Scoala Gimnaziala Cornu Luncii
Cornu Luncii, Suceava

Prezentare


Cornu Luncii sat şi comună în judeţul Suceava, este situat în partea sud - vestică a acestui judeţ. Distanţele de circa 15 km de oraşul Fălticeni şi 20 km de oraşul Gura Humorului au asigurat legături uşoare cu aceste localităţi urbane. Comuna, creată în 1968 prin unificarea a 2 comune (Sasca şi Băişeşti) are 9 sate: Cornu Luncii, Băişeşti, Brăieşti, Sasca Mare, Sasca Mică, Dumbrava, Păiseni, Sasca Nouă şi Şinca.

Şcoala cu clasele I - VIII are personalitate juridică, având în subordine următoarele şcoli arondate:

  • * Şcoala cu clasele I - VIII Sasca Mare
  • * Şcoala cu clasele I - IV Păiseni
  • * Şcoala cu clasele I - IV Sasca Mică
  • * Şcoala cu clasele I - IV Dumbrava

Studii despre învăţământul din satele comunei Cornu Luncii arată că, copiii din Stănileşti şi Cornu Luncii învăţau la Şcoala din Băişeşti înfiinţată în 1883 la o distanţă de 5 km. În 1926 la cererea locuitorilor din Cornu Luncii "s-a deschis" acolo o şcoală. Domnul revizor şcolar din Fălticeni, Mălinescu C., înştiinţează conducerea din Băişeşti în 16 noiembrie 1926 cu adresa 7374 şi trimite pe domnul Ferentariu ca suplinitor.

Şcoala s-a deschis într-o casă particulară. Abia în anul 1927 domnul director Buzdugan care era şi preşedinte al comitetului şcolar cumpără casa de la Obştea pădurii din Mănăstirea Humorului ca local propriu pentru şcoală. După mai multe reparaţii cursurile s-au deschis în acest local la data de 1 noiembrie 1927, date aflate din Cronica Şcolii Băişeşti. Şcoala avea o clasă şi două camere de locuit. Mobilierul a fost confecţionat pe plan local. În anul şcolar 10926 - 1927 au frecventat şcoala 41 de elevi printre care se aflau mulţi germani. Cursurile erau doar până în clasa a IV - a. În jurul şcolii se afla un teren de 15 prăjini cultivat cu pomi fructiferi. În 1927 şcoala a fost împroprietărită cu 2 ha teren arabil. Până la război numărul copiilor a rămas stabil. În 1940, prin plecarea germanilor, efectivele de elevi au scăzut mult.

De la începutul şcolii şi până în 1951, cu mici întreruperi a fost director domnul Aurel Blăgeanu. Clădirea şcolii vechi a fost refăcută, astăzi funcţionând în ea Dispensarul uman.

Între 1962-1964 se construieşte un local de şcoală pe locul fostei fabrici de cherestea. Localul are 5 săli de clasă şi în prezent învaţă copii de vârstă preşcolară şi patru clase cu elevi din învăţământul primar.

Deoarece mulţi locuitori nu au frecventat şcoala, după război s-au organizat cursuri de alfabetizare în şcoală şi la Topitoria de in Cornu Luncii, iar mai târziu după 1972 cursuri pentru clasele V - VIII.

În 1978 se inaugurează un nou local de şcoală, cu etaj care are în componeţa sa 9 săli de clasă, un atelier, birouri, sală pentru arhivă, cancelarie spaţioasă. Pentru a asigura condiţiile necesare bunului mers al procesului de învăţământ, s-a construit şi un grup sanitar modern cu sprijinul unei fundaţii germane şi a familiei Ţurcanu Vasile. Părinţii şi Primăria au contribuit la asigurarea încălzirii corpului vechi de şcoală şi a grupului sanitar, în acest sens montându-se calorifere.

În prezent este aprobat un proiect de reabilitare termică şi reparaţii capitale pentru ambele corpuri de şcoală.

Dintre cadrele didactice care au funcţionat perioade mai lungi în învăţământul cornuluncean amintim: Alexoaie A, Ungureanu Adrosida, Ungureanu Gheorghe, Zoiţa Elena, Iureniuc Mălina, Apetrei M., Şandru Viorica, Şandru Constantin.