Scoala generala "Miron Cristea" Toplita
Toplita, Harghita

Prezentare

Şcoala noastră este aşezată într-o localitate urbană, municipală situată în cel mai nordic punct al judeţului Harghita, la 100 km de reşedinţa de judeţ (oraşul Miercurea Ciuc) şi la graniţa cu judeţul Mureş.
Şcoala Generală „Miron Cristea” funcţionează în reţeaua şcolilor de stat din judeţul Harghita, purtând numele primului patriarh al României.

 

MIRON CRISTEA

   MIRON CRISTEA este al patrulea copil al familiei de ţărani George şi Domniţa Cristea. Este botezat în ziua de Sfântu Ilie, de ciobanul mărginean de la Săliştea, Ioan Herţa, primind numele de ILIE după hramul zilei.

   Primele clase ale şcolii primare le face la Mănăstirea Doamnei din satul său natal Topliţa. După doi ani este transferat la şcoala primară din Bistriţa, unde a urmat şi gimnaziul Săsesc. După terminarea gimnaziului se înscrie la Liceul Grăniceresc din Năsăud.

   În clasa a VIII-a (1886-1887) elevul Ilie Cristea este ales preşedinte al societăţii de lectură "VIRTUS ROMANA REDIVIVA". Tot în această perioadă îşi publică încercările literare în revista lui Iosif Vulcan, "Familia".

   În anul 1887 se înscrie la seminarul teologic al Mitropoliei din Sibiu. În ultimul an este ales preşedinte al societăţii culturale "Andrei Şaguna". După terminarea teologiei în anul 1890 este numit învăţător în Orăştie.

   În anul 1891 Mitropolitul Sibiului, Miron Românul, îl trimite să studieze literele şi filozofia la Universitatea din Buda-Pesta.

   La 18 mai 1895, ILIE CRISTEA e proclamat doctor în filozofia modernă a universităţii din Buda-Pesta, cu o teză intitulată "Viaţa şi scrierile lui Eminescu"

   În aprilie 1902 este ales de Sinodul Eparhial al Sibiului, asesor Consistorial pe viaţă. Călugărindu-se, a luat numele de MIRON, după numele protectorului său, mitropolitul Miron Românul.

   La 7 ianuarie 1920 regele Ferdinand i-a încredinţat toiagul arhipăstoresc de mitropolit al Ungaro-Vlahiei şi Primat al României.

   La 17 aprilie 1925, Senatul şi Camera deputaţilor au votat ca mitropolitul Miron Cristea să fie ales prim ierarh al Bisericii române.


    În activitatea de elaborare a scurtului istoric al Şcolii Generale " s-au întâmpinat dificultăţi create de absenţa documentelor, fapt subliniat şi de un proces verbal din 10 iunie 1945 întocmit la Şcoala Primară de Stat nr 1 (actuala Şcoală Generală "Miron Cristea") în care se precizează că "în urma actului de război s-au distrus toate arhivele de la toate şcolile primare de stat".
   Mulţumim pe această cale celor care au ajutat la reconstituirea istoricului acestei şcoli prin informaţii preţioase, materiale ce au surprins, în parte, perioadele de edificare a acestei unităţi şcolare, dascălii care au lucrat în acest lăcaş de cultură: profesor Platon Ioan, profesor Şandru Ilie, profesor Rokaly Jozsef.
   Materialul, considerăm noi, e o sursă aproximativă de informaţii; deoarece timpul a lucrat crunt, unele date sau nume putând fi eronate.

