Scoala Gimnaziala Dobroteasa
Dobroteasa, Olt

Prezentare


Localitatea Dobroteasa  se afla din punct de vedere  geografic pe partea stângă a Oltului la aprozimativ 50 km distanţă de Râmnicul Vâlcea, la intersecţia marilor drumuri dintre trei oraşe importante, respectiv: Râmnicul Vâlcea, Piteşti, Slatina, cam la echidistanţă de aceste puncte. De la noi până la Piteşti sunt 60 km, pânala Slatina 55 km şi până la Râmnicul Vâlcea 50.
La încrucişarea acestor drumuri se afla Câmpu Mare, sat pe malul Oltului ce aparţine Comunei Dobroteasa. Această localitate a căpătat o importanţă economică mare, datorită faptului, că de-a lungul timpului aici s-a format un centru comercial saptămânal prin renumitul Târg de la Câmpu Mare, târg de duminica. La acest târg vin din toate zonele mărginaşe  devenind un mare vad comercial la care aderă şi oraşele Drăgăşani, Piteşti, Slatina. Aici se întâlnesc direcţiile dinspre sud, dinspre nord şi nord-est fiind puncte de legătură şi între cele trei judeţe: Olt, Vâlcea Argeş.
Istoria a confirmat în acest sens, că Oltul, râul nostru naţional călătorind din Hăşmaşu Mare spre sud, spre Braşov, de aici o ia spre vest şi a străpuns carpaţii spre sud formând un frumos defileu renumit al văii Oltului ca să continue spre sud ca hotar între Oltenia şi Muntenia, binecuvântându-ne şi pe noi dobroteştenii trecând tangenţial cu Câmpu Mare, udându-ne tălpile aşa cum face cu Râmnicul Vâlcea, Drăgăşani, Slatina ca apoi să se reverse cu tot ce aduce în apele sale la Corabia în Dunăre şi să o conducă pe aceasta mai departe pâna la „Marea cea mare”.
Pentru români, Oltul a însemnat, la scară mai mică ceea ce este Dunărea pentru Europa.
Comuna Dobroteasa este străbătută de la nord-est spre sud-vest de pârâul Cungrea Mare  pe o distanţă de 7 km şi se leagă cu locuitorii din întreaga istorie a lor .
Prima terasă se formează îmbogăţind lunca Oltului pe care se aşeaza satele Batia şi Câmpu Mare constituind partea cea mai fertilă din agricultura Dobrotesei. A doua terasă cuprinde partea de est a satului Câmpu Mare şi  a pârâului Cungrea Mare pe stânga lui unde se află cătunele Plugăreşti, Vilăieşti şi Sineşti. A treia terasă formează platoul Harca care se află în dreapta Murgeştiului, iar a patra terasă ceva mai sus adăposteşte satul Vulpeşti.
Micile văi care se formează de-a lungul Cungrei sunt pline de izvoare şi împodobesc panorama cu păduri de salcâm, mai sus cu stejar, iar mai jos pe Cungrea cu arbori de esenţă moale. Aceste păduri constituie eternitatea frumuseţii naturale şi păstrează echilibrul ecologic şi de soliditate a pământurilor podzolice de aici, foarte bune pentru cultura cerealelor.
Prin localitatea noastră trece şoseaua strategică de beton care leagă municipiul Drăgăşani de municipiul Piteşti venind pe stânga Oltului până la noi, iar de la noi şoseaua coteşte la dreapta spre Piteşti. Acest avantaj susţine şi mai puternic economia localităţii care este destul de diversificată începând cu cerealele şi terminând cu podgoriile şi plantaţiile masive de pomi fructiferi.
De pe plaiurile noastre , în vremea regimului trecut plecau spre occident sute de tiruri încărcate cu fructe, struguri şi vinuri nobile. În cadrul judeţului nostru , de la C.A.P Dobroteasa plecau spre nemţi cele mai căutate fructe, prune verzi , struguri de soi nobil, mere, prune uscate, etc.
În preambulul lucrării am arătat că documentele vremii vorbesc de aceste localităţi încă de pe vremea romanilor.
Cele patru sate intră în componenţa comunei astăzi însă nu au fost în această structură dintodeauna. De aceea vom vorbi în continuare de atestarea lor documentară.
Câmpu Mare, Murgeşti, Dobroteasa şi Vulpeşti cunosc o precisă atestare documentară. Dar aceasta nu înseamna ca de aici îşi începe istoria. Aceste locuri sunt populate cu mii de ani în urma de către vechii daci, care după cum se ştie, în timpul ocupaţiei romane au fost asimilate după anul 106 e.n. şi au dat naştere din cele două popoare, roman şi dac, tânărului popor român, care a rămas ca o insulă latină într-o mare slavă.
Localitatea Câmpu Mare este atestată documentar în anul 1496, în timpul domniei lui Radu cel Mare. Acesta este unchiul lui Radu cel Frumos care la rândul său este fratele marelui domnitor Vlad Ţepeş.
