Unităţile şcolare din localitatea Perieţi dezvoltă, cu sprijinul comunităţii locale, un mediu favorabil învăţării, bazat pe valori certe, în care fiecare individ este pregătit pentru o treaptă superioară de educaţie, dar şi ca cetăţean. În acest sens, avem în vedere şcolarizarea tuturor copiilor, depistarea abilităţilor elevilor si dezvoltarea acestora, întocmirea de programe pentru elevii proveniţi din medii defavorizate, pregătirea intelectual - moral - civică a elevilor în vederea integrării lor în societate, respectând în toate acestea principiul şanselor egale. Şcolile sunt : Școala Gimnaziala Perieți, Școala Primară Mierleștii de Sus, GPN Mierleștii de Sus, GPN Perieți, GPN Perieții de Sus cuprind un număr de 164 elevi repartizaţi în 13 clase si 44 preşcolari repartizaţi in 3 grupe ,in total 228 preşcolari şi elevi a căror educaţie este asigurată de 30 cadre didactice, toate calificate, care au normă întreagă sau parţială.

       Şcoala Perieți a luat fiinţă, după spusele bătrânilor din sat,cam pe la1850. Primul învăţător nu se ştie precis cine a fost. Se zice că ar fi fost un cântăreţ din Priseaca,numit Prisăcaru, fost şi logofăt. Cam din anul 1865, a îndeplinit funcţia de învăţător Anton Dinu, până la anul 1870, după care i-a luat locul Marin Vasile Rădoi, „candidatul”, cum i se zicea în acele vremuri, probabil pentru că învăţase ceva carte la şcoala de candidaţi, la  Slatina , la şcoala Ionaşcu. Pe la anul 1885 s-a dărâmat localul de şcoală iar copiii se duceau să înveţe la şcoala din satul vecin Mierleşti, la învăţătorul Dumitru Măgureanu, până în anul 1887, când s-a construit un alt local şi a venit ca învăţător Gheorghe Stănescu , din Aluniş, învăţător cu diplomă care a stat până în 1890. In acest timp,  numărul elevilor nu trecea de 15-20. Din anul 1890, a veni ca învăţător Florea Drăghicescu, din localitate, absolvent al Şcolii Normale din Câmpulung , care a funcţionat până la ieşirea la pensie ,în anul 1918. Toate aceste date sunt luate din însemnările doamnei învăţătoare Virginia Toma, care la rândul ei le-a cules de la bătrânii din sat, majoritatea de la moş Codiţă Antonescu, fiul lui Anton Dinu, primul învăţător, întrucât în arhiva şcolii din acea vreme nu s-au găsit documente decât din anul 1918, cele anterioare fiind distruse în timpul războiului de întregire. In anul 1915 Casa Şcoalelor a început construcţia unui nou local de şcoală tip, cu două săli de clasă, cancelarie şi locuinţă pentru director. Până în 1916, a fost gata pentru funcţionare numai o singură sală de clasă, sistându-se lucrul din  cauza războiului de întregire a neamului. După război, în 1918, a venit ca învăţător la această şcoală, transferat de la Priseaca, Alexandru Toma, care a înfiinţat o comisie şcolară, care a contribuit la continuarea lucrărilor la cea de-a doua sală de clasă, şi a locuinţei pentru director, colectând ofrande de la locuitori. Localul este construit din cărămidă şi acoperit cu ţiglă. In anul 1935, înmulţindu-se numărul elevilor, precum si numărul posturilor de învăţător, cu aprobarea Casei Şcoalelor, s-a transformat locuinţa directorului în două săli de clasă, întrucât nu se mai utiliza de nimeni, pentru că toţi învăţătorii aveau locuinţe proprii. Astfel şcoala dispunea de patru săli de clasă în două clădiri. De asemenea, dependinţele de la locuinţa directorului s-au transformat într-o sală de atelier de tâmplărie unde lucrau elevii de la cursul complementar. Şcoala a funcţionat cu un singur post de învăţător până în anul 1918, când s-a înfiinţat postul II. La 1 septembrie 1920 se înfiinţează postul III, la 1 septembrie 1922 postul IV, iar în 1940 postul V. Şcoala avea şi un post de maistru tâmplar la atelierul şcolar. Redăm mai jos numele învăţătorilor care au funcţionat la această şcoală Anton Dinu ,Marin Vasile Rădoi, Gheorghe Stănescu, Florea Drăghicescu, Florea Drăghicescu, Alexandru Toma, Virginia Toma, Şerban Mandache, Ionescu Marin, Aristotel Voiculescu. In continuare menţionăm numele celorlalţi învăţători cu diplomă sau suplinitori care au funcţionat pe celelalte posturi: Elena Mândruloiu, Maria Drăghicescu, Teodora Ghiocanu, Victoria Riga, Richard Drăghicescu-devenit mai târziu căpitan activ in armata română, Octavian Popescu ,care a absolvit seminarul devenind popă, Florea Piculescu, Marin Popescu, Elena Dumitrescu, Ana Guţescu, Stancu Predescu, Ioan Ghinescu, Ioana Popescu, Ana Dumitrescu, Ilie Popa, Mihalache Stoica, Virginia Toma , Ioan Şerbănescu, D.Nicolescu, Agripina Voiculescu, Ioan Călin, Aristotel Voiculescu, Gheorghe Lincă, venit în anul 1940, din judeţul Sălaj, transferat, ulterior, la şcoala din satul Perieţii de Sus, de unde a ieşit la pensie.

