Scoala Gimnaziala Sichevita
Sichevita, Caras-Severin

Prezentare

Sichevita e straveche asezare romaneasca cu urme de locuire neintrerupta înca din preistorie. Este una din cele mai mari si frumoase comune din judetul Caras-Severin. Cercetările arheologice efectuate în perimetrul comunei de-a lungul anilor au scos la iveală materiale din paleolitic, neolitic, epoca dacica, romana si ev mediu(Gornea-Tircheviste). Cunoasterea acestor vestigii  se datoreaza in special studiilor lui Gh. Lazarovici (Gornea preistorie), N.Gudea (Gornea), I.Uzum (asezari din epoca romana si romana tirzie - numeroase studii publicate în�Banatica� între care amintim: Romanii în Clisura Dunării între secolele VI-XIV).
Dupa traditie, prima vatra a comunei Sichevita a fost in locul numit Cracu cu Morminti, apoi s-a mutat in locul Cracu Lat; ulterior, vatra a fost din nou mutata la confluenta vailor Camenita cu Sichevita, unde a ramas localizata pina in zilele noastre. Comuna si-a primit numele de la piriul si Valea Sichevita. Atestată documentar în anul 1363, localitatea apare mentionata neintrerupt in toti anii urmatori, ca la mijlocul secolului al XVIII-lea o parte a populatiei satului sa se stabilească în alte locuri din imediata apropiere, dind astfel configuratia de azi a comunei cu cele 17 sate apartinătoare plus Gornea si Sichevita.Teritoriul, la început acoperit cu paduri, a suferit defrisari masive pentru a se putea practica agricultura.
Localitatea apare consemnata si pe hartile si planurile topografice din anii 1690, 1700, 1723, 1761, 1791, etc. cu numele de azi, cu metiunea ca locuitorii-titi romani- se ocupau în principal cu cresterea animalelor, agricultura, lucrul la padure, mineritul, pescuitul, etc. Meseriile traditionale sunt: fierar-potcovar, dulgher, tamplar, zidar.

In anul 1774 localitatea a fost incadrata in Regimul de granita Valaho-iliric, fiecare locuitor primind în anul 1777 o suprafata de 750 stinjeni patrati, pamint pentru loc de casa, aceasta fiind perioada in care s-a inceput si construirea de case propriu-zise, conforme normelor prevazute pentru casele  militarizate.

Numarul locuitorilor dupa recensamintul din 1992 a fost de 2.804 din care barbati 1.409 si femei 1.395. La 01.07.2001 populaţia a fost de 2535 locuitori. Ocupatia de baza este agricultura. Populatia activă e de 1.580 de persoane, iar cea inactivă - de 1.178, din care: 254 elevi şi studenti, 439 pensionari, 139 casnice, 299 persoane întretinute şi alte situatii 7 persoane.Din punct de vedere etnic, în 1992 dintre locuitorii comunei, 2.750 erau de nationalitate romana, 32 de etnie roma, 12 etnici sarbi, 5 cehi, 2 ucrainieni, 1 croat, 1 german si 1 bulgar.
Comuna Sichevita dispune de 3 camine culturale - în Sichevita, Gornea si Crusovita  si o biblioteca comunala cu cca 8.000 de volume. In cadrul caminelor culturale si scolilor activeaza urmatoarele formatii: o fanfara, un cor, 2 echipe de dansuri populare si un ansamblu folcloric.
Locuitorii comunei beneficiaza de serviciile celor 2 biserici crestin-ortodoxe si celor 2 baptiste. In incinta bisericii ortodoxe din Sichevita este amplasat monumentul eroilor cazuti in primul razboi mondial. Dintre localnici, 2.665 sunt crestini ortodocsi, 131 baptisti, 3  romano-catolici, 2 greco-catolici  si 1 persoana e adepta cultului evanghelic .

Sichevita se afla intro zona de granita, la frontiera cu Serbia, pe malul Dunarii. Este o zona izolata, fara cale ferata, cu o infrastructură nedezvoltata. O parte a teritoriului ei e strabatut de soseaua nationala Orsova-Moldova Noua,  care e in lucru pentru modernizare dar asfaltata pe teritoriu comunei.

Comuna dispune de teren de fotbal si handbal. De asemenea, vecinatatea cu Dunarea permite practicarea sporturilor nautice. Tot pe Dunare se practica pescuitul amator si industrial. In comuna există si o grupa de vanatori.

Turistii care nu agreaza turismul rural se pot caza la cabana de la Sumita si Pensiune " Caunita" ambele aflate pe malul Dunarii  . Sarbatorile locale (rugi sau nedei) - in Gornea in  9-10 mai, iar in Sichevita luni si marti la Rusalii -, dar si festivalurile anuale (Turcii - la sfîrsitul lunii februarie)  aduc un plus de savoare amatorilor de excursii in zona. Acestia pot vizita muzeului satului din Gornea şi vestigiile: Vila Rustica, Cetatea romana, cuptorul de caramida roman,etc. Bilunar, in Sichevita are loc targul local, de unde pot fi cumparate produse din cele mai diverse. Batranii comunei pot delecta vizitatorii cu legendele si povestirile locale.

Obiceiuri deosebite specifice zonei sunt: ducerea miresei - la nunti si masuratul oilor cu rabosul in galeata.

Calea de acces este drumul national 57/A, Drumul judetean 571 ce trece prin comuna Sichevita, de la soseaua nationala spre comuna Girnic, drumurile comunale Crusovita, Liborajdea, Valea Oravitei. Cai de acces la obiectivele turistice sunt: drumul judetean spre Cirstie, drumul Liborajdea pe Varcalutiu si  Vrela, unde pot fi vizitate mori de apa cu ciutura, busnite, vaiele si salasuri locuite sezonier sau permanent. Cel mai apropiat oras este Moldova Noua, la 28 km, care, in trecut, prin activitatea miniera, asigura absorbirea unei parti importante a fortei de munca din Sichevita. Cele mai apropiate gari CFR sunt: gara Oravita si gara Orsova, ambele la o distanta de 80 km.

Calitate de comuna a localitatii Sichevita  fiinteaza inainte de 1918, pe timpul Imperiului Austro-Ungar, cand in componenta sa au fost si localitătile Garnic şi Ravensca. După 1918 Garnicul a devenit comuna, iar Ravensca a trecut la comuna Sopotu Nou. In anul 1927 a luat fiinta si comuna Gornea, localitate la 200 metri de Sichevita. si aceast pana in anul 1943, cand a trecut iar în componenta comunei Sichevita. În această perioadă. Notariatul era tot la Sichevita de care apartinea comuna Gornea şi comuna Gîrnic.