Istoricul şcolii

De-a lungul timpului, şcoala a purtat mai multe denumiri, după cum sunt prezentate mai jos:

1. Şcoala mixtă nr. 2 "La Teiu" (1946 - 1954)

Şcoala mixtă nr. 2 a luat fiinţă în 1946. Primul local al şcolii a fost în casa intendentului cimitirului "Tudor Vladimirescu". În această cas㠓netencuit㔠s-au amenajat 3 săli de clasă. În următorii doi ani, şcoala a funcţionat cu clase în 5 foste cârciumi. Prima cancelarie a şcolii a fost în casa unui cojocar din Bariera Rahova. În 1952 şcoala Mixtă nr. 2 s-a mutat în localul unei foste fabrici de lumânări. Singurii martori ai existenţei acestei şcoli sunt 5 plopi, şi nu tei, cum am fi înclinaţi să credem dacă am lua în considerare denumirea sub care era cunoscută şcoala, "La Teiu". La 3 august 1948 a intrat în vigoare "Legea pentru reforma învăţământului", care a impus acestuia o structură unitară şi lineară. Învăţământul de 7 ani era organizat în două cicluri: clasele I - IV (erau obligatorii) şi clasele V - VII (în curs de generalizare). Învăţământul devenea de stat şi laic, iar şcoala elementară, gratuită. Au fost elaborate planuri şi programe centralizate şi s-a introdus sistemul manualelor unice. Din amintirile celor care l-au cunoscut putem schiţa personalitatea directorului Niculescu Gheorghe, primul director al şcolii, care s-a remarcat prin prestantă şi exigentă asupra modului de desfăsurare a procesului instructiv-educativ. Foşti elevi îşi amintesc cu nostalgie de boroboaţele pe care le făceau în şcoală şi cu respect şi recunoştinţă de măsurile pe care le lua directorul şcolii, când le aplica pentru corecţie "bătaia ca la carte" sau de hotărârea acestuia de a încastra în balustrada scării interioare a unor ghimpi metalici, pentru ca aceasta să nu mai poată fi folosită ca tobogan. Documentele din arhiva şcolii, scot la iveală componenta colectivului de profesori ai şcolii, format în majoritate din cadre didactice titulare, care au activat în şcoală perioade lungi de timp şi s-au implicat în toate activităţile ce reveneau şcolii la acea vreme, începând cu completarea documentelor şcolare, care era complicată şi necesită o muncă meticuloasă, până la activităţile de muncă voluntară impuse de forurile superioare. Astfel, în perioada 1948-1954, profesorii şi învăţătorii şcolii s-au implicat în actiunea de lichidare a analfabetismului. Documentele şcolii păstreăză numele Sântimbreanu Mircea, Adamescu Cornelia, Vasile Maria ca făcând parte din comisia de alfabetizare. Notă dominantă a şcolii era disciplina şi respectul pentru cadrele didactice, învăţători şi profesori. În această perioadă, şcoala a fost slujită de o serie de profesori deosebiţi precum: Niculescu Gheorghe, Coleaşa Silica, Amza Lucia, Ermureanu Nicolae, Vasile Maria, Cassiola Ana, Avadanei Maria, Niculescu Ecaterina, Capusin Ecaterina, Popovici Livia, Grigoraş Silvia, Nancov Ananie, Sântimbreanu Mircea, Lazarescu Aurora, Gheba Grigore, Fâsie Maria, Dragoi Alexandru, Tipordei Paraschiva, Radulescu Paula.

2. Şcoala elementară de 7 ani nr. 139 (1954-1971)

