Scoala Gimnaziala "Traian Cretu" Napradea
Napradea, Salaj

Prezentare

Comuna Năpradea (68,49 km²) este situată în nordul judeţului Sălaj, „pe dreapta” râului Someş, ocupând partea de est a Depresiunii Guruslăului, versantul vestic al Culmii Prisnelului şi partea sudică a masivului cristalin Delaul Mare. Ea cuprinde cinci sate: Năpradea (la 17 km de Jibou şi 41 km de Zalău), Cheud, Someş Guruslău, Traniş şi Vădurele. Relieful variat şi armonios, clima temperat continentală moderată, reţeaua hidrografică bogată, pădurile de foioase (38,87% din suprafaţa comunei) şi vegetaţia de luncă, precum şi fauna cu valoroase specii de mamifere, păsări şi peşti alcătuiesc un spaţiu geografic binecuvântat de Dumnezeu. Pe teritoriul comunei s-au păstrat dovezi care atestă continuitatea de locuire încă din paleolitic. La nord-est de satul Vădurele se află urmele unor aşezări din epoca bronzului şi a fierului, iar pe Dealul Cetate de la nord de Cheud se pot vedea urmele unor fortificaţii medievale cu rol de apărare şi de vamă a sării. Mărturii scrise atestă implicarea locuitorilor comunei în marile evenimente din istoria Transilvaniei. Atestarea documentară a satelor româneşti din zonă apare în evul mediu: Năpradea şi Someş Guruslău la 1387, Cheud şi Traniş la 1775, iar satul Vădurele la 1543. La recensământul din 2002 comuna avea 3025 locuitori (94,1% români), majoritatea populaţiei fiind de religie ortodoxă (87,4%). Cu excepţia satului Vădurele, vetrele celorlalte sate sunt situate pe terasele neinundabile ale Someşului, fiind străbătute de DJ 108E care asigură legătura auto spre DJ 108A peste podul de la Someş Guruslău (182 m) şi spre Maramureş (Hideaga-Baia Mare) prin strâmtorile Someşului. Comuna are un potenţial turistic de invidiat (din păcate prea puţin valorificat), concentrat pe un spaţiu restrâns, accesibil celor care poposesc pe aceste meleaguri, măcar pentru o zi. Principalele obiective turistice naturale sunt: Pietrele „Moşu’ şi Baba” (1), cursul şi lunca râului Someş (2), defileele din masivul Dealul Mare (3), şi abruptul vestic al Culmii Prisnelului (4). Cele mai însemnate atracţii turistice antropice sunt: biserica de lemn şi situl arheologic Vădurele (5), fortificaţiile medievale de la Cheud (6), Monumentul Eroilor şi Muzeul Comunal din Năpradea (7). Şcoala Gimnazială Traian Creţu” este situată în centrul satului Năpradea şi are personalitate juridică. Ei îi sunt arondate şcolile cu clasele I-IV din satele Someş Guruslău, Traniş şi Vădurele din partea sudică a comunei. În satul Cheud se află Şcoala Gimnazială „Petre Hossu” având ca structură arondată Şcoala cu cls. I-IV Cheud nr.2.
Dezvoltarea învăţământului în satele comunei Năpradea s-a înscris în procesul general de evoluţie a acestuia în cuprinsul ,,Ţării Silvaniei”. Documentele de arhivă atestă faptul că pe la 1747 în satul Traniş era o şcoală românească, una dintre cele mai vechi din Sălaj, iar între anii 1760-1762 preoţii Dumitru şi Ioan din Năpradea făceau carte cu copiii în casa parohială. În anul 1775 se stingea din viaţă “Popa” Filip din Năpradea, unul dintre cei mai cunoscuţi copişti de cărţi bisericeşti, peregrin prin satele sălăjene. Zestrea materială a şcolii era săracă, învăţătorii calificaţi adesori lipseau, cantorul învăţându-i pe copii scrisul, cititul, socotitul şi cântările bisericeşti. După 1848, şcolile confesionale greco-catolice au cunoscut o perioadă de avânt, şcoala din Năpradea fiind amintită prin anul 1856. O contribuţie însemnată la organizarea ,,şcoalelor poporale” spre sfârşitul secolului al XIX – lea au avut-o protopopii din Năpradea, George Stanciu şi Ioan Dragomir, cunoscuţi animatori ai vieţii culturale şi ai mişcării naţionale româneeşti. La recesământul din 1910 ştiau să scrie şi să citească doar 24% din locuitorii comunei iar în anul 1914 şcola din Năpradea era frecventată de 123 de copii. Desfăsurând o activitate de apotolat, s-au remarcat prin perioade lungi de activitate învăţătorii Gheorghe Lazăr (1880-1904) şi Sabin Dragomir (1905-1914), acesta din urmă a pierit în primul război mondial. În luna mai a anului 1928 se inauguraeză localul ,,şcolii de stat” cu două săli de clasă şi locuinţă pentru dascăl, director fiind Paul Dimitriu. La cursuri erau cuprinşi 142 de elevi şi 78 de adulţi pentru alfabetizare. De pe băcile şcolii ies primii absolvenţi cu 7 clase. Cursurile se desfăşurau între 15 octombrie şi 15 aprilie, având un pronunţat caracter practic (agricol-gospodăresc). Procentul ştiutorilor de carte s-a ridicat de la 8,4% în 1880 la 67,9% în 1848. În anul 1964 se inaugurează ,,şcoala nouă” una dintre primele şcoli cu etaj din satele sălajene, director fiind profesorul Sabin Inceu. Teptat, toţi copii au fost cuprinşi la grădiniţă şi la şcoală. Sute de fii ai satului Năpradea şi-au continuat studiile liceale, pesate 130 absolvind învăţamântul superior. Ei au dus şi răspândit renumele acestei şcoli.pând cu 1 septembrie 2002 şcola poartă numele ilustrului fizician, prof. dr. ing. Traian Creţu, fiu al comunei. Spre şcoala situată în centrul comunei se îndreaptă zilnic cu microbuzul şcolii, copii din toate satele comunei (Năpradea, Cheud, Traniş, Someş Guruslău şi Vădurele). În noiembrie 2004 s-a dat în folosinţă o modernă sală de sport, iar la sfârşitul anului 2006 şcoala a fost cuprinsă în programul de reabilitare şi a fost conectată la Internet. Au îndeplinit funcţia de director al şcolii din Năpradea următorii dascăli: Dumitru Paul, Zmeu Gheorghe, Moş Gheorghe şi Pop Octavian între 1926 şi 1956, Inceu Sabin (1956-1071), Gâmbuluţ Alexandru (1971-1980), Medve Aurel ( 1980 – 1989), Petruţa Nicolae (1989-1990), Oniga Ioan în 1990, Damşa Ioan (1990-1991) şI Medve Aurel după 1991. Dintre dascălii care au desfăşurat o rodnică activitate după 1960 îi amintim pe: Elvira şi Sabin Inceu, Maria Cosma, Felicia şi Nicolae Viman, Marţian Coroş, Valeria şi Alexandru Gâmbuluţ la Năpradea, Maria şi Traian Lucăcel, Viorica şi Atanasiu Oros, Liviu Ciocian şi Ioan Birta la Traniş, Viorica Mândru, Emilia şi Andrei Mureşan, Eugenia Creţ şi Elena Ion la Someş Guruslău, Eugenia Mercea la Vădurele.