Şcoala Gimnaziala Gălbinaşi este situată în comuna Gălbinaşi, judeţul Buzău, comună situată la 10 km de reşedinţa de judeţ, pe ruta Buzău - Brăila

După ce ai lăsat în urmă oraşul Buzău, de o parte şi de alta a şoselei naţionale Buzău - Brăila,  îţi apare în cale câmpia pe al cărei fond negru distingi în fiecare primăvară, trasate în verde crud, rânduri de grâu abia ieşit de sub brazdă sau terenuri întinse pregătite pentru alte semănături.

Consideraţii fizico - geografice:

Comuna Gălbinaşi este situată în sud-estul judeţului Buzău, la o distanţă de 12 -13 Km de municipiul Buzău.

Comuna prezintă caracteristicile tipice de câmpie, cu sate apropiate unul de altul, cu relief relativ plan şi cu locuitori ce au ca ocupaţie de bază agricultura.

Căile de comunicaţie, calea ferată Buzău - Făurei şi şoseaua naţională   Buzău - Brăila, asigură locuitorilor legături lesnicioase cu restul judeţului şi al ţării.

Comuna se învecinează la est cu comunele Cilibia şi Luciu, la vest cu comuna Ţinteşti, la sud cu comuna Smeeni. În partea de nord-est, râul Buzău constituie un hotar natural ce desparte teritoriul comunei Gălbinaşi de cele ale comunelor Vadu Paşii şi Săgeata.

Din punct de vedere al aşezării pe glob, teritoriul comunei Gălbinaşi se încadrează între paralelele de 45°02¢ şi 45°07¢ latitudine nordică, iar în longitudine se plasează între meridianele de 26°52¢ şi 27°00¢ longitudine estică. Între aceste limite teritoriul comunei Gălbinaşi are peste 1500 de case cu o  populaţie de 4068 locuitori (conform recensământului din 2002 - Gălbinaşi 1208 locuitori, Tăbărăşti 1947 locuitori, Bentu 913 locuitori) şi o suprafaţă de aprox. 7710,19 ha.

Formarea şi individualizarea regiunii în care se află comuna Gălbinaşi trebuie pusă în legătură cu evoluţia paloegeografică şi geologică a întregii Câmpii Române şi mai ales cu evoluţia reţelei hidrografice a acestei zone.

Clima se caracterizează printr-un puternic continentalism, ce se manifestă prin frecvenţa mare a zilelor tropicale şi a ploilor torenţiale din timpul verii, a viscolului din timpul iernii. Temperatura medie anuală fiind de 10,5°C.

Reţeaua hidrogralică este reprezentată de râurile Buzău şi Buzoiel - un vechi curs al râului Buzău. Regimul hidrografic al Buzoielului este dependent de regimul râului Buzău. Vara, Buzoielul devine un curs semipermanent, fiind o înşiruire de lacuri şi bălţi care comunică între ele prin intermediul unor gârle de mici dimensiuni.

Vegetaţia specifică zonei este silvostepa. În distribuţia acesteia se observă schimbări făcute de mâna omului, defrişarea unor păduri de stejar şi înlocuirea acestora cu plante tehnice sau diverse cereale.  Vegetaţia lemnoasă ocupând arii restrânse în partea de nor-est - pădurea Bentu - aici găsind stejarul brumăriu, stejarul pufos, ulmul, frasinul, părul pădureţ şi altele.

Fauna este bogată şi variată. Pe lângă rozătoarele specifice câmpiei găsim iepurele, vulpea, mai rar lupul, precum şi căprioara - animal ocrotit de lege.

Dintre speciile de păsări care trăiesc aici cele mai numeroase sunt păsărelele care îşi fac cuibul în pământ. Mai întâlnim: cioara de semănătură, vrabia, presura de grădină, graurul, prigoria. Rar, venind dinspre sud, întâlnim dropia, o pasăre care odinioară constituia un vânat valoros al acestei zone.

Consideraţii istorice:

În lungul văii Buzăului, în evul mediu, s-a instituit drumul comercial care a unit puternicele centre meşteşugăreşti din Transilvania (zona Braşovului) cu porturile de la Dunăre şi Marea Neagră (zona Brăila).

Fără a avea dovezi directe despre începutul istoric al comunei, putem afirma că cea mai veche localitate este satul Tăbărăşti, localitate situată înainte de 1708 în centrul moşiei mănăstireşti „Mihai Bravu". Tradiţia locală arată că prin anii 1730 - 1740, vatra satului Tăbărăşti a fost pârjolită de oastea turcească.

Satul Gălbinaşi se presupune că s-a înfiinţat pe la începutul se. al XIX-lea; primii locuitori venind din satul Galbenul - Râmnicul Sărat (de unde vine şi denumirea satului). Locuitorii satului Galbenul prigoniţi de turci, au plecat în bejenie şi s-au stabilit în vatra satului Gălbinaşi, fiind la adăpostul râului Buzău.

Locurile de casă din actuala vatră a satului Gălbinaşi au fost atribuite prin împroprietărirea din 1864, împreună cu terenurile din jurul satului.

Cam în aceeaşi perioadă s-a format şi satul Bentu, situat la 3 km în partea estică a satului Gălbinaşi.

Satul este aşezat de o parte şi de alta a şoselei naţionale Buzău - Brăila. Primii locuitori ai satului au fost păstori de oi, care găsind loc prielnic pentru păşunat s-au stabilit în zonă.

În prezent are loc un proces dinamic de stabilire a cetăţenilor de la oraş în satele de pe  raza comunei Gălbinaşi, proces datorat existenţei reţelei de gaze naturale la care este conectată comuna, existenţei reţelei de televiziune prin cablu, precum şi distanţa relativ mică faţă de municipiul Buzău.

În localităţile subordonate comunei Gălbinaşi s-au dezvoltat nuclee centrale cu dotări importante pentru deservirea populaţiei - administraţie, cultură, învăţământ, sănătate, spaţii comerciale şi de prestări servicii.

Instituţii şi obiective social-culturale:

Pe raza comunei Gălbinaşi îşi desfăşoară activitatea următoarele instituţii de învăţământ preuniversitar:

• Ø În satul Gălbinaşi: 1 Grădiniţă cu program normal şi o Şcoală Gimnazială;
• Ø În satul Tăbărăşti: 2 Grădiniţe cu program normal şi 2 Şcoli Primare ;
• Ø În satul Bentu: 1 Grădiniţă cu program normal şi o Şcoală Primară.

În clădiri aflate în proprietatea Consiliului local Gălbinaşi şi întreţinute de acesta îşi desfăşoară activitatea:

• Ø Cabinet medical uman (în satul Gălbinaşi şi un punct de lucru în satul Bentu);
• Ø 2 Farmacii (în satul Gălbinaşi și în Tăbărăști);
• Ø Cabinet stomatologic (în satul Gălbinaşi);
• Ø Post de poliţie (în satul Gălbinaşi);
• Ø Dispensar veterinar (în satul Gălbinaşi);
• Ø Oficiu poştal (în satul Gălbinaşi şi puncte de lucru în satele Tăbărăşti şi Bentu).

Activităţile culturale se desfăşoară în cadrul Căminelor culturale din Gălbinaşi, Tăbărăşti, Bentu şi în Biblioteca comunală Gălbinaşi.

În fiecare sat al comunei există câte o Biserică.