Școala Gimnazială Vîlcele
Valcele, Olt

Prezentare

PREZENTAREA COMUNEI,A UNITĂTII DE ÎNVĂTĂMÂNT

 

         Comuna Vîlcele este situată in partea centrală a judeţului Olt, pe Valea Iminogului, în Câmpia Boianului la 25 de km Sud-Est de reşedinţa judeţului, Slatina.

         Comuna Vîlcele se încadrează în ,,salba” de sate înşirate de-a lungul văii Iminogului (afluent al Oltului): Bălteni, Perieţi, Catanele, Schitul,Greci, Vîlcele, Izvoarele, Bălăneşti şi Viişoara.

         Vatra comunei are o întindere de circa 3 km de la Vest la Est şi 4,5 km de la Nord la Sud, fiind situată în întregime în interfluviul Olt-Vedea, în vasta Câmpie Română(aşa cum se observă şi în anexe,planşa 1).Vecinii comunei sunt:la nord-vest se mărgineşte cu teritoriul comunei Brebeni,în nord cu comuna Schitu-Greci şi Movileni,la est are hotar cu comuna Şerbăneşti,la sud cu Stoicăneşti şi cu Izvoarele,la sud-vest avem comuna Mărunţei iar în vest comuna Coteana.Suprafaţa comunei Vîlcele este de cca 53 km2,iar teritoriul funciar este de 4671 ha.

         În ceea ce priveşte poziţia geografică exactă a comunei Vîlcele,ea se află situată la 240 32׳ longitudine estică şi la 440 17׳ latitudine nordică,deci aproape de intersecţia paralelei 45 cu meridianul 25.

         În prezent comuna Vîlcele este formată din satele:Bărcăneşti,Vîlcele de Sus şi Vîlcele de Jos.În nordul comunei satul Bărcăneşti se întinde pe ambele maluri ale Iminogului, de-a lungul drumului comunal ,de la ,,Valea Calului” până la ,,Ulmul cu icoana”.La 200-300 de metri în continuare spre sud este satul Vîlcele de Jos ,cu cele două cătune ale sale ,Olteni şi Bădia,numai pe malul stâng al Iminogului.Satul Vâlcele de Sus este situat în partea de est a comunei ,pe deal, fiind format din cătunele : Liceşti,Dealul Mare şi Mandineşti.

           În prezent populaţia comunei este de circa 2800 de locuitori,toţi cetăţeni români,de naţionalitate română.

           Majoritatea localnicilor se ocupă cu activităţile agricole, cele trei sate fiind înt-un rapid proces de îmbătrânire şi datorită exodului  tinerilor, după anul 2007, în străinătate.

           În comuna Vîlcele,prima şcoală s-a înfiinţat,se pare,încă din anul 1838,deoarece avea peste numărul minim de familii (care era de 50) prevăzut de lege pentru înfiinţarea şcolilor săteşti.În sprijinul acestei afirmaţii vine şi faptul că dintr-un document  din anul 1842 ,trimis de la Slatina către ,,Eforia Şcoalelor Naţionale din Bucureşti” care ne prezintă un tablou al stării şcolilor comunale din judeţ în acel an,aflăm că în satul Vîlcele exista o şcoală ,,săvârşită”,de nuiele,care făcea faţă efectivului de copii şcolari.Ea a functionat sporadic pană în anul 1886.

           Din data de 8 noiembrie 1886 şcoala din comuna Bărcăneşti a funcţionat fără întrerupere,într-un local din cătunul Bărcăneşti,construit chiar în acel an (1886) de obştea comunei,pentru Şcoală şi Primărie.Exista o singură sală de clasă cu următoarele dimensiuni:6 metri lungime,4 metri lăţime şi 2,50 metri înălţime.In anul şcolar 1886/1887 au frecventat şcoala 51 de băieţi,nici unul nu a devenit absolvent.Abia din anul şcolar 1892/1893 încep să apară absolvenţi de şcoală primară în comuna Bărcăneşti.Din anul şcolar 1896/1897 încep să frecventeze şcoala şi fetele,însă foarte puţine.În anul şcolar 1904/1905 frecventau şcoala 77 de băieţi şi 33 de fete (în total 110 elevi) ,din care însă au absolvit şcoala numai un număr foarte mic şi anume 8 elevi.

           În ceea ce priveşte personalul didactic,de la înfiinţare şi până în anul 1906 a funcţionat ca învăţător preotul M.Popescu,definitiv absolvent al seminarului de Argeş.

            În anul 1904(după alte informaţii în anul 1902) s-a construit un nou local de şcoală în cătunul Vîlcele de Jos,ca urmare a numeroasei populaţii şcolare,învăţător fiind numit Dumitru Gh.Căpăţâneanu,absolvent al Şcolii normale ,,Carol I” din Câmpulung.

            În 1919 se deschide o şcoală nouă pentru satul Vîlcele de Sus,în cătunul Dealul Mare,la care va preda învăţătorul Trică D.Ene.Această şcoală a funcţionat 13 ani într-un local închiriat,până când s-a construit clădirea actualei şcoli din satul Mandineşti.

În satul Vîlcele de Jos învăţământul complementar de 7 clase se introduce în anul 1927/1928.Acesta durează numai până în anul 1938,urmează patru ani cu patru clase primare,ca din 1952 până în 1964 să funcţioneze cu şapte clase,iar apoi ca şcoală generală cu opt clase.În anii şcolari 1969-1972,1980-1991,şcoala din Vîlcele de Jos a funcţionat şi cu clasele a IX-a şi a X-a ,fiecare având clase paralele.[1]

           Şcoala din Bărcăneşti a funcţionat cu patru clase până în anul 1935,apoi s-au completat şapte clase, până în anul 1953,când cursul complementar este mutat la şcoala din Vîlcele,aici rămânând numai patru clase.Din 1959 se adaugă anual câte o clasă până la şapte,iar din 1964 devine şcoală generală cu învăţământ de 8 ani [2],până în 1997,când rămâne şcoală primară.

          În ce priveşte localul şcolii din Bărcăneşti,acesta a fost îmbunătăţit construindu-se încă o sală (din bârne şi cărămidă ) în anul 1938,cuprinzând acum patru încăperi (două săli de clasă,un antreu şi o cancelarie). Atât în satul Bărcăneşti cât şi în Vîlcele de Jos în perioada 1960-1966,au fost construite noi localuri de şcoală după un proiect tip:patru săli de clasă,un laborator de fizică-chimie,o cancelarie,un cabinet director şi o bibliotecă.

         În anii 2011-2012 clădirile celor două scoli din Bărcănesti si Vîlcele de Jos(Olteni) sunt reconsolidate si renovate complet,având acum o înfătisare nouă,europeană.