29 martie 2002
Susţinerea proiectului ŞEZĂTOARE LA „BADEA CÂRŢAN" în cadrul concursului trimestrial de proiecte organizat de DTSJ-Braşov.

27, 28 aprilie; 6 mai 2002
Realizarea proiectului ŞEZĂTOARE LA „BADEA CÂRŢAN" pentru învăţarea tehnicii de ţesere a chindeelor (ştergarelor) la
Cârţişoara şi participarea la obiceiul „Plugarul" în Comăna de Jos; acest proiect a fost finanţat parţial de Ministerul Tineretului şi Sportului, prin Direcţia de Tineret şi Sport a Judeţului Braşov.

25 mai - 20 iunie 2002
Pregătirea proiectului CUNUNA pentru participarea la concursul trimestrial de proiecte organizat de DTSJ Braşov.

4 iulie - 30 septembrie 2002

Desfăşurarea proiectului CUNUNA - BUZDUGANUL, la Viştişoara, Viştea de Sus, Viştea de Jos - localităţi din Ţara Făgăraşului unde oamenii îşi mai amintesc de străvechiul obicei legat de încheierea secerişului; acest proiect a fost finanţa parţial de Ministerul Tineretului şi Sportului, prin Direcţia de Tineret şi Sport a Judeţului Braşov.

Aprecieri ale celor care au participat la filmarea obiceiului „Buzduganul", în 29 septembrie 2002:

„ Multă stimă formatorilor Asociaţiei Culturale „Fluieraşul" din Braşov, la gândul marilor eforturi depuse prin nenumărate deplasări pentru strângerea materialelor cu caracter folcloric, ţinând cont de tradiţiile din moşi-strămoşi şi în special pentru prezentarea buzduganului astăzi, împreună cu cei care încă mai păstrează în sânge tradiţia, cântăreţi, dansatori, gazde primitoare.
Activitatea Asociaţiei implică munca cu diverse persoane, cu caractere diferite, timp pentru ascultarea tuturor poveştilor tradiţionale şi în final formarea unor noi caractere care nu cred că vor uita niciodată istoria veche a străbunilor transmisă prin viu grai, prin obiceiuri, dansuri, strigături, cântece specifice locurilor prin care au trecut.
Tineţi-o tot aşa şi n-o să vă uitaţi niciodată nici voi originile"!

Marioara Nechifor - reprezentant al Primăriei Viştea

„Mulţumim din suflet Asociaţiei Culturale „Fluieraşul" din Braşov pentru această zi minunată pe care am petrecut-o împreună.
Vă mai invităm şi cu alte ocazii, cu multă dragoste şi respect.
Vă rugăm să ne mai călcaţi pragurile noastre viştene: cu mult drag vă primim!"
Înv. Mariana Borzea

„Felicitări pentru Asociaţia de tineret, culturală, „Fluieraşul", din partea Mariei Dancu pentru tot ceea ce aţi făcut aici, în Viştea de Jos şi sperăm că o să se repete. Mă bucur că aţi ales comuna Viştea, deşi în Drăguş sunt mulţi care păstrează amintirea profesorului Dimitrie Gusti, care a studiat specificul etnofolcloric al satului lor, în anii 1929-1932-1937.
Vă aşteptăm cu drag şi de Crăciun să cunoaşteţi obiceiurile care s-au păstrat cel mai bine: irozii şi ceata feciorilor colindători.
Îmi plac costumele voastre, mai ales pălăriile.
Tineţi-o tot aşa: sunteţi buni!

Cu drag,
Dancu Laura-Maria,
Viştea de Jos
elevă la Colegiul Naţional „Doamna Stanca"-Făgăraş

„Lucrarea dumneavoastră ne-a încântat cu descrierile legate de portul, dansurile, obiceiurile existente în Viştea de Sus,
Viştişoara şi Viştea de Jos, cu frumuseţea oamenilor mândri din aceste locuri, care ştiu bine a lucra şi portul a-l purta.
Dorinţa de a reactualiza obiceiul străbun „Buzduganul" a prins contur, înnobilând tâmplele albe ale celor de 90, respectiv 70
de ani, care au luat parte anul acesta la reconstituirea acestui obicei, alături de tinerii vişteni.
De apreciat sunt şi tinerele din grupul „Fluieraşul" care, alături de coordonatoarea lor au pornit cu paşi mărunţi la cunoaşterea plaiurilor de cântec, drag şi dor din satele viştene.
„Mândră-i Ţara Oltului,
Ţara Făgăraşului,
Ca florea bujorului,
Ca faţa feciorului..."
... este răspunsul dat de mama mea, Aurelia Şandru, la întrebarea „Ce-i este mai drag pe lume?" pe care i-au adresat-o organizatorii ediţiei a III-a a Festivalului „Cântecele Oltului" - Călimăneşti, 1971.
Repertoriul ei cuprindea cântece vechi şi noi, cântece de dragoste, de muncă, de dor, de şezătoare.
Radioul, televiziunea, Institutul de Folclor i-au cules cântecele în care ea transmitea tuturor oamenilor fierbintele mesaj al poeziei şi melodiei făgărăşene.
A însemnat foarte mult pentru mine să fiu legănată de aceste cântece, să le povestesc tinerilor de azi despre mama mea, să le
transmit fiorul de simţire autentică moştenit de la dânsa, în semn de preţuire a strădaniei lor de a cunoaşte valorile culturii populare
româneşti.

Cu admiraţie,
Viorica Şandru-Cerbu,
solistă de muzică populară din Viştea de Jos

„Fiind fiică a satului Viştea de Jos, mare iubitoare de folclor şi interpretă de muzică populară, ţin să vă mulţumesc pentru interesul
acordat obiceiurilor din comună, cât şi pentru dorinţa dumneavoastră de a prezenta valoarea acestora.
Reactualizarea obiceiului străbun „Buzduganul" ne-a dat ocazia să trăim atmosfera de clacă de altădată, cu cântece, jocuri şi
strigături. Astfel, m-am bucurat enorm să ascult cântecele de demult ale mamei, iar eu să interpretez cântecul reprezentativ „Mă cunosc că sunt vişteană", alături de străvechiul cântec „Dealu' Mohului".
Trebuie să amintesc minunatul dans haţegana, jucat cu atâta foc de mama mea (70 de ani) şi de nenea Lai Vuţii (90 de ani) şi brâul executat excepţional de tinere, pe strigăturile dumneavoastră.
Pentru toate acestea, nu vă voi uita şi vă ofer oricând un buchet de cântece cu suflet de vişteancă.

Cu recunoştinţă,
Mioara Cârje-Marinca"

8 septembrie 2002
Participarea la a XXX-a ediţie a Festivalului folcloric CIOBĂNAŞUL de la Întorsura Buzăului, judeţul Covasna.

28 octombrie 2002
Inregistrarea a 24 de colinde străvechi (câte unul din Dobrogea, Basarabia, Moldova şi Muntenia, 2 din Ţara Bârsei, 18 din Ţara
Oltului), la solicitarea domnului Isac Gabriel, în studioul său din Braşov, strada Piatra Mare, nr. 61.

An de an, începând din decembrie 1996, superbii copii din grupul folcloric „Fluieraşul" aduc în instituţiile braşovene o parte din lumea de har şi bucurie sfântă a colindelor.
(Gazeta de Transilvania - 24-25 decembrie 1998, 1996)

„Este minunat ce încercaţi să realizaţi prin colindele străvechi ce le cântaţi. Vă urăm succes mai departe."
(28 decembrie 2001 - familia Ardelean, Braşov)

„Corul dumneavoastră merită toate laudele pentru repertoriul şi pentru vocile copiilor.
Cântările din suflet sunt în spiritul tradiţiilor noastre, atât de frumoase în preajma sărbătorilor de Anul Nou. Meritaţi toate laudele şi pentru iniţiativa de a păstra aceste tradiţii într-o perioadă în care mulţi copii au uitat de tot ce înseamnă sufletul românesc.
Felicitări!" ( 7 ianuarie 2002 - Mohaci Mihai, inspector-şef OJPC)

„Grupul folcloric „Fluieraşul" ne-a umplut azi - 7 ianuarie 2002 - inimile de bucurie. Colindătorii straşnici, inimoşi din cale-afară,
cu voci cristaline, ne-au impresionat prin varietatea colindelor şi prin modul de prezentare.
Sunteţi bineveniţi oricând, oriunde!
Cu drag,
Sucursala CFR Marfă, Braşov"


