Şcoala Vîlcele din comuna Vîlcele judeţul Olt  in 2014 - 2015 cuprinde :

• -   Şcoala cu clasele I - VIII Vîlcele ;
• -   Şcoala cu clasele I - IV Bărcăneşti - Vîlcele ;
• -   GPN Vîlcele , GPN Bărcăneşti - Vîlcele.

Unităţile şcolare din localitatea Vîlcele dezvoltă, cu sprijinul comunităţii locale, un mediu favorabil învăţării, bazat pe valori certe, în care fiecare individ este pregătit pentru o treaptă superioară de educaţie, dar şi ca cetăţean. În acest sens, avem în vedere şcolarizarea tuturor copiilor, depistarea abilităţilor elevilor si dezvoltarea acestora, întocmirea de programe pentru elevii proveniţi din medii defavorizate, pregătirea intelectual - moral - civică a elevilor în vederea integrării lor în societate, respectând în toate acestea principiul şanselor egale. Şcolile cuprind un număr de 301 elevi şi preşcolari a căror educaţie este asigurată de 24 cadre didactice care au normă întreagă sau parţială.

În comuna Vîlcele,prima şcoală s-a înfiinţat,se pare,încă din anul 1838,deoarece avea peste numărul minim de familii (care era de 50) prevăzut de lege pentru înfiinţarea şcolilor săteşti.În sprijinul acestei afirmaţii vine şi faptul că dintr-un document din anul 1842 ,trimis de la Slatina către ,,Eforia Şcoalelor Naţionale din Bucureşti” care ne prezintă un tablou al stării şcolilor comunale din judeţ în acel an,aflăm că în satul Vîlcele exista o şcoală ,,săvârşită”,de nuiele,care făcea faţă efectivului de copii şcolari.Şcoli asemănătoare se găseau şi în satele vecine:Şerbăneşti,Greci,Izvoarele de Jos,Viişoara,etc. Următoarele informaţii le avem din ,,Monografia şcoalei din comuna şi cătunul Bărcăneşti,judeţul Oltul”ce se găseşte la Arhivele Naţionale ale României,Direcţia judeţeană Olt,Slatina.Această monografie a fost întocmită în anul 1905 ,de preotul M. Popescu la cererea revizorului de Olt.De aici aflăm că a existat şcoală în acest cătun şi înainte de anul 1848 ,cu durată scurtă şi condusă de învăţători numiţi şi plătiţi de stăpânire.

Tot în acele timpuri ar fi fost şi Şcoală particulară înfiinţată şi condusă de preotul Ene Duhovnicu,instalată chiar în casa sa din cătunul Bărcăneşti. De asemenea, tot din acest document mai aflăm că ,,înainte de anul 1864 şi chiar după această dată,asemenea a fost şcoală în Bărcăneşti avându-şi chiar localul său propriu într-o casă unde azi sunt moştenitorii decedatului Şerban Călătoru,local care a fost vândut de comună locuitorului Marin Neagoe.Şcoala din cătunul Bărcăneşti ori de câte ori a existat,nu a fost numai pentru cătunul Bărcăneşti,ci pentru întreaga comună Bărcăneşti după cum a fost şi actuala şcoală despre care voi vorbi mai în urmă”. Din anul 1872 şi până în anul 1883 nu a mai funcţionat şcoală pe teritoriul comunei .Statul a înfiinţat în anul 1883 din nou şcoală în comuna Bărcăneşti,dar n-a funcţionat decât un singur an, 1883-1884,învăţătoare fiind Elena Cercoveţeanu din Slatina.

Din data de 8 noiembrie 1886 şcoala din comuna Bărcăneşti a funcţionat fără întrerupere,într-un local din cătunul Bărcăneşti,construit chiar în acel an (1886) de obştea comunei,pentru Şcoală şi Primărie.Exista o singură sală de clasă cu următoarele dimensiuni:6 metri lungime,4 metri lăţime şi 2,50 metri înălţime.În ceea ce priveşte personalul didactic,de la înfiinţare şi până în anul 1906 a funcţionat ca învăţător preotul M.Popescu,definitiv absolvent al seminarului de Argeş.

