REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCTIONARE AL SCOLII GIMNAZIALE SPECIALE ,,CONSTANTIN PAUNESCU’’-TECUCI

 

Prezentul regulament este întocmit ţinând seama de următoarele prevederi legale:

- Legea Educatiei Nationale nr. 1 /2011;

- Ordinul Ministerului Educatiei Nationale nr. 3027/2018

- Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ special regulamente

-Ordinul comun Nr. 1985/1305/5805 al MISTERULUI MUNCII, MINISTERULUI SANATATII si MINISTERULUI EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE din octombrie 2016 .

-OMEC nr.5447/2020 si OMEC nr.5545/2020 –se abrogă

-O.M.E. 4183/4 iulie 2022

-          Constituţia României.

Art. 1.(1) În România, învăţământul special şi special integrat se adresează tuturor copiilor/ elevilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES).

     (2). - Statul garantează dreptul la educaţie al tuturor persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale. Învățământul special şi educaţia integrată sunt parte componentă a sistemului naţional de învăţământ preuniversitar.

Art. 2. Învățământul special şi special integrat reprezintă forme de instruire şcolară diferenţiate, adaptate şi de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinate persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale.

Art. 3. - Învăţământul pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale (dizabilităţi) care se desfăşoară în unităţile de învăţământ special se numeşte învăţământ special;

Art. 4 - Învăţământul de masă care şcolarizează copii/elevi/tineri cu alte tipuri de cerinţe educaţionale este învăţământ special integrat.

Art. 5. - Integrarea şcolară a copiilor cu CES se realizează după cum urmează:

a) clase şi grupe speciale – pentru copii şi elevi cu dizabilităţi - din unităţi şcolare speciale sau din scoli de masă;

b) şcoli de masă, individual, cu sau fără servicii educaţionale de sprijin;

c) grupe sau clase din unităţi sanitare, în care sunt internaţi copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni

d) la domiciliu (şcolarizare itinerantă), pe o perioadă determinată

e) alte structuri şcolare.

Art. 6. Învăţământul special şi special integrat se realizează pe baza principiilor învăţământului democratic, a accesului tuturor copiilor la orice formă de educaţie, a dreptului la educaţie diferenţiată şi la pluralism educaţional, a dreptului la educaţie la toate nivelurile, indiferent de condiţia socială sau materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică, sau religioasă sau vreo altă îngrădire ce ar putea constitui o discriminare.

Art7. Diagnosticarea abuzivă a copiilor, ca având cerinţe educaţionale speciale, pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi pe baza oricărui alt criteriu, se sancţionează conform legilor în vigoare.

Art8. - Cerinţele educaţionale speciale pot fi derivate in principal din:

-          dizabilităţi (handicap) – care au la baza o deficienta sau boala;

-          dificultăţi de învăţare si tulburări de limbaj;

-          tulburări socio-afective şi de comportament).

-          dezavantaje (socio-economice, culturale si/sau lingvistice).

Art.9. - Protecţia socială a copiilor/elevilor/tinerilor din învăţământul special şi special integrat se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare privind protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi.

Art. 10. - Învăţământul special şi special integrat din România este gratuit, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 11. - Învăţământul special din România este organizat ca învăţământ cu frecvenţă. În funcţie de necesităţile locale acesta se poate organiza şi sub alte forme, stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei.

Art. 12. - Prevederile legale în vigoare privind organizarea şi funcţionarea generală a învăţământului din România sunt valabile şi pentru învăţământul special, dacă nu sunt menţionate expres prevederi specifice, prin prezentul regulament sau alte acte normative emise de Guvernul României ori de ME.

 

Capitolul II

Concepte şi principii

 

Art. 13. - În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

Deficienţă: absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică, tulburare fiziologică sau psihologică) a individului, rezultând în urma unei maladii, accident sau perturbare, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate.

Educaţia specială este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activităţilor de învăţare şi asistenţă complexă de recuperare-compensare (psihoterapeutică, medicală, socială, culturală) adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă, temporar sau pe toată durata şcolarizării, un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei, pentru formarea competenţelor de bază în vederea pregătirii pentru viața de adult.

Şcoală specială - unitate de învăţământ în care se asigură educaţie şi intervenţie psihopedagogică de către profesori specializaţi, persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţi/deficienţe.