Radu cel Mare , pentru ajutorul dat în luptele sale, ca drept recunoştiinţă, întăreşte prin document, jupânului Hamza care l-a slujit cu credinţă împotriva lui Vlad Ţepeş. Această afirmaţie este consemnată în cartea documentară” Pagini de Istorie, Câmpu Mare şi Împrejurimile sale” a profesorului şi cercetătorului istoric Ion M. Ciucă care a funcţionat ca profesor de istorie la Şcoala Generală Dobroteasa în anii 1968-1969.
Fără ca să dăm crezare în întregime epocii, se presupune că Vlad Ţepeş pe locul unde este astăzi aşezământul complexului bisericesc de la Câmpu Mare ar fi construit bisericuţa care a dăinuit până în anul 1920 când a fost demolată , căci se şubrezise.
Lângă această bisericuţă , boierul fanariot Aga Vlangalis în anul 1843 a construit impunătoarea şi frumoasa biserică cu hramul Cuvioasa Paraschiva care pe vremea aceea era cea mai impunătoare din zonă. În jurul acestei biserici de la Câmpu Mare după revoluţia din 1989 prin hărnicia şi strădania părintelui Ciucă D. Ion s-a făcut complexul Sântul Nicolae aşa cum este astăzi. Menţionăm că profesorul Ion M. Ciucă este vărul primar al preotului Ion D. Ciucă şi au colaborat la editarea a numeroase cărţi cu conţinut istoric legate de zona noastră.
Despre satul Murgeşti primele mărturii de vieţuire umană apar cu mult înainte de perioada daco- romană căci s-au găsit resturi de vase şi obiecte care confirmă acest lucru. Dar atestarea documentară despre Murgeşti o avem în anul 1535 când domnitorul Vlad Vintilă originar de la Slatina pune în drepturi pe boierul Fârtat , favoritul său , şi peste satul Murgeşti ca să-i fie de lăcaş că-i sunt vechi şi drepte ocile. Pârcălabul Fârtat a fost trimis în solie la Constantinopol şi a susţinut interesele domnului său Vlad Vintilă şi l-a răsplătit pe acesta cu satul Murgeşti.
Biserica din satul Murgeşti este considerată ca fiind cea mai veche din această zonă cu hramul Sfinţii Voievozi Mihai şi Gavril şi are anumite particularităţi prin zidurile ei groase făcute special pentru apărare. Este amplasată la un loc frumos pentru a fi observată şi de trecători pe şoseaua care leagă astăzi Drăgaşaniul de Piteşti. Prin construcţia ei strategică a avut funcţie de refugiu şi apărare în caz de războaie. După tradiţia transmisă pe linie folclorică se pare că un căpitan al lui Mihai Viteazul pe nume Murguleţ ar fi ridicat această biserică, însă documentar nu se atestă.
Satul Dobroteasa este în continuarea satului Mrgeşti spre nord-est.
Prima atestare despre satul Dobroteasa se face în anul 1509, în timpul domnitorului Mircea cel Rău care pomeneşte de Dobrotă ca nepot al unui anume Radu care a acaparat mare parte din pământurile satului Dobroteasa.
Al doilea nume pe care îl aduce în discuţie profesorul Ion M. Ciucă ar fi al lui Vişa pe a cărui filieră mergând am ajunge la mama ilustrului scriitor şi critic literar George Călinescu a cărui origine începe aici în comuna Dobroteasa.
Despre satul Vulpeşti , izvoare documentare  sunt multiple.
Mihnea  Voda cel Rău Voievod întăreşte document de stăpânire parte din Seaca, Păroşi şi Vulpeşti. O altă atestare documentară datează de la 1571 în care un oarecare Badiul primeşte o mare suprefaţă de pământ la Vulpeşti că a cumpărat de la Ciril cu 320 aspri.
Pe această linie, la 1628 domnitorul Alexandru Iliaş întăreşte lui Tudor, fost mare sluger printre alte sate şi satul Vulpeşti.
Până acum nu cunoaştem însă mai multe despre începuturile acestei aşezări mai izolate de axa principală de comunicaţie. Pe măsură ce proprietăţile au ajuns în mâna lui Dobrotă şi ale oamenilor săi , datele devin ceva mai confuze.
În catagrafia din 1824 este consemnată Dobroteasa cu biserică de lemn pe moşia sărdarului Grigorie Drăgănescu. Biserica era făcută de Dumitru Topăneanu şi de Popa Andronie. Acest lucru se aminteşte şi în nişte documente unde se vorbeşte despre Tache Drăgoescu cu biserica cuvioasa Paraschiva.
În concluzie, toate documentele atestatoare, legate de satele ce aparţin astăzi de Dobroteasa scot în relief faptul că această localitate a jucat un rol important în viaţa economică şi socială, nu numai pentru ea ci şi pentru comunele învecinate cum ar fi: la sud de Vultureşti, Dienci, la nord de Drăgoeşti, iar la nord-est comuna Leleasca şi Sâmbureşti.
De fapt localitatea noastră a fost câmp strategic chiar din vremea romană, căci în vârful Coasta Corbului există şi astăzi ruinele din piatră a unei întărituri care servea ca punct de semnalizare prin focuri cu alt punct de semnalizare de pe versantul drept al Oltului în dreptul localităţii Zăvideni.