Din cauza localului impropriu pentru o şcoală, în anul 1954, Sfatul Popular al Capitalei - Direcţia învăţământ a indicat terenurile familiei Minea (din care face parte şi doamna Florica Călinescu, învăţătoarea şcolii din anul 1974) pentru construirea unei şcoli elementare tip. Conform autorizaţiei, clădirea şcolii avea parter şi etaj, cu clasele orientate spre sud şi culoarul la nord. Noua şcoală a intrat în funcţiune în 1954, avându-l ca director tot pe domnul Niculescu Gheorghe. Ea funcţiona în două schimburi, unul dimineaţa şi altul după- amiază, având fiecare circa 300 de elevi. Prin "Autorizaţia nr. 50 A din 27 august 1958", şcoala a primit aprobarea pentru amenajarea în subsolul existent a trei săli pentru laboratoare, două camere pentru ateliere şi patru încăperi pentru depozitat diverse materiale. În încăperile pentru laboratoare şi ateliere s-au prevăzut duşumele de brad, iar pe coridor s-a turnat pardoseală de mozaic. S-au executat instalaţiile sanitare, electrice şi de încălzire necesare, precum şi reparaţiile şi lucrările de întreţinere curente ale clădirii. Ferestrele clădirii au fost modificate la dimensiunile de 1,2 x 1 m fiecare. În perioada 1960-1970, şcoala a avut ca directori profesorii: Niculescu Gheorghe, Hacigianu Maria, Popescu Liliana şi Gârjau Marilena, iar ca directori adjuncţi pe: Călin Sandu, Popescu Liliana, Palangeanu Ileana, Vasile Ion.
Menţionăm şi activitatea plină de abnegaţie depusă în această perioadă de catre învăţătorii: Ermureanu Sofia, Pricop Lucia, Botea Elena, Tantagoi Lucia, Ghimpescu Elena, Niţa Gheorghiţa, Fâsie Natalia şi profesorii: Radulescu Alexandru, Bruma Sofia, Gârjau Marilena, Smărăndescu Alexandru, Nestor Mihaela, Dutescu Aurora, Nancov Ananie, Sântimbreanu Mircea, Niculescu Gheorghe, Calin Sandu, Blumenfeld Wilhem, Lazarescu Aurora, Pantazi Lucia, Caragheorghe Virginia, Balta Violeta, Chiriceanu Ileana, Neculcea Maria, Polifronescu Olimpia, Lazar Aurelia, Georgescu Ion, Mateiaş Ion.
3. Şcoala generală nr. 139 (1971 - 1989)

Ca urmare a construirii noului ansamblu de locuinţe şi a creşterii numarului copiilor de vârsta şcolară s-a impus necesitatea măririi capacităţii de şcolarizare. În urma demersurilor făcute de directoarea şcolii, doamna Gârjau Marilena, aceasta s-a rezolvat prin construirea în anii 1970-1971 a unui local de liceu cu capacitatea de 16 săli de clasă, cu subsol, parter şi trei etaje în incinta Şcolii 139 din Şoseaua Alexandriei nr. 21. Într-o primă etapă, localul urma să fie folosit pentru cuprinderea învăţământului general, urmând ca în a doua etapă acesta să-şi reia profilul definitiv de liceu. Aripa nouă a fost amplasată cu orientarea claselor către S-V, legătura cu aripa veche făcându-se printr-un coridor. S-a creat o intrare principală spre aleea existentă ce face legătura cu Şos. Alexandriei. Pe terenul afectat şcolii s-a prevăzut loc pentru construirea în viitor a unei săli de gimnastică precum şi a două terenuri de sport pentru cei 1240 de elevi. După darea în funcţiune a şcolii noi, în vechiul corp al clădirii a funcţionat pentru scurt timp Grădiniţa nr. 185, pentru ca, o dată cu creşterea numarului de elevi, corpul "B" să reintre în circuitul şcolii, acolo funcţionând din nou clase de elevi, atelierele şi semiinternatul şcolii. În septembrie 1971 şcoala şi-a primit elevii într-o clădire nouă. Printre realizările deosebite din acei ani amintim dotarea modernă a laboratoarelor de biologie, fizică şi chimie, a cabinetului stomatologic, dotarea cu mobilier nou a claselor, cancelariei, bibliotecii, precum şi a atelierelor de activitate practică. Atelierul de lăcătuşerie a fost dotat cu bancuri de lucru, menghine, o maşină electrică de găurit, un polizor electric, unelte şi scule, iar atelierul de croitorie cu două maşini de cusut. În anul 1976 a fost numită directoare a şcolii doamna profesor Iancu Elvira, care apoi a devenit inspector coordonator la sectorul V - secţia învăţământ. Alaturi de domnia sa s-a aflat ca director adjunct doamna profesor Goiceanu Elena care, în 1978, îi urmează la conducere până în 1986 şi care, prin prestanţa şi profesionalism, îşi va aduce o contribuţie semnificativă la creşterea prestigiului şcolii. În 1986 va fi numită inspector de specialitate - chimie. În această perioadă a avut drept colaborator principal pe doamna profesor Hornet Natalia, director adjunct, care va prelua conducerea şcolii în 1986 până în 1989, continuând cu perseverenţă şi calităţi manageriale deosebite bunele tradiţii ale şcolii. Între anii 1978-1985, în calitate de director cu muncă educativă, iar între 1985-1989 în calitate de director adjunct, doamna profesor Soare Angela a depus strădanii deosebite pentru intensificarea activităţii cultural-educative şi metodice în şcoală şi în afara ei, fără a neglija nici o clipă profesiunea pe care şi-a ales-o, aceea de profesor de limba franceză. Din septembrie până în decembrie 1989 a îndeplinit funcţia de director adjunct doamna profesor Strinu Zinaida. În această perioadă s-au realizat progrese în domeniul asistenţei sanitare şcolare. S-a menţinut cabinetul medical al şcolii, având un cadru sanitar mediu stabil. Între cei care s-au îngrijit de sanatatea elevilor şcolii amintim pe doamnele asistente Kozor Elvira, Bejenaru L., Marin M., Dumitru M. În prezent elevii şcolii beneficiază şi de serviciile medicului pediatru Vahadacenco Aida (două zile pe săptămână). Din anul 1971 şcoala a beneficiat de înfiinţarea unui cabinet stomatologic, cu un medic specialist ajutat de un cadru sanitar mediu. Primul medic stomatolog al şcolii a fost dr. Siscu V. urmat de Ioan Manuela, Mânastireanu Mihaela, Voinea Maria, iar ca asistente Neagoe Maria, Gheorghiu Suzana, Dascalu Lica.