ISTORICUL ŞCOLII GENERALE "MIRON CRISTEA"
   Începuturile învăţământului sunt în corelaţie cu apariţia bisericilor, ca unice instituţii de cultură în
vechime.
   Protopopului din Gheorgheni Ioan Vijali 1796-1843 îi datorămnumele primei şcoli sistematice româneşti din această parte a Transilvaniei în perioada absolutismului - Cei dintâi obligaţi să gândească asupra şcolii sunt protopopii din care Normativul de învăţământ" îşi face "inspectori  districtuali", iar pe preoţi "directori locali".Către mijlocul secolului al-19-lea, la 9 noiembrie 1846, în adunarea generală a scaunului Ciuc, preotul şi protopopul greco-catolic din Gheorgheni, Aron Boer, prezintă o informare conform căreia în protopopiatul Gheorgheniului nu există nici o clădire de şcoală.
   Aceasta este prima intervenţie oficială în faţa autorităţilor prezentată în numele românilor din protopopiatul Gheorghenilor.
   Mai târziu , în 1858, într-un raport sunt oglindite obstacolele care stăteau în faţa şcolii şi anume se arată că în 12 parohii greco catolice s-au ţinut şi se mai ţin şcoli populare ca : Dămuc, Valea Jidanului, Tulgheş, Corbu, Bilbor, Topliţa, Sărmaş, Varhegy, Alfalău, Voşlab, Ghimeş, Făget, Kasson şi Ghimeş Făget în celelalte comune sunt numai case tocmite cu plata comunală.
   Aceste rapoarte sunt răspunsuri ale protopopilor la circularele 314 şi 524 din 1858 ale mitropolitului Sulutiu.
   Deci la 1858 cele 6 comune ale protopopiatului Gheorgheni avea localuri proprii de şcoală dar nu semnalizează la ce dată.Astfel e funcţională şi şcoala din Topliţa unde funcţionează ca învăţător
Marcu Briciu cu 161 de elevi.
   În secolul al 18-lea este semnalat faptul că funcţiona şcoala slavonie de pe lângă Mănăstirea Doamnei avându-l ca dascăl pe Ştefan Dascălul Moldovachi.Acesta a fost cea mai veche şcoală de
pe valea superioară a Mureşului.În 1868 Legea învăţământului pune bazele învăţământului laic.S-a
înfiinţat şcoala confesională greco- orientală de limba român care, la început, a funcţionat cu 4 clase elementare şi 2 clasede repetare.
    Învăţătorul şcolii confesionale greco-orientale de limba română până în 1890 era un anume Moga, urmat de Popescu Simion, Popescu Grigore şi Popescu Moisiu. În continuare a funcţionat dascălul Popescu, Dumitru Antal urmat de Olimpiu Trif. După 1918, Şcoala de Stat a început să funcţioneze având un singur post, dar treptat numărul s-a ridicat la 7 posturi de învăţători.
   După Marea Unire din 1918, şcoala română confesională greco-orientală devine mai însemnată, cu mai mulţi elevi. Trifu Olimpiu şi Râşniţă Augustin sunt cei mai de seamă învăţători în 1918.
   În 1938 şcoala elementară cu cls 1-4 înfiinţată în 1923 din Călimănel, devine o şcoală cu 7 clase, când în centru Şcoala de Stat a fost desfiinţată de autorităţile hortyste.
   Şcoala confesională greco-orientală 1929-1930 s-a transformat intr-o şcoală română de stat cu clasele I-VIII. Directorul şcolii era Oprea (Nicolae?).
    Într-o cerere înaintată de Comitetul de Construcţii primarului comunei Topliţa din 14 Decembrie 1935, este subliniat faptul că s-au făcut numeroase intervenţii la Primărie , Prefectura şi Ministerul Instrucţiunii, dar nu s-au putut obţine fondurile pentru "edificarea locului Şcoalei Primare Nr 1".Aflăm din această cerere că şcoala urma să aibă cinci săli de învăţământ şi locuinţa
directorului.
   "Asfel se va rezolva marea problemă a Şcoalei Nr 1, cu un efectiv de 700 copii obligaţi a frecventa şcoala şi nu avem local".
   Confom actului întocmit în aprilie 1936 de către Serviciul Arhitecturii către preşedintele Comitetului de Construcţii al