„Este greu de crezut că, într-o lume bulversată, în care valorile noastre, la nivelul întregii societăţi, nu mai sunt la ele acasă, întâlnim tineri care reuşesc să aducă în casele şi sufletele noastre acel dor de satul de altădată, de frumoasele colinde, transmise din generaţie în generaţie de acei oameni minunaţi care mai ştiu încă să preţuiască la adevărata valoare cântul tradiţional.
Sunt tineri minunaţi care, alături de învăţătoarea lor, Silvia Tatu, au reuşit să înţeleagă că, numai cunoscând valorile satului, te
poţi cunoaşte pe tine, ca individ, într-o naţiune, că numai respectându-i pe acei oameni care păstrează cu sfinţenie nestematele
culturii lor - şi, implicit, a noastră - poţi merge în viaţă mai departe.Colinde vechi, laice şi religioase, rod al cercetării tinerilor, cântate
cu acurateţe şi sensibilitate, reuşesc să transmită acel gând frumos şi curat al omului de la sat, pentru ceea ce înseamnă de fapt pentru comunitate Naşterea Mântuitorului.
Fie ca acest CD să constituie începutul unor mari satisfacţii şi împliniri în viaţă."
Rodica KRONBERGER,
Director al Centrului Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi
Creaţiei Populare Braşov

ianuarie 2003
Articolul TINERII FLUIERAŞI DIN BRAŞOV ŞI PĂSTRAREA IDENTITĂŢII CULTURALE
A ROMÂNILOR, scris de înv. Silvia Tatu, coordonator de proiecte al
Asociaţiei FLUIERAŞUL, a apărut în nr.1/2002 al revistei etno.brasov.ro
- percepţii, medii culturale, comunicare - editată, cu sprijinul Consiliului
Judeţean Braşov, de Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a
Tradiţiei şi Creaţiei Populare Braşov, în colaborare cu Muzeul de
Etnografie Braşov, sub coordonarea doamnelor directoare Rodica Kronberger şi
Dr. Ligia Fulga:


