Începuturile unui  proces sistematic de învățământ românesc în Transilvania din a doua jumătate a secolului XVIII- lea trebuie pus în strânsă legătură cu eforturile meritorii ale celor două confesiuni religioase românești greco-orientale (ortodoxe) și greco-catolice, de a asigura propășirea culturală a românilor ardeleni  prin școli confesionale.

             În ceea ce privește începuturile organizării unei școli confesionale românești în Sântana de Mureș nu dispunem până în prezent de date documentare concrete. "Semantismul... " din 1865 nu menționează existența unei școli confesionale în localitate. De abia  "Semantismul ..." din 1871 menționează că în localitate erau 82 de școlari, iar cantor docente era George Comis. Numărul relativ mare de elevi, pentru acea perioadă, deși în  "Semantismul..." menționat se arată că " casa școlară lipsește", ne determină a considera că un proces de învățământ organizat în localitate exista înainte de 1871. Un imobil special destinat școlii este menționat în  " Sematismul... " din 1876 construit prin contribuția credincioșilor în perioada anilor 1871-1876, când administrator parohial și preot era Aron Matei.

            Date mai amănunțite despre școala confesională din localitate putem afla din "Sematismul... " anului 1900 în care se menționează că există o școală de lemn din 1895, care era frecventată de 145 elevi, la cursul ordinar, din care 74 erau băieți și 71 fete.

            Inițiativa construirii unei noi clădiri pentru școală este luată sub îndrumarea directă a preotului Dănilă Sasu, în 1910. Școala fiind dotată cu două săli de clase, se fac demersurile necesare la autorități pentru obținerea celui de al doilea post de învățător.

            Lucrările de construcție încep în a doua jumătate a lunii septembrie 1912 și se încheie în luna mai 1913, când clădirea este supusă recepției și apoi dată în folosință.

            Cu timpul vechea școală cu cele două săli de clasă a devenit cu totul neîncăpătoare pentru asigurarea procesului de învățământ. Un nou edificiu școlar s-a construit în anul 1964 cu opt săli de clasă, laboratoare la nivelul exigențelor momentului.

            Numărul maxim al elevilor la începutul deceniului opt era de 492 de elevi (204-români și 288 maghiari), din care clasele primare aveau 251 elevi (96- români și 155 maghiari). Ponderea mare a elevilor de la secția maghiară se explică prin desființarea claselor V - VIII de la Curteni secția maghiară și venirea acestora la Școala din Sântana. Colectivul cadrelor didactice era alcătuit din 13 învățători și 20 de profesori.

            În primăvara anului 2002 s-a început o noua reabilitare a clădirii , construindu-se o mansarda cuprinzând 4 săli de clasă respectiv un cabinet de informatică și un Centru de Informare și Documentare. În toamna aceluiași an s-a făcut recepția mansardei respectiv în anul 2003 vara s-a inaugurat CDI- ul în prezența ambasadorului Franței la București la aceea perioadă Excelența Sa Philippe Etienne.

            Din sânul acestei comunități s-au ridicat și afirmat, depășind hotarele spațiului și timpului, oameni care fac cinste nu numai localității, dar și neamului lor și întregii țări: Ion Chinezu și Petre Săbădeanu.

            Ion Chinezu, cunoscut  critic și istoric literar, precum și remarcabil traducător, s-a născut în Sântana de Mureș la 15 august 1894.Și-a desăvârșit formația intelectuală prin studii la Universitatea din Budapesta și București, precum și în capitala Franței. S-a implicat amplu în marile momente ale istoriei neamului cum ar fi Marea Unire din 1 Decembrie 1918.

              O altă personalitate de seamă a localității Sântana este contemporanul Petre Săbădeanu remarcat pe plan științific dar și prin calitățile interpretative ale cântecului popular românesc.