În anul 1904(după alte informaţii în anul 1902) s-a construit un nou local de şcoală în cătunul Vîlcele de Jos,ca urmare a numeroasei populaţii şcolare,învăţător fiind numit Dumitru Gh.Căpăţâneanu,absolvent al Şcolii normale ,,Carol I” din Câmpulung. Într-un act din 1907, în care se inventariază averea imobilă a comunei Bărcăneşti, apare ,,local Primărie în care se află şi şcoala din Bărcăneşti-compus din trei camere ,un antreu şi acoperit cu şiţă (din 1887 înfiinţată)….local şcoală din Vîlcele de Jos (de zid ) compus din două săli,o cancelarie şi un antreu,acoperit cu fier (anul înfiinţării 1902).

În anul 1909 Şcoala din Vîlcele de Jos primeşte al doilea post,pe care îl ocupă preotul Stan D.Bărcănescu.Efectivele de elevi se ridică acum la 208,iar examenul de absolvire a cinci clase primare se făcea pe centre.La Vîlcele erau grupaţi elevii din Alimăneşti,Izvoarele şi Greci.În anul 1914 a mai fost atribuit un post de învăţător,al treilea,fiind ocupat de Moise Bica.

După războiul de reîntregire a neamului,în 1919 se aprobă al patrulea post de învăţător. Tot acum se deschide o şcoală nouă pentru satul Vîlcele de Sus,în cătunul Dealul Mare,la care va preda învăţătorul Trică D.Ene.Această şcoală a funcţionat 13 ani într-un local închiriat,până când s-a construit clădirea actualei şcoli din satul Mandineşti.

În satul Vîlcele de Jos învăţământul complementar de 7 clase se introduce în anul 1927/1928.Acesta durează numai până în anul 1938,urmează patru ani cu patru clase primare,ca din 1952 până în 1964 să funcţioneze cu şapte clase,iar apoi ca şcoală generală cu opt clase.În anii şcolari 1969-1972,1980-1991,şcoala din Vîlcele de Jos a funcţionat şi cu clasele a IX-a şi a X-a ,fiecare având clase paralele.

Şcoala din Bărcăneşti a funcţionat cu patru clase până în anul 1935,apoi s-au completat şapte clase, până în anul 1953,când cursul complementar este mutat la şcoala din Vîlcele,aici rămânând numai patru clase.Din 1959 se adaugă anual câte o clasă până la şapte,iar din 1964 devine şcoală generală cu învăţământ de 8 ani,până în 1997,când rămâne şcoală primară.

Atât în satul Bărcăneşti cât şi în Vîlcele de Jos în perioada 1960-1966,au fost construite noi localuri de şcoală după un proiect tip:patru săli de clasă,un laborator de fizică-chimie,o cancelarie,un cabinet director şi o bibliotecă. Într-un Raport lunar din ianuarie 1944 către Prefectură,apar număr de şcoli în comuna Bărcăneşti –două,una construită în 1898 -stare rea (suprafaţă 60 mp) şi alta în 1938 –în stare bună (65 mp).Învăţători erau Nicolae Voinic şi Victoria Năstase. În ,,Situaţia generală a şcoalei primare pe anul 1943/1944” apare cantină şcolară înfiinţată în anul 1938 având ca mobilier un dulap,veselă,o lampă de gătit,cuptor,etc. la care luau ceaiul şi masa prin rotaţie câte 10 elevi săraci.Grădina şcolară era de 200 mp,iar lotul şcolar de 5 hectare ,dat în dijmă la localnici.

