Scoala Gimnaziala Rau de Mori
Rau de Mori, Hunedoara

Prezentare

  Situată la poalele munţilor Retezat, comuna ocupă o suprafaţă de 387 kmp, fiind situată la 62 km de Deva şi la 18 km de Haţeg şi străbătută de Râul Mare şi de pâraiele Râuşor şi Sibişel. Comuna este alcătuită din localităţile: Râu de Mori (reşedinţa de comună), satele Brazi, Clopotiva, Ohaba-Sibişel, Ostrov, Ostrovel, Sibişel, Suseni, Unciuc şi Valea Dâljii, situate la distanţe cuprinse între 1 km - Ostrovel şi 28 km - Ohaba-Sibişel.
  Plină de istorie şi de vestigii, comuna este mai ales poatră de intrare în inima Parcului Naţional Retezat. Pe lângă poziţionarea excelentă în mijlocul naturii, comuna este celebră inclusiv pe plan internaţional pentru cetatea şi mănăstirea Colt, vestigii istorice descrise magistral de Jules Verne în romanul său „Castelul din Carpaţi".

Peste apă, la o înălţime ce domină întregul curs inferior al Râuşorului, se află amplasată Cetatea Colţului. După un acces pietonal, ce nu durează mai mult de 1/2 oră, vizitatorul se află în faţa celei mai bine conservate cetăţi medievale a Haţegului şi totodată a uneia dintre cele mai bine conservate cetăţi nobiliare din Transilvania. în jurul unui turn cu bază pătrată, ridicat în secolul al XIV-lea, s-au dispus incinte, încăperi şi turnuri, până în secolul al XVI-lea. Tot pe teritoriul comunei Râu de Mori, în satul Ostrov, se poate vedea una dintre cele mai nou restaurate biserici ale Haţegului. Clopotniţa este păstrată integral în forma în care a fost înălţată, în secolul al XV-lea, iar sub ea, în timpanul intrării în naos, se găseşte cea mai remarcabilă mărturie a picturii de frescă din acelaşi perimetru. Ostrovul trebuie încă privit şi pentru insolitul gardului de cimitir pe care îl posedă. Odinioară el fusese compus din aproape 300 de pietre romane de toate tipurile, aşezate într-o veritabilă protoexpoziţie unicat.
   

 


Râu de Mori este o straveche aşezare de cneji români, locul de origine al familiei Cândea, amintită la începutul veacului al XIV-lea, care a avut un mare rol în viaţa socială şi politică a Transilvaniei şi ţinutului Haţeg. Astăzi se mai păstrează vechea biserică a satului şi substructurile unui castel, datând din veacurile XVI - XVIII, care făcea parte din curtea cnezială. Se mai păstrează şi ruina unei biserici paraclis, construită în secolul XV. În zona comunei s-au dezvoltat în ultima perioadă cariera de argilă pentru barajul Tomeasa şi centrala hidroelectrică subterană de la Brazi. La Suseni, într-o grădină, cresc 5 castani seculari (Castanea sativa).
Clopotiva a făcut parte din comunele grănicereşti. Este locul de origine al multor familii nobile române, care s-au înstrăinat în timpul calvinismului. În hotarul ei s-au descoperit urme romane ale apeductului care deservea Sarmizegetusa.
Ca puncte de atracţie turistică, pe teritoriul comunei mai sunt: Cetatea şi Biserica Colţii.
Foarte aproape de râu şi şosea, în localitatea Suseni, se înalţă biserica Mănăstirii Colţului, ridicată cândva în intervalul dintre sfârşitul secolului al XIV-lea - începutul secolului al XV-lea. Biserica se remarcă din două elemente deosebite: în primul rând prin amplasarea unui turn peste altar şi apoi prin resturile de pictură murală din interior. 

Galerie foto