari sume de bani, acesta le-a direcţionat către şcolile confesionale.

invăţătorului Veniamin Martini din Alioş, i-a revenit onoarea deosebită de a-l intampina pe insuşi impăratul Francisc Iosif I, care a vizitat localitatea la 1 septembrie 1884

Desfăşurate intre 15 octombrie-15 iulie 1870, aceste cursuri au atras un număr mare de participanţi in localităţile: Lipova, Alioş, Hasiaş.

In anul 1874 guvernul acordase fonduri localităţii timişene Alioş, pentru ridicarea unei şcoli comunale.

Printr-un memoriu, datat cu 1 mai 1874, locuitorii romani din Alioş informau Consistoriul din Arad, că puseseră deja piatra fundamentală la o clădire şcolară confesională, cand pretorul din Lipova le-a cerut să contribuie la construirea unei şcoli comunale, fapt ce insemna, in opinia lor, renunţarea la limba romană ca limbă de predare in şcoală. In alt memoriu, din 3 august 1874, romanii din Alioş se plangeau că in urma mandatului verbal al pretorului comitatens din Lipova, Ion Palfy, judele comunal a pus in arest 19 locuitori de religie ortodoxă romană, voind prin aceasta să facă presiuni şi asupra celorlalţi săteni, ca să implinească zilele de lucru public cu carul şi cu mainile, in favoarea edificiului plănuit pentru şcoala comunală.

Aceste acţiuni in forţă nu se justificau, in condiţiile in care reprezentanţa legală a comunei Alioş, in care romanii aveau

majoritatea, nu se obligase să ridice şi să susţină pe spesele sale o şcoală comunală

Inspectorul şcolar al Lipovei, Ioan Ţăranu şi invăţătorul Veniamin Martini din Alioş, informau in data de 7 februarie 1874, Senatul şcolar arădean, că invăţătorii din cerc nu-şi primesc salariile

In acelaşi an, 1876, judeţul regesc din Lipova ii ancheta pe invăţătorii şi elevii din Alioş, pentru utilizarea „Istoriei patriei", editată de I. M. Moldovan şi a „Abecedarului" lui V. Petri

In anul 1896 au fost admonestaţi invăţătorii Anastasia Bărbulescu din Secusigiu, Nicolae Lepa din Alioş, Uros Totoreanu din Ficătar, Alexandru Iancovici din Hodoş, Nicolae Cuzman din Bodrogul Nou, pentru că, in opinia autorităţilor, nu cunoşteau suficient limba maghiară

Prin scrisoarea din 9 august 1874, acesta il incunoştiinţa pe referentul şcolar, că pretorul nega că ar fi inchis in arest pe unii locuitori din Alioş, pentru a-i constrange la lucru in favoarea şcolii comunale

Inspectorul şcolar al cercului Alioş, Luca P. Călăceanu, a stimulat lectura invăţătorilor şi prin unii dintre ei a difuzat proclamaţii şi cărţi apărute la Bucureşti. In biblioteca şcolii din Utvin se afla o proclamaţie adresată profesorilor de Dimitrie Bolintineanu, in timp ce era ministru al invăţămantului in guvernul de la Bucureşti. In proclamaţie se aducea un cald elogiu instrucţiunii şi profesorilor, cărora li se făcea o inflăcărată chemare, de a sprijini reformele lui Cuza. Adusă in Banat de Luca Călăceanu şi dată invăţătorului Vaianţu din Utvin, chemarea a circulat printre invăţătorii mai multor sate timişene.

Probabil că din cauza unor probleme de sănătate, ultimii săi ani de activitate, Luca P. Călăceanu a preferat să-i petreacă in ţinuturile de origine, unde a indeplinit atribuţia de inspector şcolar confesional al cercului Alioş (intre anii 1871-1877). Intr-o scrisoare adresată Consistoriului arădean in 12 mai 1876, scria că se impliniseră cinci ani şi cinci luni de cand servea ca inspector, ceea ce inseamnă că la inceputul anului 1871 işi incepuse activitatea de control a şcolilor,

AR TREBUI CA PLACA DE SUS SĂ ARATE AȘA: