Liceul Teoretic Peciu Nou
Peciu Nou, Timis
Prezentare
ISTORICUL LICEULUI TEORETIC PECIU NOU
Şcoala dateaza din anul 1726, fiind o şcoală cu predare in limba germană. Primul document de atestare a înfiinţării şcolii dateaza din anul 1774 când localitatea figura “colonie germană şi şcoală”, in anul 1823 este gata şi se dă în folosinţă pentru şcoală, clădirea grădiniţei de astazi, începând cu anul 1857 se păstrează documente in arhiva şcolii.
Începând cu anii 1871 – 1879 şcoala funcţionează ca şcoală cu limba de predare maghiară până la sfârşitul primului razboi mondial 1918 – 1919.
La sfârşitul primului război mondial în şcoală se reintroduce limba germană ca limba de predare la toate clasele , iar învăţământul primar de azi devenind obligatoriu ,şcoala elementară fiind de 6 clase; in anul 1925 se deschide o şcoală de ucenici. Grădiniţa a funcţionat in tot acest răstimp mai puţin in anii 1932 – 1934, când a avut activitatea intrerupta.
In anul 1937 se înfiinţează în Peciu Nou clasa cu predare in limba română in care sunt cuprinşi copiii coloniştilor români veniţi in comună sporadic din 1919 şi organizat din anul 1927; primul învăţător român calificat fiind Ioan Duţescu.
În primii ani dupa cel de al II –lea război mondial, în Peciu Nou funcţionează Şcoala română cu clasele I-IV, Şcoala germană cu clasele I-IV si secţia sârbă cu clasele I-IV; la clasele V-VIII funcţiona o singură secţie mixtă. In anii 1961-1962 sectia sârbă se desfiinţează din cauza lipsei elevilor; numărul elevilor de etnie germană rămâne constant, iar numărul elevilor români creşte.
Liceul a functionat până in 1977 (11 serii de elevi) sub diferite denumiri :
1962-1963 – Şcoala Medie Peciu Nou,
1968-1969 – Liceul Real Umanist Peciu Nou
1971-1977 – Liceul Teoretic Peciu Nou.
Începând din anul şcolar 1975-1976 , se introduce invăţământul obligatoriu de 10 ani; liceul rămâne numai cu prima treaptă, treapta a II-a desfiinţându-se între ani 1977-1991 şi functionează sub denumirea: Şcoala Generală Peciu Nou cu clasele I-X.
În anul şcolar 1991-1992 se reînfiinţează Liceul Teoretic Peciu Nou, profil real , secţia matematică- fizică.
In anul 1992 se desfinţează secţia germană clasele I-IV din lipsa elevilor.
În prezent Liceul functionează după cum urmează:
• câte doua clase paralele I- VIII
• clasele a IX-a, a X-a , a XI-a si a XII-a -2 clase – Ştiinţe ale Naturii
• Structură : Grădiniţa cu Program Normal Peciu Nou
DIRECTOR : PROF. MARIOARA COBRAC
DIRECTOR ADJUNCT : PROF . MILINA MARGARIT
ISTORICUL
COMUNEI PECIU NOU
Teritoriul comunei a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, din comuna primitivă, din epoca de piatră şi a metalelor. În perioada statului dac şi a stăpânirii romane se înfiinţează o colonie română sub numele VIBECH.
Pe teritoriul comunei activităţile umane continuă şi după sec.III, deci în perioada migraţiei popoarelor, Peciu Nou va cădea sub dominaţie maghiară, iar numele comunei apare într-un document din secolul XIV-VEYBECH.
Alte documente despre comuna Peciu Nou apar la sfârşitul sec.XIV prin anul 1396, cu ocazia cruciadei antiotomane de la Nicopole. După înfrângerea cavalerilor apuseni de către turci, aceştia se retrag spre Timişoara, urmăriţi de turci; aceştia pustiesc zona Timişoarei, ajungând la VEYBECH.
Localitatea se reface rapid între 1401-1406 - domeniu regal cu statut urban sub denumirea de OPIDUM REGYS VYEBECH, iar în sec.XVI revine la denumirea de VYBECH.
Tot în sec.XVI denumirea localităţii apare în documente cu ocazia razboiului ţărănesc condus de Gheorghe Doja, care va da o luptă în această zonă cu voievodul Transilvaniei, Ion Zapolia.
În 1526, Ungaria devine paşalâc, Transilvania principat autonom, după această perioadă, sultanul colonizează în Banat mulţi sârbi, iar denumirea localităţii este schimbată de la VIBECH la PECIUI, iar din sec.XVII-PECIUIU.
Din 1685 Banatul, deci şi localitatea noastră, trece sub stăpânire habsburgică, urmând o perioadă zbuciumată cu multe războaie. Habsburgii transformă Banatul într-un domeniu imperial condus de o administraţie militară în frunte cu un guvernator.
În secolul XVIII, între anii 1717-1722, habsburgii aduc în localitate colonişti germani; ei se stabilesc în perimetrul comunei, iar denumirea localităţii apare în 1727- NEU-WIEN, iar din 1743 - UYPEZ.
La venirea germanilor, construcţiile turceşti sunt distruse, iar mai târziu sunt construite case noi.
Colonizarea a fost un proces organizat de către împăratul Austriei şi se desfăşoară după 1718 când Banatul devine provincie imperială condusă de un guvernator austriac cu sediul la Timişoara.