Integrarea (şcolară) este procesul de adaptare a persoanei cu cerinţe educaţionale speciale la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii grupului şcolar (grupă/clasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare.

Incluziunea (şcolară) este procesul permanent de îmbunătăţire a serviciilor oferite de unităţile de învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membri comunităţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora.

Şcoala incluzivă este unitatea de învăţământ în care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare. Copiii/elevii din aceste unităţi de învăţământ beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale, psihoterapeutice, medicale şi sociale, conform principiilor incluziunii sociale, echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse.

Cerinţe educaţionale speciale (CES) sunt necesităţi educaţionale suplimentare, complementare, care solicită o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare, precum şi o asistenţă complexa

Adaptare curriculară: corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES, din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia.

Profesor itinerant şi de sprijin este cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psiho-pedagogic care desfăşoară activităţi de învăţare, stimulare, compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate în unităţile de învăţământ de masă în colaborare cu toţi factorii implicaţi.

Planul de servicii individualizat reprezintă modalitatea de programare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în unităţi de învăţământ de masă, fiind focalizat pe nevoile de dezvoltare ale acestora.

Programul de intervenţie personalizat reprezintă un instrument de proiectare şi implementare a activităților educaţional-terapeutice, utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute în planul de servicii personalizat.

Incapacitate - limitări funcţionale cauzate de disfuncţionalităţi (deficienţe) fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motrică sau cognitivă) sau un comportament.

Handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează sau împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de societate.

Dizabilitatea - rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ. Datorită acestei relaţii, impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit. Dizabilitatea este termenul generic pentru afectări, limitări ale activităţii şi restricţii de participare – conform CIF*.

Cerinţele educative speciale (CES) - necesităţi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau tulburări/dificultăţi de învăţare sau de altă natură, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.).

Tipologia cerinţelor educaţionale speciale, OECD, 2000:

-          cerinţele educative ale elevilor în cazul în care există un acord normativ şi care din punct de vedere medical, sunt considerate, de regulă, tulburări organice, care se pot atribui unor patologii organice (deficienţe senzoriale, fizice, motorii, neuromotorii, dizabilităţi intelectuale, dizabilităţi asociate, surdocecitate, autism, sindrom Down)

-          cerinţele educative ale elevilor care au dificultăţi de învăţare, tulburări de limbaj şi comunicare, tulburări socio-afective şi/sau de comportament;

-          cerinţe educative ale elevilor care sunt considerate ca fiind în primul rând rezultatul unui dezavantaj generat de factori socio-economici, culturali şi/sau lingvistici pentru care sunt necesare resurse suplimentare publice şi/sau private asigurate pentru a veni în sprijinul educaţiei lor.

Integrarea şcolară - proces de adaptare a copilului la cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului şcolar (clasă) şi de desfăşurare cu succes a prestaţiilor şcolare. Asimilarea de către copil a statusului de elev este rezultatul unor modificări interne în echilibrul dintre anumite dominante de personalitate cu consecinţe în planul acţiunii sale.

Adaptarea curriculară - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu cerinţe educative speciale sau alte tipuri de cerinţe educative din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia. Aceasta se realizează de către cadrele didactice de sprijin/itinerante împreună cu cadrul didactic de la clasă prin eliminare, substituire sau adăugare de conţinuturi în concordanţă cu obiectivele şi finalităţile propuse prin planul de intervenţie personalizat.

Atelierul protejat - spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu cerinţe educative speciale/dizabilităţi, unde aceştia desfăşoară activităţi de formare, dezvoltare şi perfecţionare a abilităţilor, în vederea obţinerii unei calificări şi a integrării în viaţa activă a tinerilor; poate funcţiona în locaţii din comunitate, în centre de zi, în centre rezidenţiale sau în unităţi de învăţământ special (conf. Legii 448/2006);

 

Capitolul III

Scopul, specificul şi obiectivele învăţământului special

 

Art. 14. - Scopul educaţiei speciale şi special integrate este învăţarea, educarea, reabilitarea, recuperarea, adaptarea şi integrarea şcolară, profesională şi socială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale.

