PREZENTAREA SCOLII

Infiintata in anul 1956, scoala noastra este o scoala cu traditie, bucurandu-se de-a lungul timpului, de un bun renume.

Imnul, sigla, uniforma si emblema, alături de numele unei personalitati brașovene, poetul Ștefan Octavian Iosif, contribuie la identificarea școlii noastre și personalizarea ei în rândurile școlilor brașovene.

Școala noastră are primul profesor european din România în persoana profesoarei Leahu Veronica.

Școala se află în cartierul Florilor și este în plin proces de dezvoltare. Pe lângă cele doua corpuri de clădire  s-au construit o sală de sport modernă și un teren de fotbal în nocturnă. În curând vor fi începute lucrările pentru un bazin de inot.

Echipa managerială formată din Dir. Albu Tudorița si Dir. Adj. Georgeta Vasiliu împreună cu întreg colectivul de cadre didactice formează o echipa de excepție remarcata de întreaga comunitate brașoveană.

ISTORICUL SCOLII

Inceputurile Scolii
Generale Nr.11 se regãsesc undeva în perioada anilor 1950, in
stransa legatura cu evolutia economicã, social demografica a orasului
Brasov. Incepand cu anii 1951-1952 în zona delimitatã de strazile
Zizinului, Harmanului si calea ferata ce leaga Brasovul de Bucuresti,
muncitorilor de la C.F.R., de la Intreprinderea Brainer Bela (azi - Organe
Asamblare Masini ) si Uzina Nr.2 li s-au acordat loturi de teren
pentru a-si construi case. Zona mai sus amintita avea pana in acel moment
destinatie de teren agricol. Incet, incet au rasarit case cu un singur nivel,
punandu-se bazele cartierului care se va numi Ilie Pintilie. Peste ani denumirea
se va schimba in cea de Cartierul Florilor. Odata cu proprietarii acestor case
au aparut si copiii, dar scolile pe care acestia le puteau frecventa erau
departe. In aceste conditii autoritatile locale ale timpului au luat initiativa
construirii unei scoli în noul cartier, o scoalã cu opt sali de clasa. Atunci cand cladirea a inceput sa prinda contur, putinii locuitori ai noului cartier se intrebau ce cauta o scoala în plin camp si pentru cine se construieste. Nu aveau de unde sa stie, sa banuiasca macar ca acea scoala va deveni peste ani scoala cea mai mare din tara, cu cel mai mare numar de elevi.
La sfarsitul anului scolar 1955-1956, profesorul Toma Leoveanu a fost numit director la aceasta scoala cu misiunea de a dinamiza lucrarile în asa fel incat scoala sa fie data în functiune la 1 septembrie 1956, cu ocazia deschiderii noului an scolar. Intre 1 iulie si 1 septembrie 1956, directorul Toma Leoveanu, entuziast si plin de energie, a facut sacrificii deosebite pentru a invinge greutatile, lipsa de sprijin si intelegere a celor ce trebuiau sa concure la bunul mers al lucrarilor.
In imprejurari nu tocmai fericite, in lipsa curentului electric, a lemnelor de foc, a
mobilierului, cand in scoala existau doar trei table (una improvizata dintr-o
masa de ping-pong) la 15 septembrie 1956, Scoala de 7 ani nr. 18 ( aceasta a
fost prima denumire a scolii) isi deschidea cursurile.
Au trebuit sa mai treaca aproximativ 10 luni pentru ca toate greutatile sa fie depasite prin stradania unui om care a inteles menirea de dascal- directorul Toma Leoveanu. In primavara lui 1957, atunci cand scoala a fost terminata definitiv, ea se prezenta astfel:

- 8 sali de clasa - 376 m cu mobilier nou
- un laborator de fizica cu mobilier specific
- o sala pentru material didactic si muzeu de stiintele naturii
- o sala de biblioteca cu 920 de volume
- o sala profesorala moderna
- un cabinet pentru directorul scolii
- un birou secretariat
- o camera pentru pionieri
- un cabinet medical
- 4 grupuri sanitare

Suprafata totala era de 966 m.
Localul scolii a fost imprejmuit de gard, iar
curtea scolii a fost amenajata. In fata scolii au fost 18 castani care mai
dainuiesc si astazi.

