Comuna Gîrcina, aflată la 8 km de Piatra Neamţ, este aşezată de-a lungul albiei râului Cuejdiu, începând de la o altitudine de 450 m(punctul Slatina) şi până la 520m (punctul Runcu).

În cadrul comunei funcţionează următoarele unităţi de învăţământ:

• Şcoala Gîrcina;

• Școala Cuejdiu (structură a şcolii Gîrcina);

Şcoala gimnazială "Episcop Melchisedec Ştefănescu" Gîrcina este atestată documentar din anul 1862. Erau înscrişi 42 de elevi din Gîrcina, Cuejdiu şi Dărmăneşti. Şi totuşi şi până atunci o parte din copii satului (ce-i drept foarte mică) au urmat şcoala bisericească făcută şi  întreţinută de boierii satelor. Se chemau a fi şcoli particulare unde cursurile erau predate de câte un călugăr, pentru o mică plată, sau de dascălul bisericii.

Academicianul Melchisedic (Mihail ) Ştefănescu , Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Episcop la Dunărea de Jos şi Episcop al Romanului, a urmat asemenea şcoală pentru ca mai apoi la 3 decembrie 1834 să fie primit la Seminarul de la Socola. Şi fratele său Vasile a absolvit Seminarul de la Socola şi s-a făcut învăţător particular la Gârcina, într-o şcoală improvizată.

La Almaş în anul 1854 învăţa cel ce mai târziu avea să devină director al Liceului Petru Rareş, Ion Negre.

Primul învăţător în Gîrcina a fost Nicolae Borcan (1864-1866), care s-a mutat ulterior la Piatra.Urmează: Ion Focşa (1866-1871), preotul Vasile Teofănescu (1871-1881), S. Scutărescu (1882-1883), Nicolae Teofănescu (1882-1907). În anul 1887 se construieşte un local cu două săli de clasă, iar în anul 1908 se mai adaugă o sală. Apare şi al doilea post de învăţător, iar ca director între anii 1913-1931 este numit învăţătorul I. Ionescu.

În noaptea de 30 decembrie 1931, din cauza unui coş defect, a luat foc întreaga construcţie, de unde s-a salvat numai arhiva. Din nou cursurile se desfăşoară în localuri necorespunzătoare.

La Şcoala Gîrcina în anul şcolar 1933-1934 erau înscrişi 221 de elevi, din care frecventau numai 168 în clasele I-IV, ei provenind numai din Gîrcina, satul Cuejdiu având propria şcoală.

În urma apariţiei Ordinului Circular nr. 3050 din 17 decembrie 1894 se înfiinţează şi în cătunul Cuejdiu începând cu 8 ianuarie 1895 primele clase cu elevi.

Astfel preotul Teodorescu Gheorghe înfiinţează în casa parohială, compusă din 2 camere şi un antreu, primele clase compuse din 37 de elevi -34 elevi în clasa I şi 3 elevi în clasa a II-a, care funcţionau în una din camere, cealaltă fiind folosită drept locuinţă. În anul 1895-1896 au fost înscrişi 40 elevi.

După 1930 sunt două posturi de învăţător la 79 de elevi care erau grupaţi în 4 clase -învăţământ simultan, clasa I cu a II-a învăţător Domnica Pitaru şi clasa a III-a cu a IV-a învăţător Ioan Darie care deţinea şi funcţia de director.

În anul 1938 s-a construit primul local de şcoală compus din 4 săli de clasă şi un spaţiu unde locuia învăţătorul. În paralel cu elevii de vârsta şcolară se desfăşurau după amiaza cursurile de alfabetizare cu adulţii, cursurile desfăşurându-se în localul şcolii.

Construcţia clădirii actuale a şcolii a fost începută în anul 1965,   construindu-se parterul, iar etajul a fost ridicat în 1977. Cursurile se desfăşoară actualmente în acest corp într-un singur schimb.