Art. 15. - (1) Parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, educaţia specială şi special-integrată este recunoscută ca o responsabilitate a tuturor persoanelor care lucrează în învăţământ, este accesibilă, flexibilă şi comprehensivă, cu caracter naţional.

(2) Educaţia specială şi special-integrată este practicată de către cadre didactice calificate specializate şi devotate activităţii de învăţământ cu copiii care prezintă cerinţe educaţionale speciale.

Art. 16. - Educaţia şcolară a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare a copiilor, prin evaluarea adecvată a potenţialului de dezvoltare şi prin asigurarea reabilitării / recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor, dificultăţilor de învăţare.

Art. 17. - Educaţia specială şi special integrată trebuie să-i ajute pe copii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale să atingă nivelul posibil de dezvoltare individuală cât mai aproape de dezvoltarea normală prin: acumularea experienţei necesare învăţării şcolare şi sociale, formarea abilităţilor necesare învăţării în şcoală, însuşirea cunoştinţelor, formarea priceperilor şi a deprinderilor funcţionale utile integrării sociale, profesionale şi vieţii culturale în comunitate şi asigurarea şanselor şi a condiţiilor pentru continuarea pregătirii şcolare pe diferite trepte de învăţământ.

Art. 18. - Pe timpul şcolarizării, copiii cu CES au acces la toate resursele educaţionale şi de reabilitare/recuperare psihointelectuală, medicală şi socială, la alte servicii de intervenţie specifice, necesare şi disponibile în comunitate sau în unităţi specializate, inclusiv în cele de învăţământ special şi special integrat.

Art. 19. - Organizarea şi funcţionarea învăţământului special are la bază următoarele obiective:

-          prevenirea sau depistarea precoce a deficienţelor, incapacităţilor şi a handicapurilor;

-          intervenţia educaţională timpurie;

-          abordarea globală şi individualizată a copilului cu cerinţe educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale speciale; acest aspect se referă la identificarea, valorificarea şi stimularea tuturor capacităţilor şi disponibilităţilor cognitive, de limbaj, psihomotorii, afectiv-relaţionale şi social- adaptativ existente sau potenţiale;

-          accesul la educaţie a tuturor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale;

-          egalizarea şanselor,

-          asigurarea educaţiei de calitate similară cu cea oferită copiilor de aceeaşi vârstă din şcolile de masă;

-          asigurarea educaţiei de calitate specializată, adecvată particularităţilor specifice tipului şi gradului de deficienţă ale fiecărei persoane şi în concordanţă cu planurile – cadru şi cu programele şcolare aprobate de ME.

-          asigurarea serviciilor şi a structurilor de sprijin necesare în funcţie de amploarea, intensitatea şi specificul cerinţelor educaţionale speciale ale fiecărui copil;

-          cooperarea şi parteneriatul în educaţia specială şi special integrată.

-          cooperarea şi parteneriatul între instituţiile care oferă servicii de educaţie specială şi autorităţile locale.

 

 

PARTEA a II-a. ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

 

Capitolul IV

Structura învăţământului special şi special integrat

 

Art. 20. - Învăţământul special cuprinde instituţii de stat de profil.

Art. 21. - (1) Învăţământul special şi special integrat din România este parte componentă a sistemului naţional de învăţământ şi cuprinde:

a)      grădiniţe speciale(care pot cuprinde şi grupe de intervenţie timpurie);

b)      grupe de grădiniţă specială organizate în şcolile speciale;

c)      şcoli speciale pentru toate tipurile şi gradele de deficienţe/dizabilităţi;

d)     grupe/clase de copii/elevi cu tulburări din spectrul autist;

e)      unităţi de învăţământ special profesional;

f)       licee speciale;

g)      centre şcolare speciale;

h)      clase/şcoli postliceale speciale;

i)        centre de zi;

j)        centre de educaţie specială;

k)      centre de pedagogie curativă;

l)        grupe/clase de copii/elevi cu deficienţe senzoriale multiple (surdocecitate);

m)    şcoli de reeducare pentru elevii cu deficienţe comportamentale;

n)      clase organizate în spitale, preventorii şi penitenciare.

• centre de zi pentru educaţie/dezvoltare timpurie;

p)      Ateliere protejate

(2) Unităţile de învăţământ special vor avea cantine şcolare şi, după caz, internate şcolare.

