Scoala de Arte si Meserii Jurilovca
Jurilovca, Tulcea

Prezentare

O prezentare pe scurt a comunitatii Jurilovca.

Jurilovca este o localitate în judeţul Tulcea, Dobrogea, România.

Comuna Jurilovca a fost întemeiată de lipoveni în pragul secolului al XIX-lea, prima atestare documentară datând din 1826. Deşi la începuturile sale era un mic cătun, aşezarea s-a dezvoltat devenind la sfârşitul secolului XIX un centru importatant al pescuitului în zona Deltei, în prezent este cea mai mare comunitate de pescari din Deltă, centru de colectare şi prelucrare a peştelui, precum şi un punct de atracţie turistică.

Lipovenii sunt ruşi din punct de vedere etnic, iar din punct de vedere confesional ortodocşi de rit vechi (staroveri). Această confesiune este rezultatul reformei nikoniene: în 1654 Nikon partriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, a iniţiat o reformă religioasă ce a urmărit alinierea cultului bisericii ruse la restul ortodoxiei, uniformizarea cultului pe întreg teritoriul Rusiei (o reformă formală).

Rezultatul a fost divizarea societăţii ruse în

  • nikonieni -cei care au acceptat reforma şi
  • staroveri (de credinţă veche) - cei care au refuzat reforma.

Cei din urmă, din cauza prigoanei, au emigrat în afara Rusiei, o parte din ei ajungând pe teritoriul României (nordul Moldovei şi Gurile Dunării).

De la Jurilovca se poate ajunge cu vaporaşul la Gura Portiţei, un sat de vacanţă situat pe fâşia îngustă de pământ dintre lacul Goloviţa şi Marea Neagră. Zona reprezintă o parte a rezervaţiei biosferei Delta Dunării.


Învăţământul s-a dezvoltat la lipoveni ca necesitate a cunoaşterii cărţilor religoase, religia având un rol primordial în viaţa comunităţii ;astfel la comunităţile de lipoveni a apărut de timpuriu un învăţământ religios având ca obiectiv principal citirea şi cunoaşterea cărţilor sfinte. Şcoala era organizată pe lângă biserică, aici elevii deprindeau în primul rând cititul, apoi cântul religios -existînd şi o notaţie muzicală. Numai cei mai dotaţi dintre copii aprofundau conţinutul cărţilor sfinte şi învăţau scrierea, aceştia urmând să îndeplinească mai târziu diverse funcţii în ierarhia bisericii. Învăţătorul acestor copii era o persoană din ierarhia bisericii. Czaikowski spune că lipovenii îşi învăţau copiii să scrie, să citească şi să socotească . Localul primei şcoli româneşti este construit în anul 1907 în timpul ministeriatului lui Spiru Haret. Primul registru matricol (păstrat) al acestei şcoli dătează din anul şcolar 1919-1920 când şcoala avea următorul efectiv de elevi : clasa I-151 de elevi ;a II-a 31 elevi ;a IV-a 8 elevi. În spaţiul acestei clădiri funcţionează , în prezent, grădiniţa Jurilovca.

În anul 1928 şcoala primară este transformată în şcoală elementară(de 7 ani) ; în perioada 1953 -1955 se introduce ca limbă de predare-rusa (perioadă dificilă pentru unii elevi care au mărturisit mai târziu cât de greu le-a fost când au continuat învăţământul liceal în limba română).

În anul 1962 se dă în folosinţă o nouă clădire cu 8 săli de clasă, laborator de fizică-chimie, bibliotecă ;în acelaşi an se înfiinţează Liceul de Cultură Generală Jurilovca, liceu ce va da 3 promoţii (1966-1968) după care se revine la şcoală generală.

În anul 1989 se reînfiinţează învăţământul liceal, Liceul Agricol Jurilovca, care va da o singură promoţie de absolvenţi în anul 1991, când se revine la ciclul gimnazial şi se înfiinţează o şcoală de ucenici. Şcoala de ucenici a cuprins 2 clase(a IX-a şi a X-a) cu profile diverse. În perioada 1991-2006 a purtat numele de Şcoala cu clasele I-VIII Jurilovca.

Începând cu anul şcolar 2005-2006 se înfiinţează Şcoala de Arte şi Meserii, cu 2 ani de studiu, în prezent pe profilul industrie alimentară. Din toamna anului 2006 s-a schimbat şi numele şcolii în Şcoala de Arte şi Meserii Jurilovca.


Galerie foto