          Nu se  ştie exact când a luat fiinţă şcoala Mierleşti dar existenţa ei este mai veche decât a şcolii Perieţi, după spusele bătrânilor, pe la 1842. Primul învăţător a fost dascălul bisericesc Anton Lungu. Au urmat :Alexe Bâscoveanu, din Moşteni, Schitu, sat vecin, Marin Vasile, din Perieţi şi Marin Măgureanu. La inventarul din 1894, şcoala Mierleşti avea :7 bănci ,o catedră, o tablă, 18 tablouri intuitive, tablourile de citit –scris, hărţile celor 5 continente, harta României şi a judeţului Olt. In anul 1919 se înfiinţează Comitetul şcolar având preşedinte pe Vasile Stănculescu. In această perioadă s-au realizat Monumentul Eroilor şi fântâna amplasate în curtea şcolii. Menţionez numele unor directori care au îndeplinit această funcţie pe perioade mai lungi:Marin Măgureanu, Florea Drăghicescu, Marin Popescu, Ion F. Popescu, Ilie Popa, Marin Ioniţă şi mai recent, Gugiu Alexandru, Olteanu Gheorghe, Popa Ion , Ciobanu Ilie. Incepând din anul şcolar 2005/2006, şcoala Mierleşti nu mai are personalitate juridică, unindu-se cu şcoala Perieţi dar rămânând în aceeaşi locaţie, cu aceeaşi conducere, consiliul de administraţie comun, iar cadrele didactice au ore la ambele şcoli. Şcoala dispune, astăzi de trei corpuri: în două învaţă elevii din ciclul primar şi gimnazial iar în celălalt funcţionează grădiniţa. Din septembrie 2018 şcoala Mierleşti se va inchide, din lipsa de copii, elevii fiind transferați la școala Perieți. Menţionez, în continuare, câţiva dintre absolvenţii care au urmat cursurile la această şcoală, înainte de ,, războiul cel mare ”şi au continuat studiile obţinând funcţii superioare: -Dumitru Perieţeanu, chimist -Lungu Ioan , colonel -Lungu Stancu, căpitan -Brânzaru Aristotel, căpitan -Andreescu Marin, învăţător -Gurlui Iancu, căpitan - Mihăilescu Constantin, doctor -Drăghicescu Dumitru, profesor -Drăghicescu Constantin, director de bancă -Drăghicescu Richard, căpitan. Conform decretului lege din 24 iulie 1919, a fost înfiinţat Comitetul şcolar al cărui prim preşedinte a fost, din 1919 până la 1922, Ofiţă Nicolescu-arendaş. La sfârşitul acestei perioade, s-a început construirea unui local de şcoală în satul Perieţii de Sus, care a fost dat în folosinţă în anul 1923. Până în acest an, copiii locuitorilor din acest sat învăţau carte la şcoala de centru. Pentru anul scolar 1923-1924, s-a dat în folosinţă o singură sală de clasă, care nu putea cuprinde decât un număr restrâns de copii în clasele I-IV. Mai târziu, în 1927, s-a putut da în folosinţă şi sala a doua, funcţionând două cadre didactice. Localul construit din bârne a durat până în anul 1953, când a fost demolat şi s-a construit un nou local din cărămidă, învelit cu tablă, cu două săli de clasă, prin contribuţia voluntară a locuitorilor satului. Menţionez că din anul şcolar 1935-1936, până la 1septembrie 1948, şcoala a funcţionat cu şapte clase, iar după această dată a rămas cu patru clase, funcţionând aşa până la comasarea cu şcoala de la centru. La această şcoală au funcţionat ca învăţători, următorii: Voicu Popescu, până în 1925, Ioan Guţescu, până în 1944, Ana Guţescu, Mihalache  Graure Maria, Marin Ionescu, Maria Ionescu, Şerbănescu Eugenia. Din anul 1956, a funcţionat, ca învăţător, până la pensionare Lincă Maria, deţinând şi funcţia de director. Alt învăţător a fost Lincă Gheorghe, din anul 1966, până în 1972, când a ieşit la pensie. Ca suplinitori, au funcţionat Ciobanu Ilie şi Popa Ion până în 1974, când, la această şcoală este încadrată Ghimiş Stanca, învăţător calificat. Pe lângă şcoală  funcţionează şi o grădiniţă de copii, care a luat fiinţă în anul şcolar 1971-1972, având ca educatoare pe Lola Popescu, după care a venit Mazăre Virginia, iar începand cu anul scolar 1973-1974, funcţionează , până în 2015, Spânu Elena. In anul 1970/ 1971, şcoala Perieţi ,dispunând de un corp profesoral calificat pentru toate disciplinele de învăţământ, a fost nominalizată printre şcolile din judeţ, care au capacitatea de a organiza învăţământul de 10 ani. Merită menţionaţi următorii învăţători şi profesori care au funcţionat în această perioadă: Puiu Livia, Luţă Leana, Rădoi Ioana, Alexe Luminiţa-învăţători, Stanciu Dumitru-profesor de limba română, Onică Mihai şi Rădoi Marian-profesori de biologie , Petcu Georgeta-profesor de fizică-chimie, Trăşculeasa Constantin-profesor de istorie-geografie, Trăşculeasa Elena-profesor de limbi străine, Alexe Virgil-profesor de educaţie fizică şi alţii. Funcţia de director,pe aceeaşi perioadă, au îndeplinit-o următorii profesori: Barbu Mihai-profesor de matematică, Stanciu Dumitru- profesor de limba romana, Ciobanu Ilie-profesor de istorie geografie, Trăşculeasa Elena-profesor de limbi străine, Gugiu Alexandru- profesor limba romana, Popa Ion – profesor matematica. Din 2017 functia de director este ocupata de Iordache Constantin – profesor de matematica.