(3) În învăţământul special integrat pot funcţiona:

a)      grupe de grădiniţă specială integrate în grădiniţele de masă;

b)      clase speciale compacte integrate în şcolile de masă;

c)      grupe de elevi cu cerinţe educative speciale integraţi în şcolile de masă;

d)     elevi cu cerinţe educative speciale integraţi individual în şcolile/grădiniţele de masă;

e)      clase speciale de profesionalizare integrate în şcoli de masă, în licee şi grupuri şcolare din învăţământul de masă;

f)       grupe/clase de copii/elevi infestaţi cu virusul HIV;

g)      centre judeţene logopedice;

h)      centre şcolare pentru educaţie incluzivă;

i)        centre judeţene de asistenţă psihopedagogică;

j)        centre judeţene de resurse pentru educaţie incluzivă;

k)      centre judeţene/ ale municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională.

Art. 22. - Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului aproba înfiinţarea de tipuri de unităţi şi instituţii de învăţământ special, în funcţie de necesităţile societăţii şi de cerinţele minorităţilor naţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 23. - În vederea realizării acţiunii de integrare a copiilor/elevilor cu cerinţe educative speciale în şcoala/grădiniţa de masă, Ministerul Educaţiei,  prin inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, poate dispune:

a)      înfiinţarea sau desfiinţarea unităţilor şcolare speciale;

b)      transformarea unor unităţi de învăţământ special în şcoli integratoare;

c)      transformarea unor şcoli de masă în şcoli integratoare;

d)     transformarea unor unităţi de învăţământ special în centre şcolare pentru educaţie incluzivă;

e)      înfiinţarea unor alternative educaţionale: centre de educaţie, centre de pedagogie curativă, centre de zi etc.

Art. 24. - Înfiinţarea, desfiinţarea sau transformarea unor unităţi de învăţământ special se va face în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor stipulate de legislaţia internaţională în vigoare referitoare la protecţia specială şi drepturile copilului cu cerinţe educative speciale.

Art. 25. Învăţământul special şi special integrat cuprinde următoarele forme de învăţământ:

a)      învăţământ cu frecventă;

b)      învăţământ cu frecvenţă redusă;

c)      învăţământ la domiciliu.

Art. 26. - Învățământul special obligatoriu pentru elevii cu CES este, de regulă, învăţământ de zi, cu excepţia situaţiilor speciale, prevăzute de prezentul Regulament sau altele precizate de Ministerul Educaţiei.

Art. 27. - Inspectoratele şcolare aprobă organizarea unor clase speciale constituite din elevi cu CES şi alte tipuri de cerinţe educaţionale, care nu au putut absolvi până la vârsta de 14 ani primele 5 clase ale învăţământului general obligatoriu.

Aceste clase funcţionează ca învăţământ cu frecvenţă sau cu frecvenţă redusă, pe lângă unităţi de învăţământ special sau obişnuit, cu efective de 4-12 elevi.

Art. 28. - Copiii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi prin formele de învăţământ special integrat, beneficiază de toate drepturile stipulate de legislaţia în vigoare privind protecţia specială a copilului, precum şi de programe de compensare, recuperare, reabilitare, terapie din învăţământul special, care au ca finalitate reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială.

Art. 29. - În cadrul învăţământului special şi special integrat se organizează unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Capitolul V

Funcțiile didactice și didactice auxiliare

 

Art. 30. - Funcţiile didactice în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă sunt :

profesor itinerant/de sprijin, profesor psihopedagog, profesor educator, profesor-psiholog şcolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, profesor audiolog şcolar, profesor preparator nevăzători, logoped, profesor de psihodiagnoză şi kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare grupă/clasă; profesor, profesor de educaţie specială;

în centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier şcolar;

în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie.

Art 31. - Personalul didactic auxiliar este format din:

a)      secretar;

b)      administrator financiar (contabil);

c)      administrator de patrimoniu.

d)     infirmiera.

 

Capitolul VI

Planurile de învăţământ, programele şi metodologiile didactice

 

Art. 32. - Învăţământul special şi special integrat dispune de planuri de învăţământ, de programe şcolare, de programe de asistenţă psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Art. 33. - (1) Conţinutul învăţământului special şi special integrat se reglementează prin :

a)      curriculum specific pentru învăţământul special

b)      curriculumul şcolii de masă adaptat pentru învăţământul special integrat

c)      metodologii şi ghiduri specifice, elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei.

