În secolul al XVIII-lea, „secolul luminilor”, paralel cu adâncirea crizei feudale, se trezeşte tot mai mult conştiinţa naţioanlă a populaţiei româneşti din zonă. Suportul de bază al acesteia l-a constituit şcoala şi preoţimea. Pe lângă biserică existau dieci şi dascăli care copiau cărţi şi îi iniţiau pe copii să scrie, să citească şi să cânte. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, încetul cu încetul şcoala se desparte oarecum de biserică şi începe să aibă elementele ei specifice: clădire şcolară şi învăţător. În satele răvăşite de şirul lung de războaie turco-austriece, se simţea nevoia apariţiei de noi unităţi şcolare. Administraţia Banatului propunea în 1771 înfiinţarea a încă 142 de şcoli pe lângă cele 73 existente. În părţile Aradului unde funcţionau şcoli la Berechiu, Pecica, Semlac, Socodor, Şimand, Cintei, Şiclău, Vărşand, etc., se propunea înfiinţarea de noi şcoli printre care şi la Pâncota.

Această acţiune ridica însă problema recrutării unor învăţători capabili şi salarizarea lor. În părţile noastre, numirea învăţătorului se făcea de diferiţi factori: episcopul, protopopul sau primarul comunei. Pentru toţi aceşti factori, prioritară era pregătirea profesională, care, aşa cum se specifică în conscripţia vremii, trebuia să fie capabil să asigure pregătirea copiilor. Un criteriu de apreciere asupra acestei pregătiri îl reprezenta capacitatea învăţătorului de a introduce litere latine în scris.

În conscripţia din 1776 găsim informaţia că în circumscripţia Pâncota era prevăzut deja un învăţător, şcoala începând să funcţioneze cu 5 elevi care învăţau să citească şi să scrie.

După 1800, la Pâncota lucrurile s-au îmbunătăţit continuu , administratorul domeniului cameral manifestând mai mult interes faţă de şcoală, susţinând dezvoltarea ei. El i-a ajutat pe săteni să construiască un local nou de şcoală, vizita săptămânal şcoala, asista la examenele şcolarilor şi îi încuraja, împărţindu-le rechizite şi mici atenţii.

De-a lungul secolului al XIX-lea, învăţământul din Pâncota a progresat tot mai mult. Astfel, în toamna anului 1822 erau recenzaţi pentru şcoală 57 de băieţi şi 36 de fete din care frecventau cursurile 36 băieţi şi numai o fată. În această perioadă, şcoala funcţiona într-un local nou, construit în 1822, care era în stare bună, având în structura sa o sală de învăţământ şi locuinţa pentru învăţător. Ca material didactic, şcoala dispunea de 20 de table de perete pentru predarea scris-cititului, o maşină de socotit şi o hartă.

La începutul secolului XX, la Pâncota existau două şcoli: una de băieţi, care avea înscrişi 62 de elevi între 6 şi 12 ani şi una de fete, fiind înscrise 64 de eleve între 6 şi 12 ani.

Componenţa naţională a populaţiei localităţii Pâncota a făcut ca pe lângă şcolile româneşti să funcţioneze şi unităţi de învăţământ aparţinând altor etnii ce convieţuiau alături de populaţia majoritară. Către sfârşitul secolului al XVIII-lea este menţionată o şcoală confesională romano-catolică cu limba de predare maghiară, care îşi desfăşoară activitatea sub această denumire până la 1919. De asemenea, în perioada 1906-1907 este amintită şi Şcoala elementară germană cu clasele I-IV.

Actul de la 1 decembrie 1918 a determinat profunde schimbări în modul de organizare şi funcţionare a sistemului de învăţământ din Transilvania. Cu toată opoziţia manifestată de autorităţile bisericeşti, la 1 noiembrie 1921 şcolile confesionale au fost scoase de sub tutela acestora, devenind şcoli de stat, pe sigiliul cărora era menţionat „Şcoala primară naţională Comuna Pâncota”.

Începând cu anul şcolar 1926-1927, se trece la învăţământul de şapte clase. Şcoala îşi sporeşte de acum efectivele ajungând în pragul izbucnirii celui de-al doilea război mondial să şcolarizeze peste 400 elevi, fiind apreciată la acea vreme drept una din marile unităţi de învăţământ din judeţul Arad. Începând cu anul şcolar 1930-1931, în cadrul Şcolii Naţionale Române funcţiona o secţie cu limba de predare germană cu clasele I-VII, iar Şcoala Maghiară continuă să funcţioneze ca unitate confesională pe lângă parohia romano-catolică.

Reforma din anul 1948 a constituit o cotitură hotărâtoare în dezvoltarea învăţământului românesc în general şi a celui local în special. De la un an la altul, efectivele de elevi cuprinse în procesul de învăţământ au crescut. Sporeşte datorită acestui fapt numărul de clase şi odată cu el şi numărul cadrelor didactice calificate.

În perioada 1954-1960, şcoala cunoaşte o nouă etapă de dezvoltare. Deşi funcţionează tot cu clasele I-VII, efectivele cresc, aşa încât în anul şcolar 1959-1960 unităţile de învăţământ cu limbile de predare maghiară şi germană devin secţii ale Şcolii Generale Române.

În paralel se lărgeşte baza materială necesară desfăşurării activităţilor didactice prin amenajarea de noi spaţii şcolare, fiind construit un nou local de şcoală în perioada 1959-1961.

La 17 iunie 1960 ia fiinţă Liceul de Cultură Generală Pâncota, secţia reală, care va funcţiona ca unitate de învăţământ mediu până la anul şcolar 1976-1977, după care şcoala din Pâncota funcţionează doar cu treptele de învăţământ primar şi gimnazial.

Anul şcolar 1970-1971 debutează cu trecerea la învăţământul general obligatoriu de 10 ani. În intervalul 1984-1989 şcoala funcţionează cu clasele I-X în învăţământul de zi şi XI-XIII la învăţământul seral de specialitate, şcolarizând anual efective ce depăşeau 1000 elevi, la instruirea şi educarea cărora participau peste 45 cadre didactice.

Începând cu anul 1990-1991 a fost reînfiinţat Liceul Teoretic Pâncota cu două clase în filiera teoretică: o clasă cu profil real, matematică-fizică şi o clasă cu profil uman, filologie; începând cu anul şcolar 1999-2000, clasa cu profil real se transformă în specializarea matematică-informatică, iar în prezent avem trei clase de liceu: una de filologie, una matematică-informatică şi una profil servicii.

In prezent, efectivele de elevi pe toate formele de învăţământ sunt repartizate în şcolile şi grădiniţele din Pâncota şi Măderat după cum urmează:

• Învăţământ prescolar                            185
• Învăţământ primar                                    359
• Învăţământ gimnazial                      287
• Învăţământ liceal de zi                     368
• Învăţământ liceal frecvenţă redusă         25

TOTAL      1224