Şcoala s-a înfiinţat în 1906 cu un singur post,din 1919 luând fiinţă al doilea post.Sala a doua a fost construită în 1938.Exista şi o bibliotecă şcolară,înfiinţată în anul 1910,cu un număr de 530 volume. Şi la Şcoala din satul Vîlcele de Jos fluctuaţia cadrelor didactice a fost destul de mare în perioada anilor 1903-1978 s-au perindat prin şcoală nu mai puţin de 106 cadre didactice.

Dintre cei care au rămas o perioadă lungă de timp merită să fie amintiţi:învăţătorul Burea Radu,(peste 42 de ani de activitate),învăţătoarea Popescu Victoria(căsătorită Năstase),cadre cu peste 30 de ani de activitate la şcolile din comună:Cincă Elena,Cincă Stan,Ghigeanu Elena,Ghigeanu Dumitru,Voica Ioan,Anton Nichita,Gherghe Eugen,Barbu Gheorghe George,Barbu Maria,etc.Pe aceştia şi pe mulţi alţii sătenii îi recunosc ca dascălii comunei şi le sunt recunoscători că i-au instruit şi educat.

Cei care au condus destinele acestei şcoli de-a lungul timpului sunt: Căpăţâneanu Dumitru (1904-1909),Florea Gheorghe (1909-1912),Florea Ioniţă (1912-1917),Sfranciog Ilie (1919-1920),Bărcănescu Constantin (1920-1921),Sârbu Mihai (1921-1928),Burea Radu (1928-1947,1948-1949),Simion S.Ion (1947-1948,1949-1955),Cincă Stan (1955-1976),Gherghe Eugen (1976-1980),Voica Ioan (1980-1989),Martin Elena (1989-1991),Barbu Maria (1991-2005),Voica Alexandru Stelian (2005-2008), Barbu Maria(2008 – în prezent)

În anul 1923 în satul Vîlcele de Sus (cătunul Mandineşti) se începea construirea unui local de şcoală după un proiect tip:două săli de clasă despărţite de un antreu şi o cancelarie.Prima sală va fi dată în folosinţă abia în anul 1932 ,iar cea de-a doua în 1938.Şcoala primară din Dealul Mare se mută în Mandineşti,în noul local de şcoală din anul 1936,reînfiinţându-se şi aici cursuri complementare şi adăugându-se anual câte o clasă până la şapte.Erau însă numai doi învăţători,cursurile făcându-se pe jumătăţi de zile.

În anul 1949 cursul complementar este mutat definitiv la şcoala din Vîlcele de Jos.Tot în acest an se mai adaugă două posturi de învăţători (total patru) şi se continuă cu patru clase pe jumătăţi de zile. Această situaţie rămâne neschimbată până în anul 1981,când rămân doi învăţători la patru clase,respectiv Burhan Ion şi Cucu Maria ,iar din anul 1987 un singur învăţător Burhan Ion.        Conducerea şcolilor din satul Vîlcele de Sus au avut-o următorii învăţători:Trică D.Ene (1919-1953),Grigorescu Ioana (1953-1958),Ghigeanu Ghiorghiţa (1958-1963),Simion S.Ion (1963-1975) şi Burhan Ion (1975-1998) Prin urmare, şcoala din comuna Vîlcele (Bărcăneşti) are o mare vechime,fiind înfiinţată printre primele şcoli săteşti odată cu apariţia legii în anul 1838.Deşi a funcţionat cu intermitenţă până în anul 1886,ea a contribuit în mare măsură la instruirea şi educarea sătenilor din comună, trimiţând anual noi elemente în fluxul inteligenţei naţionale.

În prezent, atât în şcoala Vîlcele cât şi în şcoala Bărcăneşti de la an la an datorită schimbărilor permanente din învăţământ sau încadrat mai multe cadre didactice care încearcă să ducă mai departe procesul instructiv educativ la standarde cât mai ridicate prin profesionalismul acestora şi menţionânt faptul că toate cadrele sunt calificate .