"Şcoalei Primare de Stat Nr 1 din comuna Topliţa" aflăm că în această perioadă exista planul şi un caiet de sarcini cu devizul lucrărilor de continuare şi terminare a clădirii Şcolii Nr 1
"Patriarhul Miron Cristea", şi anume " partea din faţă până la aripa din fund, obţinându-se 5 săli de clasă, cancelarii, hol şi subsol pentru pivniţa sub cele trei clase din aripi, în valoare totală de 1.700.000 lei". Se face cunoscut că se aprobă proiectele acestei construcţii începută numai cu parter. 
   Din adresa din 14 mai 1936 a Ministerului Instrucţiunii Cultelor şi Artelor către primarul comunei Topliţa aflăm că s-a aprobat cedarea terenului comunei pe care urmează să construiască localuri de Şcoală
Primară.
   Din procesul verbal din 12 iunie 1936 aflăm că obiectul şedinţei era :"edificarea şcoalei din centru "Miron Cristea".
   A început construirea fundamentului clădirii nr 3. Participă la inaugurare: Nistor Florian, Sighartău T., Botan, Coman Florea, Zbarcea Nicolae. Se pare că această construcţie a fost începută la iniţiativa patriarhului Miron Cristea.
    După Dictatul de la Viena a fost înfiinţată Şcoala de Stat cu 8 clase în limba maghiară în care au umblat atât copii români cât şi maghiari din centrul comunei.
   Potrivit politicii horthzste şcoala din Călimănel era singura şcoală în limba română care avea clasele I-VIII între anii 1940-1944. Acolo au mers la şcoală şi copii români din centrul comunei Topliţa.
   Locuitorii comunei Topliţa, după 23 august 1944 au trecut la reconstrucţie. În ziua de 7 decembrie 1944 când s-a deschis anul şcolar, Şcoala românească din centru porneşte cu 4 săli de clasă şi
224 elevi.
   După 23 august 1944, Nistor Florian a fost numit director la şcoala actuala "Miron Cristea", care din nou a devenit Şcoala de Stat în limba română cu 7 clase. A fost singurul învăţător până la sfârşitul războiului. Totodată a coordonat activitatea şcolilor din plasa Topliţei a judeţului Mureş ca revizor şcolar. A funcţionat până în 1946 când, după 37 ani de serviciu s-a pensionat cu pensie de oraş.
   Şcoala devine treptat cea mai importantă şcoală elementară din oraş. Dintre cadrele didactice amintim pe: Platon Ioan, Zichi Farcaşanu, Aurelia Păcuraru.
   Precizăm că această şcoală s-a mutat din clădirea veche în actuala clădire a Şcolii Generale "Miron Cristea" şi avea 3 săli de clasă.
   În vechea clădire a şcolii confesionale greco-orientale s-au păstrat clasele I-IV încă un timp, în orice caz în 1945 acolo a funcţionat o şcoală elementară în limba română.
   În 1 septembrie 1945 s-au înfiinţat şi a funcţionat până la reforma învăţământului din august 1948, Gimnaziul în limba română care avea anii I, II, III. Poate fi considerat ca un curs inferior de liceu, cu alte cuvinte, gimnaziul a corespuns ciclului II, respectiv claselor V-VII, dar clasele V-VII s-au păstrat la şcolile elementare din Topliţa şi în timpul gimnaziilor. Director a fost numit Platon Ioan.
Gimnaziul a funcţionat în vechea clădire a şcolii confesionale (curtea Şcolii Generale "Sfântul Ilie").
   Anul 1958 a marcat saltul calitativ în dezvoltarea învăţământului din Topliţa prin înfiinţarea Liceului
Teoretic în limbile română şi maghiară la 1 septembrie.Directorii liceului au fost: Roman Teodor, Conţiu Alexandru, Rokaly Jozsef, Donciu Teodor, Nagy Janos, Jary Susana, Kalapacs Ana Maria, Chiţea Constantin. Liceul înfiinţat s-a numit "Vasile Roaită" apoi în anii 60 Liceul real umanist, în anii 70 Liceul de matematică fizică.
   În perioada 1962-1973 Şcoala Generală Nr 8 "Miron Cristea"a funcţionat cu 317 elevi la secţia română, 243 elevi la secţia maghiară.