Denumirea de PECIU NOU datează din 1920.
Şcoala dateaza din anul 1726, fiind o şcoală cu predare in limba germană. Primul document de atestare a înfiinţării şcolii dateaza din anul 1774 când localitatea figura “colonie germană şi şcoală”, in anul 1823 este gata şi se dă în folosinţă pentru şcoală, clădirea grădiniţei de astazi, începând cu anul 1857 se păstrează documente in arhiva şcolii.
Începând cu anii 1871 – 1879 şcoala funcţionează ca şcoală cu limba de predare maghiară până la sfârşitul primului razboi mondial 1918 – 1919.
La sfârşitul primului război mondial în şcoală se reintroduce limba germană ca limba de predare la toate clasele , iar învăţământul primar de azi devenind obligatoriu ,şcoala elementară fiind de 6 clase; in anul 1925 se deschide o şcoală de ucenici. Grădiniţa a funcţionat in tot acest răstimp mai puţin in anii 1932 – 1934, când a avut activitatea intrerupta.
In anul 1937 se înfiinţează în Peciu Nou clasa cu predare in limba română in care sunt cuprinşi copiii coloniştilor români veniţi in comună sporadic din 1919 şi organizat din anul 1927; primul învăţător român calificat fiind Ioan Duţescu.
În primii ani dupa cel de al II –lea război mondial, în Peciu Nou funcţionează Şcoala română cu clasele I-IV, Şcoala germană cu clasele I-IV si secţia sârbă cu clasele I-IV; la clasele V-VIII funcţiona o singură secţie mixtă. In anii 1961-1962 sectia sârbă se desfiinţează din cauza lipsei elevilor; numărul elevilor de etnie germană rămâne constant, iar numărul elevilor români creşte.
Liceul a functionat până in 1977 (11 serii de elevi) sub diferite denumiri :
1962-1963 – Şcoala Medie Peciu Nou,
1968-1969 – Liceul Real Umanist Peciu Nou
1971-1977 – Liceul Teoretic Peciu Nou.
Începând din anul şcolar 1975-1976 , se introduce invăţământul obligatoriu de 10 ani; liceul rămâne numai cu prima treaptă, treapta a II-a desfiinţându-se între ani 1977-1991 şi functionează sub denumirea: Şcoala Generală Peciu Nou cu clasele I-X.
În anul şcolar 1991-1992 se reînfiinţează Liceul Teoretic Peciu Nou, profil real , secţia matematică- fizică.
In anul 1992 se desfinţează secţia germană clasele I-IV din lipsa elevilor.
În prezent Liceul functionează după cum urmează:
• câte doua clase paralele I- VIII
• clasele a IX-a, a X-a , a XI-a si a XII-a -2 clase – Ştiinţe ale Naturii
• Structură : Grădiniţa cu Program Normal Peciu Nou
DIRECTOR : PROF. MARIOARA COBRAC
DIRECTOR ADJUNCT : PROF . MILINA MARGARIT
ISTORICUL
COMUNEI PECIU NOU
Teritoriul comunei a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, din comuna primitivă, din epoca de piatră şi a metalelor. În perioada statului dac şi a stăpânirii romane se înfiinţează o colonie română sub numele VIBECH.
Pe teritoriul comunei activităţile umane continuă şi după sec.III, deci în perioada migraţiei popoarelor, Peciu Nou va cădea sub dominaţie maghiară, iar numele comunei apare într-un document din secolul XIV-VEYBECH.
Alte documente despre comuna Peciu Nou apar la sfârşitul sec.XIV prin anul 1396, cu ocazia cruciadei antiotomane de la Nicopole. După înfrângerea cavalerilor apuseni de către turci, aceştia se retrag spre Timişoara, urmăriţi de turci; aceştia pustiesc zona Timişoarei, ajungând la VEYBECH.
Localitatea se reface rapid între 1401-1406 - domeniu regal cu statut urban sub denumirea de OPIDUM REGYS VYEBECH, iar în sec.XVI revine la denumirea de VYBECH.
Tot în sec.XVI denumirea localităţii apare în documente cu ocazia razboiului ţărănesc condus de Gheorghe Doja, care va da o luptă în această zonă cu voievodul Transilvaniei, Ion Zapolia.
În 1526, Ungaria devine paşalâc, Transilvania principat autonom, după această perioadă, sultanul colonizează în Banat mulţi sârbi, iar denumirea localităţii este schimbată de la VIBECH la PECIUI, iar din sec.XVII-PECIUIU.
Din 1685 Banatul, deci şi localitatea noastră, trece sub stăpânire habsburgică, urmând o perioadă zbuciumată cu multe războaie. Habsburgii transformă Banatul într-un domeniu imperial condus de o administraţie militară în frunte cu un guvernator.
În secolul XVIII, între anii 1717-1722, habsburgii aduc în localitate colonişti germani; ei se stabilesc în perimetrul comunei, iar denumirea localităţii apare în 1727- NEU-WIEN, iar din 1743 - UYPEZ.
La venirea germanilor, construcţiile turceşti sunt distruse, iar mai târziu sunt construite case noi.
Colonizarea a fost un proces organizat de către împăratul Austriei şi se desfăşoară după 1718 când Banatul devine provincie imperială condusă de un guvernator austriac cu sediul la Timişoara.
Denumirea de PECIU NOU datează din 1920.
Galerie foto
