Scoala Gimnaziala Vadu Motilor
Vadu Motilor, Alba

Prezentare

   Şcoala Gimnazială Vadu Moţilor se află situată in centrul comunei Vadu Moţilor, pe str. Centru, nr.2. Funcţionează ca şcoală primară încă din 1876 apoi  devine şcoală gimnazială.

   Ciclul primar cuprinzând clasele P-IV îşi desfăşoara activitatea într-o clădire separată în care se află 2 săli de clasă în care îşi ţin cursurile clasele I-III şi P-II-IV în condiţii de simultan. Tot în această clădire se găseşte Gradinita cu Program Normal Vadu Motilor care are două grupe, si o minisală de sport. Pe acelaşi teren se află şi terenul de fotbal al şcolii precum si un teren asfaltat pentru volei şi baschet.

Clasele gimnaziale V-VIII funcţionează în altă clădire ce conţine  cabinete de fizică-chimie- biologie, istorie-geografie, limba si literatura romana si matematica, o sală profesorală, secretariat, direcţiune, bibliotecă, sală calculatoare.

-Mai avem un Internat scolar cu 40 locuri de cazare nefuncțional din anul 2020 până în prezent datorită lipsei de solicitări.

 

Şcoala noastră este o şcoală deschisă tuturor elevilor, dorind să ofere şanse egale de educaţie şi cultură pentru toţi elevii. Ne desfăşurăm activitatea ca şcoală plecând de la premiza că ״e mai important să- i invăţăm să prindă peşte, decât să le oferim peştele gata prins״.

 

Totodată credem că viitorul nostru ca şi comunitate depinde de felul în care ne educăm copiii, o comunitate sănătoasă are la bază o educaţie sănătoasă. Vrem să oferim elevilor posibilitatea unei educaţii de calitate şi de a le deschide perspective compatibile cu nevoile şi cerinţele actuale impuse de o societate dinamică şi în continuă evoluţie.

 


Prima atestare documentară a şcolii o găsim în anul 1864 sub numele de Şcoala Primară de Stat Săcătură, aparţinând judeţului Turda, activităţile acesteia desfăşurându-se într-o casă cu 3 săli, avându-l ca învăţător pe Hristea Ioan.

1900- Şcoală cu 4 clase având 118 elevi, 2 învăţători: Scrob Marta şi Pantea Gavrilă;

1948 - 1955 Şcoală Elementară cu număr destul de mare de elevi, variind între 267 şi 300 elevi;

1955 - Şcoală Mixtă de 7 ani Săcătură cu un efectiv de 384 elevi

1962 - Şcoală Generală de 8 ani Săcătură

1968 - Şcoala Generală de 8 ani Vadul Moţilor, odată cu schimbarea denumirii localităţii din Săcătură în Vadu Moţilor;

1982- 1991 Şcoala Generală cu clasele I- X Vadul Moţilor, funcţionând şi clase liceale în cadrul instituţiei;

în 1993 devine Şcoala cu clasele I-VIII Vadu Moţilor iar din 2014 Scoala Gimnazială Vadu Moților



Munţii Apuseni reprezintă fără îndoială, una din cele mai interesante regiuni ale pământului românesc. Natura s-a îngrijit să plaseze aici cu largă dărnicie, într-un spaţiu relativ limitat ca într-un vast muzeu, cele mai felurite fenomene ieşite din sânul ei. 
Alături de frumuseţea peisagistică şi bogăţia naturală aici există condiţii prielnice unei agriculturi, e adevărat la scară redusă, alături de creşterea animalelor şi de prelucrarea lemnului. 
Din punct de vedere geografic comuna Vadu Moţilor este aşezată pe râul Arieşul Mare, între oraşul Cîmpeni aflat la o distanţă de 12 km şi la 6-7 Km de comunele Albac, Vidra, Poiana Vadului. Comuna se află la o distanţă de 95 km faţă de Alba-Iulia , reşedinţa judeţului Alba. 
Comuna are în componenţă 12 sate după cum urmează: 
• - Vadu Moţilor este reşedinţa comunei, 
• - Dealul Frumos în partea de N-V la cca. 5-8 km; 
• - Necşeşti în partea de E la cca. 2-3 km; 
• - Poduri Briceşti în partea de V la cca.3-5 km; 
• - Popeştii de Sus în partea de S-V la cca. 4-7 km; 
• - Lăzeşti în partea de S-V la cca. 5-7 km; 
• - Toţeşti în patrea de S-V la cca. 5-7 km; 
• - Tomuţeşti ăn partea de S-V la cca. 5-7 km ; 
• - Vâltori în partea de S-V la cca. 3-4 km; 
• - Burzeşti în partea de S la cca. 1-3 km ; 
• - Popeştii de Jos în partea de S-V la cca. 4-7 km; 
• - Bodeşti în partea de E la cca. 4-5 km ; 
Relieful variat, bogăţia apelor, pădurilor şi păşunilor au favorizat dezvoltarea unui sistem ocupaţional complex care a asigurat necesităţile vieţii oamenilor din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Ocupaţiile principale- agricultura, păstoritul, păduritul şi plugăritul, completate cu pescuitul, albinăritul, culesul din natură şi numeroasele meşteşuguri au dus faima hărniciei şi talentului locuitorilor de pe aceste meleaguri. 
Vechii locuitori fac parte din marea familie a moţilor cum sunt cunoscuţi locuitorii din ţinutul Cîmpeniului. 
Comuna Vadu Moţilor a purtat denumirea de Secătură, pâmă în 1964, denumire ce-i venea de la terenurile formate prin defrişarea copacilor uscaţi -secaţi- terenurile astfel obţinute se numeau săcături. 
Atestarea documentară a denumirii Secătura, apare numai la începutul sec al XVII-lea , consemnată din anul 1733 ca făcând parte din uniunea teritorială Râul Mare, împărţire atestată în timpul lui Horea. 
Din anul 1875 Secătura apare cu administraţie proprie, unită cu localitatea Neagra, făcând parte din districtul Alba, CERCUL Zlatna. 
În anul 1875 cu ocazia arondării administrative a Cîmpeniului cu comunele din jur printre care şi Secătura, a trecut la Comitatul Turda- Arieş. 
În anul 1918 comitatul ia denumirea de judeţul Turda- Arieş cu 6 plase, printre care cîmpeni şi satele învecinate. 
În iunie 1950 se face o nouă reîmpărţire administrativ- teritorială în urma căreia comuna Neagra trece la Săcătură până în 1956 şi aparţine de raionul Cîmpeni, regiunea Cluj. 
În 1956 comuna Neagra se separă de Secătură, iar la 1 martie 1968 a trecut la judeţul Alba, sub denumirea de comuna Vadu Moţilor. 
Teritoriul comunei Vadu Moţilor ocupă poziţia centrală a Ţării Moţilor şi nord- vestică în cadrul judeţului Alba. Comuna este străbătută de DN 75, importantă cale de circulaţie care face legătura cu Alba-Iulia reşedinţa judeţului Alba (90 km) şi Oradea. 
Oraşul cel mai apropiat de comună este Cîmpeni, la cca.10 km depărtare de comună pe DN 75. Relieful este dominat de caracteristicile generale ale Munţilor Apuseni, în a căror parte centrală se află comuna Vadu Moţilor , munţi cuprinşi între dealurile domoale ale Depresiunii Transilvaniei şi Câmpia de Vest, care se întinde pe o suprafaţă de 20000 kmp, închizând spre vest arcul Carpaţilor Româneşti.