4. Şcoala cu clasele I - VIII nr. 139 (1990-2001)

Evenimentele din decembrie 1989 care au pus capăt regimului comunist au fost salutate cu entuziasm de profesorii şi elevii şcolii 139. Primii directori post-revolutionari au fost doamna Ciuvat Lavinia, profesor de limba română, secondată de doamna Şerban Stela, profesor de matematică, fostă învătăţoare şi elevă a şcolii. Conducerea acestora va fi de scurtă durată, din ianuarie până în noiembrie 1990, când va fi numită o nouă echipă managerială formată din doamna profesor de matematică Ionescu Maria şi doamna profesor de educaţie plastică Stănescu Mihaela, director adjunct. Între realizarile acestei perioade în domeniul administrativ amintim: construirea unui nou gard de beton în jurul şcolii şi consolidarea peretelui exterior de la sala de muzică până la parter (1992), renovarea corpului vechi al şcolii (1996), lambrisarea cabinetului directorilor şi construirea unei scene în curtea şcolii (1996), crearea unei ambianţe plăcute în cancelaria profesorilor prin dotarea acesteia cu covoare (1997), scaune (1999), acoperirea anticamerei cancelariei cu linoleum (2000), schimbarea mobilierului din întreaga şcoală (2001). În ultimii 10 ani, cu banii proveniţi din fondul comitetului de părinţi, cât şi din sponsorizări, s-a plătit gardianul public, s-au cumpărat casetofoane, scanner, laminator, imprimante, material didactic, xerox, fax, televizor, video, mobilier într-o sală de clasă, cărţi pentru premiile de sfârsit de an sau cu prilejul diferitelor concursuri, perdele, scaune etc., precum şi 5 calculatoare, care s-au adăugat celorlalte 5 câştigate in 1999 la concursul P & G. După 1990 activitatea instructiv-educativă s-a înscris pe aceleaşi coordonate ca şi până atunci, dar datorită flexibilităţii planurilor-cadru acestea capată şi alte valenţe. Astfel s-au oferit sanse egale de învăţare şi afirmare tuturor elevilor, strategiile didactice au fost adaptate fiecarui colectiv de elevi, s-au diversificat ofertele de învăţare în funcţie de aptitudinile elevilor prin realizarea unor cursuri opţionale şi a unor clase cu predarea intensivă a limbilor străine (franceză 1991). S-a realizat “Regulamentul de ordine interioară”, s-a reorganizat Comitetul de părinţi pe şcoala şi s-a înfiinţat Consiliul elevilor. Toate comisiile metodice, învăţători şi profesori, au desfăşurat activităţi în care experienţa didactică s-a contopit cu noutăţile reformei în beneficiul calităţii actului de instruire. Cadrele didactice ale şcolii au participat la conceperea unor instrumente de lucru (manuale, ghiduri, culegeri, proiecte) - Soare Angela, Novac Maria-Magdalena, Ionescu Maria, Balteanu Gabriela. Între acestea s-a detaşat doamna profesor de limba franceză Soare Angela, care în decurs de 15 ani a câştigat concursul pentru 14 manuale de limba franceză la clasele II - VIII. Menţionam, de asemenea, distincţia "Chevalier de l'Ordre des Palmes Academiques" acordată doamnei profesor Soare Angela, în 1996, de către Ministerul Educaţiei Naţionale din Franţa pentru merite deosebite în promovarea culturii şi civilizaţiei franceze.

