SCURT ISTORIC

Situat în nordul judeţului Vrancea, pe valea Domoşiţei, la graniţa cu judeţul Bacău, satul Angheleşti este una dintre multele aşezări care au contribuit la menţinerea liniei de continuitate de la străvechea epocă a bronzului şi până astăzi. Multă vreme oamenii şi-au transmis cunoştinţele de la o generaţie la alta pe cale orală şi practică, apoi pe calea scrisului şi cititului care se învăţau pe lângă biserică, însă pentru un mic număr de oameni.

Epoca modernă a impus noi cerinţe care au dus la reforme în toate domeniile, inclusiv învăţământul, ceea ce a necesitat alfabe-tizarea tuturor locuitorilor, până la cele mai izolate cătune. Era necesar un amplu plan de construire a şcolilor, ceea ce s-a şi realizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.

Şcoala Angheleşti a fost construită în anii 1899 - 1900 după planul tip al Casei Şcoalelor cu două săli de clasă foarte spaţioase, hol şi cancelarie, cu ferestre având ancadramentul din cărămidă aparent dispusă în arc de cerc iar la 1 septembrie 1900 îşi deschidea porţile pentru prima generaţie de elevi. Un număr de 37 elevi ai plugarilor din sat se aşezau în băncile de lemn cu câte patru locuri sub îndrumarea primului învăţător, Ion Mihăilescu urmat în acelaşi an de Gh. Găman şi I. Rădulescu. Şcoala va cunoaşte stabilitate după 1902 prin venirea la catedră a unui om de excepţie, învăţătorul Iftimie Novac, participant la Primul Război Mondial din care ne-a lăsat însemnări interesante, revizor şcolar în judeţele Bălţi şi Soroca din Basarabia între 1918-1920, revizor şcolar al judeţului Putna în 1930, membru fondator al Băncii Populare ,,Unirea", membru fondator al revistei învăţătorilor vrânceni ,,Frământări didactice" pe coperta interioară a căreia a apărut în această calitate din 1925 până la ultimul număr din 1942.

De-a lungul timpului construcţia a cunoscut modificări prin adăugarea în 1970-1971 a încă trei săli de clasă şi a actualei cancelarii apoi între anii 1997-2004 prin reparaţia capitală, ocazie cu care s-a renunţat şi la ancadramentul în arc de cerc din comoditatea şi dorinţa de profit a constructorului.

Şcoala se mândreşte că prin băncile sale au trecut nu doar numeroşi copii care au devenit oameni gospodari care au continuat tradiţia locului ci şi muncitori, silvicultori, învăţători, profesori, ingineri, militari de carieră, din rândul tuturor distingându-se figura omului de televiziune Tudor Vornicu.

În prezent şcoala funcţionează cu 8 clase de elevi care învaţă în două schimburi şi 2 grupe de preşcolari, cu 2 educatoare, 4 învăţătoare şi 9 profesori cu normă întreagă sau parţială. Dispune de 4 săli de curs,  o sală de sport,  un cabinet dotat cu 15 calculatoare, un cabinet de fizică-chimie-ştiinţe, spaţii verzi şi livadă.