(2) Conţinuturile învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei.

Art. 34. - Metodologiile didactice utilizate în învăţământul special şi special integrat sunt adaptate tipului şi gradului deficienţei/dizabilităţii, nivelului şi potenţialului individual de dezvoltare precum şi specificului de învăţare la copiii cu cerinţe educaţionale speciale. În activitatea curentă de educaţie specială strategiile şi metodologiile didactice vizează diferenţierea şi individualizarea demersului educaţional, introducerea unor noi abordări ale procesului învăţării şi utilizarea flexibilă a tuturor resurselor disponibile.

Art. 35. - Planurile de învăţământ pentru învăţământul special – valabile pentru structurile şcolare prevăzute de prezentul Regulament cuprind, la toate nivelurile de învăţământ special, discipline obligatorii şi opţionale grupate în arii curriculare. Planul de învăţământ precizează disciplinele/obiectele de studiu , numărul de ore alocate, precum şi activităţile specifice de intervenţie alte activităţi educaţionale prevăzute pentru fiecare clasă, activităţi cu grupe de copii/elevi sau de muncă individuală, însoţite de timpul afectat fiecăruia.

Art. 36. - Programele şcolare sunt elaborate pe niveluri de învăţământ special – preşcolar, primar, gimnazial, profesional, pe tipuri de deficienţă/dizabilitate, la toate disciplinele de învăţământ, precum şi la terapiile specifice.

.

Art. 37. - Comisiile interne de evaluare continuă recomandă adaptarea unui plan de învăţământ sau a unei programe şcolare ori pot stabili un anumit plan de învăţământ, dintre cele în vigoare pentru învăţământul special sau obişnuit, pentru a fi aplicat la o anumită grupă/ clasă de învăţământ special şi special integrat pentru un grup de copii/elevi cu cerinţe educaţionale speciale , ori pentru copiii/elevii/tinerii integraţi individual.

Art. 38. - Comisia Naţională pentru educaţie specială elaborează standarde specifice pentru evaluarea conţinutului procesului de educaţie şi învăţare din învăţământul special.

Art. 39. - Parcurgerea conţinuturilor de învăţare pe perioada şcolară se realizează de fiecare cadru didactic prin proiectarea didactică a planificărilor curriculare după caz, precum şi aplicarea şi realizarea unor programe de intervenţie personalizate.

Art. 40. - (1) În învăţământul special şi special integrat se utilizează manuale şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi manuale alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate, selectate inclusiv prin concurs la nivel naţional.

(2) Comisiile interne de evaluare continuă pot recomanda, în funcţie de situaţie şi de evoluţia şcolară individuală a fiecărui copil/elev cu CES, unul sau mai multe manuale corespunzătoare programelor analitice utilizate.

(3) Fiecare cadru didactic din învăţământul special are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, inclusiv manualele utilizate în învăţământul obişnuit.

Art. 41. - Activitatea instructiv-educativă specifică de reabilitare/recuperare şi compensare din grupele/clasele de învăţământ special şi special integrat se organizează, la clasp, în conformitate cu prevederile legale generale privind organizarea şi funcţionarea prin intermediul planificărilor curriculare şi a proiectelor didactice.

 

Capitolul VII

Organizarea internă a unitatii

  

Art.42. - Unitătea noastra de învăţământ special, scolarizeaza copii cudeficienţa mintala : moderata, severa, profunda si deficiente   asociate.

Art. 43. –In planul de scolarizare sunt cuprinse clase /grupe   de la clasa pregatitoare pana la clasa a VIII-a inclusiv.

Art. 44. – Pentru anul scolar in curs numarul total de clase /grupe este de 10..

Art. 45. - (1) Inspectoratele şcolare, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale, asigură condiţiile necesare ca elevii cu CES să frecventeze cursurile preşcolare, primare şi gimnaziale, de regulă în localităţile în care aceştia domiciliază, cu satisfacerea cerinţelor de educaţie adaptată şi de intervenţie specifică prin reabilitare/recuperare prin acordarea tuturor serviciilor de sprijin şi de asistenţă educaţională.