Din 1957, scoala a functionat cu denumirea de Scoala mixta de 7 ani nr.11. In
1958, prin stradania directorului scolii si a comitetului de cartier s-a
introdus gazul metan. In anul 1958-1959 a fost amenajat parcul public din fata
scolii în suprafatã de 16 000 m, actiune la care elevii scolii si cadrele didactice au avut o contributie importanta. Din 1957, scoala a functionat cu denumirea de Scoala mixta de 7 ani nr.11.
In 1958, prin stradania directorului scolii si a comitetului de cartier s-a introdus gazul metan.
In anul 1958-1959 a fost amenajat parcul public din fata scolii în suprafatã de 16 000 m, actiune la care elevii scolii si cadrele didactice au avut o contributie importanta.
La putini ani de la inceputurile scolii, spatiul acesteia s-a dovedit insuficient. Cartierul Florilor s-a extins treptat, numarul locuitorilor a crescut si odata cu acesta si numarul copiilor. Astfel numarul salilor de clasa a devenit insuficient. În urma demersurilor facute s-a obtinut aprobarea pentru extinderea scolii. La inceputul anului scolar 1961-1962, noua aripa a scolii era finalizata si cuprindea un atelier de tamplarie si lacatuserie, o sala de gimnastica, un atelier de fizica-chimie si o sala de stiintele naturii. Suprafata nou construita era de 747 m. In total localul scolii avea 12 sali de clasa 10 incaperi cu alte destinatii
(laboratoare, biblioteca, birouri, cabinet medical etc.) Spre sfarsitul
deceniului 7 , Brasovul cunoaste o adevarata explozie demografica. La originea
acestui fenomen se afla doua cauze: - dezvoltarea industriala a orasului care a atras forta de munca din alte zone ale tarii; 
- politica în domeniul natalitatii promovata de factorii de conducere ai timpului. În aceste conditii a demarat o noua politica în domeniul constructiei de locuinte
care sa asigure suprafata locativa necesara. Si daca pana in anii 70, drumul de
la strada Zizinului pânã la Scoala nr.11ducea pe o carare ce strabatea lanul de grau, de porumb sau cultura de cartofi, de acum inainte intreg terenul acesta va fi impanzit de blocuri.
Structura sociala a cartierului nu s-a modificat, ramanand un cartier
muncitoresc. Odata cu cresterea semnificativa a populatiei cartierului, a
crescut numarul copiilor ce trebuiau sã fie scolarizati. Devenise absolut
necesara extinderea scolii. Consiliul Judetean a aprobat construirea unui nou
local de scoala cu 24 sali de clasa. Noul corp de scoala a intrat în
functiune in anul 1972 si cuprindea:

- 24 sali de clasa
- 2 laboratoare de fizica si chimie
- 2 ateliere
- o sala de material didactic
- o sala profesorala
- 3 sali pentru cabinete
- 3 birouri

Din lipsa de spatiu, biblioteca si cabinetul medical au ramas in corpul B, iar cele doua ateliere din corpul A au fost transformate în sali de clasa. Un al doilea atelier a fost amenajat in corpul B dintr-o parte a culoarului de la etaj.
Dupa septembrie 1972 a urmat actiunea de amenajare a perimetrului scolii care se ridica la 12 800 m. Au fost amenajate doua terenuri de sport acoperite cu teren asfaltic. A fost amenajata zona verde, au fost plantati plopi, salcami si gard viu la intrarea principala.
Intreg perimetrul scolii a fost imprejmuit cu gard din placi de prefabricate,
ramanand patru porti de acces pentru elevi si profesori si o poarta mare pentru
accesul autovehicolelor. Constructia noului local al scolii nu a rezolvat problema salii de gimnastica. De abia în 1976 a fost proiectata si executata o sala de gimnastica pe un amplasamnet separat de cele doua corpuri ale scolii. Intreaga responsabilitate pentru coordonarea lucrarilor de constructie in ce priveste noul corp de scoala cat si pentru sala de sport a revenit din partea scolii directorului din acea vreme profesorul Franculescu C-tin. Cu multa munca, cu raspundere si devotament, directorul Franculescu a asigurat mobilizarea tuturor factorilor responsabili si a celor care au inteles sa punã umarul la depasirea greutatilor inerente unei astfel de intreprinderi cum era construirea unei scoli. In anii 80, Inspectoratul Scolar Judetean Brasov a decis ca jumatate din parterul corpului B sa fie cedat pentru functionarea unei gradinite cu program normal. Incepand cu anul 2005-2006, potrivit deciziei nr.895/2004, Scoala Generala Nr.11 a primit statutul de unitate scolara centru, avand arondata Gradinita cu Program Normal Nr.48, directorul unitatii centru urmand sa coordoneze activitatea instructiv educativa din gradinita arondata.
O lunga perioada de timp salile de clasa, laboratoarele, cabinetele si-au pastrat destinatia initiala. In conditiile reducerii efectivului de elevi s-a creat posibilitatea ca elevii claselor a VIII a sa desfasoare activitatea dimineata intre orele 8-14.
In ultimii ani scoala, prin initiativele directiunii scolii reprezentate de prof. Tudorita Albu, a cautat sa se alinieze standardelor europene în ceea ce priveste calitatea actului instructiv educativ. In aceeasi idee, pentru a raspunde cerintelor venite din partea parintilor de a-si avea copiii sub indrumarea si controlul educatorilor o perioada de timp mai indelungata pe parcursul zilei,  scoala noastrã a organizat începand cu anul scolar 2003-2004 programul
prelungit. In cadrul acestui program copiii sevesc masa de pranz la scoala, se
odihnesc si apoi îsi fac temele sub indrumarea invatatorului.
Programul se bucura de un real succes si in al saselea an de functionare astfel ca 12 clase isi desfasoara activitatea la programul prelungit.