ASOCIAŢIA „FLUIERAŞUL" BRAŞOV este o asociaţie culturală, de
tineret, nonprofit, înfiinţată la 17 iulie 2001 cu scopul de a contribui
la păstrarea folclorului românesc, prin educarea copiilor şi tinerilor
în spiritul respectării şi conservării valorilor cu specific naţional
- parte integrantă a culturii universale.
Minunatele costume populare româneşti, cântecele, dansurile
populare, vechile obiceiuri ale pământului au farmecul lor unic: ele
caracterizează comunitatea unui sat, a unui popor. Lăsând ca această
valoroasă zestre spirituală să fie acoperită de negura uitării, luaţi de
vârtejul vieţii secolului XXI, ne uniformizăm, ne pierdem identitatea
culturală.
Cea mai mare parte din membrii Asociaţiei „Fluieraşul" Braşov sunt
tineri care au început să înveţe dansuri populare româneşti
în anul 1991, îndrumaţi de mine, în cadrul cercului de
folclor de la Şcoala generală nr. 23 din Braşov. Între 1992-1995 copiii
de atunci au avut şansa de a-şi desfăşura repetiţiile în SALA
ALBASTRĂ de la PALATUL CULTURII din BRAŞOV, beneficiind de îndrumarea
regretatului mare maestru coregraf IOAN CORNELIU VASILIU, instructorul
„POIENIŢEI" - formaţie de dansuri populare româneşti
laureată a multor festivaluri internaţionale de folclor. În februarie
1994, cu ocazia spectacolului dedicat împlinirii a 30 de ani de la
cucerirea marelui premiu al Festivalului Internaţional de Folclor din Egipt -
1964, pe scena Palatului Culturii din Braşov au evoluat toate generaţiile de
dansatori instruite de maestrul IOAN CORNELIU VASILIU, inclusiv elevii mei de la
cercul de folclor, căruia i-au pus numele „Poieniţa-junior".
Ansamblul folcloric „Fluieraşul" a continuat şi diversificat
activitatea „Poieniţei-junior": pe lângă dansuri populare,
„fluieraşii" au învăţat să cânte şi la
blockflöte („fluieraş") colinde şi alte cântece populare
româneşti, să descifreze tainele cusăturilor populare româneşti
şi ale încondeierii ouălor, să recite expresiv creaţii folclorice ori
ale marilor poeţi sau scriitori a căror sursă de inspiraţie a fost
folclorul.
Din decembrie 1996 „fluieraşii" s-au făcut cunoscuţi în
Braşov şi în ţară prin strădania lor de păstrare a datinilor
poporului nostru: au participat la emisiunile pentru copii ale posturilor de
televiziune locale, dar au avut şi cinstea de fi prezentaţi de doamna Marioara
Murărescu în ediţia din 21 mai 2000 a emisiunii „Tezaur
folcloric" difuzată pe postul naţional TVR1; au evoluat în multe
spectacole şi festivaluri folclorice în Braşov sau Făgăraş dar au
fost şi oaspeţii familiei ambasadorului S.U.A - James Rosapepe, la Bucureşti,
în 16 mai 2000; au înfiinţat chiar şi un mic muzeu de etnografie
care a funcţionat la Şcoala generală nr. 23 din noiembrie 1999 până
în august 2001; au tehnoredactat primul număr al revistei
„Fluieraşul", apărut în decembrie 1999.
În prezent fac parte din ansamblul „Fluieraşul" copii şi
tineri de la diferite şcoli din Braşov: Şc. Gen. nr. 14, 23, 18, 8 (la
această din urmă şcoală lucrez, de la 1 septembrie 2001), Colegiile
Naţionale Grigore Moisil şi Emil Racoviţă.
ASOCIAŢIA „FLUIERAŞUL" BRAŞOV, în virtutea scopului pentru
care s-a înfiinţat, a realizat următoarele activităţi:
 29 iulie 2001 - participarea la Festivalul obiceiurilor de muncă din Ţara
Făgăraşului, desfăşurat la Comăna de Jos, judeţul Braşov;
 3 - 9 august 2001 - participarea la Festivalul internaţional de folclor
pentru copii şi tineret „Peştişorul de aur", desfăşurat la
Tulcea - ediţia a IX-a;
 29 august - 2 septembrie 2001 - participarea la Târgul
meşteşugarilor, desfăşurat la Braşov, cu: ouă încondeiate; icoane
pictate pe sticlă; cusături româneşti; un program artistic prezentat pe
scena din Livada Poştei;
 7 -9 septembrie 2001 - participarea la manifestările dedicate
sărbătoririi Zilelor oraşului Ianca, din judeţul Brăila;
 în completare: plimbare pe faleza din Brăila; vizitarea a trei muzee
din Ploieşti: Muzeul ceasurilor „Nicolae Simache"; Casa memorială
„Nichita Stănescu"; Casa memorială „I.L. Caragiale";
 6 octombrie 2001 - participarea la un spectacol pe scena din Livada Poştei,
în cadrul Festivalului berii din Braşov;
 19 decembrie 2001 - 7 ianuarie 2002: - colindarea după datină, a sediilor
unor firme şi instituţii din Braşov;
