Activităţile extraşcolare prezintă unele trăsături ce se referă la conţinutul si tematica activităţilor, la durata lor,  la strategiile didactice utilizate, precum şi la formele de organizare a muncii.

Conţinutul plăcut, interesant şi atractiv al diverselor tipuri si forme de activităţi desfăşurate in şcoală, precum şi ambianţa oferită, determină participarea tot mai numeroasă a copiilor dornici să-şi manifeste aptitudinile si imaginaţia creatoare în diferite domenii de activitate si să-şi pună în practică propriile lor iniţiative si proiecte sub îndrumarea profesorilor.

În consecinţă, activitatea extracurriculară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul si aplicarea cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de invăţământ. Prin formele sale specifice, activitatea extraşcolară dezvoltă gândirea critică si stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului si al asumării responsabilităţilor sociale, relizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă si cea comportamentală.