5. Şcoala cu clasele I - VIII nr. 139 "Mircea Sântimbreanu" (2001-2006)

În anul 2001, la aniversarea a 55 de ani de funcţionare, s-a luat decizia de a se adauga numărului "139" numele uneia dintre personalitaţile care a slujit ca profesor în această şcoală: scriitorul Mircea Sântimbreanu. Aici, în această şcoală, la capătul lumii, cum i s-ar fi părut a fi, Mircea Sântimbreanu a predat istoria şi a început să scrie literatură pentru copii, poate din dorinţa care ar trebui să călăuzească paşii oricarui cadru didactic, aceea de a educa tânara generaţie, de a scoate la iveala ce este mai bun în fiecare copil. Din anul 2002 a început reabilitarea celor două cladiri în care sunt educaţi de catre 70 de cadre didactice peste 1300 de elevi anual. Această acţiune nu ar fi fost posibila fara interesul constant pentru îmbunataţirea condiţiilor din şcoli al Primariei sectorului V, în mod deosebit al primarului din aceasta perioada, Daniel Marian Vanghelie. În anul 2003 a început şi construcţia salii de sport (una din cele 400 de sali cuprinse în programul guvernamental), care a fost dată în folosinţa în decembrie 2004. Laboratorul de informatică a devenit mai funcţional în această perioadă datorită dotării cu 10 calculatoare în decembrie 2005 (un laborator AeL), dar şi datorită realizării conexiunii permanente la Internet (iunie 2006 - tot cu sprijinul Primariei sectorului V şi pentru că şcoala a fost centru de admitere). De-a lungul anilor, masura adevarată a muncii noastre au dat-o rezultatele elevilor. În acest sens integrarea majoritatii copiilor înscrişi la şcoala noastra în diferite forme de învăţământ, premiile obţinute de elevii capabili de performanţe la concursurile pe discipline (etapele municipale şi naţionale), la competiţiile artistice sau sportive sunt dovezi certe ale preocuparii permanente a cadrelor didactice din şcoală pentru a asigura elevilor şanse egale de învaţare şi afirmare. Aşa cum a fost specificat în raportul Inspecţiei RODIS (2004-2005), în şcoală se încurajează dezvoltarea personală a elevilor, originalitatea şi iniţiativa acestora. În toate activităţile desfăşurate cu elevii “se pune suflet”, elevii considerând c㠓şcoala lor este şcoala perfectă, ei contând pentru profesori”. “Conducerea şcolii este de un profesionalism remarcabil, cu o reală deschidere catre nou, cu o dragoste evidentă pentru profesie şi elevi”. (Extras din "Scurta monografie a Şcolii Nr. 139 Mircea Sântimbreanu" - 60 de ani, Bucureşti, 2006)