 realizarea proiectului DATINI - tradiţie şi istorie în Ţara Oltului
cu vizitarea, de Bobotează, a două localităţi (Cârţişoara şi
Cârţa), unde „fluieraşii" au asistat la slujba de sfinţire a
apelor, au cântat colindele specifice acelor sate, au vizitat muzeul
„Badea Cârţan" şi au participat la petrecerea cetei de
feciori din Cârţişoara;
 ianuarie 2002 - prezentarea unor spectacole, în cadrul Muzeului de
Etnografie, cu ocazia spargerii cetei de colindători, aniversării poetului
Mihai Eminescu şi a Unirii Moldovei cu Muntenia;
 24 februarie 2002 - drumeţie pe Dealul Melcilor cu ocazia sărbătorii de
Dragobete (sărbătoarea dragostei la români);
 martie 2002 - contribuţie la amenajarea Centrului de Tineret de la subsolul
clădirii DTSJ Braşov;
 22 martie 2002 - participarea la proiectul „Lumea ONG-urilor în
mileniul III - Parteneriatele 2002" organizat de ECO CLUB MONTAN
„CAROL LEHMANN" în colaborare cu DTSJ Braşov;
 aprilie 2002 - repetarea colindelor de Florii şi de Paşti; pregătirea
unui program artistic prezentat cu ocazia deschiderii Centrului de Tineret din
Braşov (10-12 aprilie 2001).
Multe din activităţile Asociaţiei FLUIERAŞUL din Braşov au beneficiat de
sprijinul unor studenţi ai Facultăţii de Psihologie-Pedagogie din cadrul
Universităţii TRANSILVANIA din Braşov, unde am cinstea de studia,
începând cu 1 octombrie 2001.
Ne-au impresionat profund gândurile pe care le-au scris în jurnalul
„fluieraşilor" tinerii care au trecut pe la Centrul de Tineret
între 10 şi 12 aprilie 2002:
„În zilele noastre, să facem ceea ce faceţi dumneavoastră este
foarte greu, dar dumneavoastră aţi reuşit. [...] Ţineţi-o tot aşa!"
(Alina de la „Cercetaşii României")
„Sunteţi nişte oameni minunaţi, care faceţi lucruri nemaipomenite
pentru copii, tineret. Vă mulţumim pentru că existaţi." (Leonte Andreea
- clasa a X-a F, Liceul „Nicolae Titulescu")
„Vă mulţumim, căci prin ceea ce sunteţi şi reprezentaţi voi,
existăm şi noi. Ca naţiune în special. Mult succes în
continuare." (Cosmin Duca - A.T.Z.)
„Vă mulţumim că existaţi şi nu uitaţi: în voi stă nădejdea
noastră şi speranţa că tradiţia şi folclorul românesc vor
rămâne vii pentru totdeauna." (Ioana, S.P.E.R.)
Ne-am bucurat că mulţi din tinerii participanţi la carnavalul ONG-urilor au
învăţat să joace hora, sârba şi să încondeieze ouă
alături de „fluieraşi", pe care i-au aplaudat după prezentarea
unui autentic dans ardelenesc.
 În perioada 9-12 mai 2002 Asociaţia FLUIERAŞUL din Braşov a
participat la manifestările dedicate Zilelor Braşovului cu un stand în
cadrul Târgului meşterilor populari şi un program artistic în
cadrul spectacolului folcloric din Piaţa Sfatului.
Considerăm că tinerii, deşi trăiesc la oraş, nu trebuie să uite că
„veşnicia s-a născut la sat"(Lucian Blaga) şi că „folclorul
este icoana sufletească a unui popor, după localităţi şi timpuri"(Ovid
Densuşianu).
Păstrarea tradiţiilor poate atrage mulţi turişti din ţară sau din
străinătate; dezvoltarea agroturismului în acest fel ar opri plecarea
tinerilor pe alte meleaguri - Italia, America - în căutarea unor
condiţii mai bune de viaţă.
Mulţumită proiectelor finanţate parţial de Ministerul Tineretului şi
Sportului, prin Direcţia de Tineret şi Sport a Judeţului Braşov -
(ŞEZĂTOARE LA BADEA CÂRŢAN - derulat în aprilie şi mai 2002, la
Cârţişoara, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus,
Părău, Rupea - şi CUNUNA - BUZDUGANUL din vara acestui an) - tinerii
braşoveni sau făgărăşeni au simţit cât de importante sunt
tradiţiile pentru definirea identităţii culturale a unui popor, au
învăţat cât de folositoare sunt parteneriatele între
structurile asociative de tineret si instituţiile administraţiei publice la
nivel local pentru integrarea participativă în viaţa comunităţii.
În 27 aprilie 2002 a început derularea primului proiect al
Asociaţiei „Fluieraşul" din Braşov - ŞEZĂTOARE LA „BADEA
CÂRŢAN" - finanţat parţial de MTS, prin DTSJ Braşov.
Tinerii şi copiii au învăţat alfabetul artei ţesutului direct de la
sursă, într-un mediu încărcat de tradiţie şi istorie - muzeul
„Badea Cârţan" din comuna Cârţişoara.
„Fluieraşii" i-au învăţat pe cei din Cârţişoara să
încondeieze ouă ca în Ţara Bârsei şi le-au oferit condeie.