(2) În situaţia în care în localitatea de domiciliu nu există o unitate de învăţământ special potrivită cu tipul şi gradul deficienţei/dizabilităţii iar copilul/elevul/tânărul respectiv are orientare şcolară spre o astfel de unitate de învăţământ, atunci el va fi şcolarizat de cea mai apropiată unitate de învăţământ special de profil.

Art.46. - (1) Inspectoratele şcolare, direcţiile şi autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, al agenţilor economici, al comunităţilor locale, al societăţilor de binefacere, al organizaţiilor neguvernamentale şi al altor persoane juridice sau fizice, asigură serviciile necesare pentru transport cu microbuze şcolare, masă şi cazare, pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, care frecventează cursurile şcolare într-o altă localitate. În cazul copiilor/elevilor cu dificultăţi de autonomie locomotorie, se asigură după caz şi transportul în cadrul aceleiaşi localităţi.

(2) Unităţile de învăţământ (special, special integrat sau obişnuit), asigură facilităţile şi serviciile necesare de ordin ambiental, inclusiv privind accesul în instituţie, în raport de nevoile respectivelor categorii de copii /elevi/tineri cu cerinţe educative speciale.

Art. 47. - Modalităţile de organizare a şcolarizării sunt:

a)      şcolarizarea în regim de zi

Art. 48. -.Organizarea, planul de învăţământ şi programele analitice ale grupelor/claselor speciale, sunt flexibile şi adaptate la necesităţile de progres şcolar şi social, pentru fiecare dintre copiii/elevii în cauză.

Art. 49. Încadrarea grupelor/claselor speciale se face în mod similar cu sistemul învăţământului special cu cadre didactice calificate şi/sau specializate pentru educaţia specială, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 50. - Integrarea şcolară individuală a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale grupe / clase obişnuite de învăţământ se realizează planificat şi gradual, având asigurate servicii de sprijin şi asistenţă educaţională psihopedagogică corespunzătoare.

Art. 51. Efectivul grupei/clasei integratoare este redus faţă de media efectivelor obişnuite, de regulă cu câte 2-3 copii/elevi pentru fiecare copil cu cerinţe educaţionale speciale.

Art. 52. - (1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin / itinerante.

(2) Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaţiei.

(3) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale din cadrul direcţiilor generale judeţene. educaţie specială şi de reabilitare/recuperare din unităţile de învăţământ special şi special integrat.

Art. 53.ME poate aproba organizarea de programe educaţionale de tip „a doua şansă” în vederea promovării învăţământului primar pentru persoanele care depăşesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la vârsta de 14 ani.

Art. 54. - (1) Accesul elevilor/tinerilor cu deficienţe/dizabilităţi pe diferite trepte de învăţare post – obligatoriu se face în funcţie de capacitatea de învăţare.

(2) La încheierea studiilor gimnaziale, elevii absolvenţi ai învăţământului obligatoriu – special pot continua educaţia şcolară prin învăţământ tehnologic/profesional special, şcoli profesionale speciale. Înscrierea acestor elevi în învăţământul profesional special se face pe baza certificatului de expertiză şi orientare şcolară emis de comisia de expertiză complexă din cadrul CJRAE.

(3) Elevii care se exceptează de la susţinerea evaluării naţionale sau care nu îl promovează, la încheierea studiilor gimnaziale, absolvenţi ai învăţământului obligatoriu – special pot continua educaţia şcolară prin licee tehnologice cu clase speciale.

(4) Înscrierea acestor elevi în licee tehnologice cu clase speciale se face pe baza foii matricole, a unei adeverinţe eliberate de şcoala pe care a absolvit-o.

Art. 55. - Participarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale la examenele care marchează accesul la trepte de învăţământ care conduc la învăţământul universitar – evaluare naţională, bacalaureat, de admitere la facultate ori la susţinerea unor examene de diferenţă – se face prin asigurarea condiţiilor de egalitate a şanselor şi prin adaptarea procedurilor de examinare, stipulate în toate metodologiile de admitere in vigoare

Art. 56. - (1) Alternativele educaţionale funcţionează pe baza evaluării şi a validării de către Ministerul Educaţiei, atât în unităţile de învăţământ special şi special integrat, cât şi în alte tipuri de unităţi de învăţământ.

(2) Pot funcţiona structuri alternative de învăţământ special de tipul:

-          centre de educaţie specială (pentru asigurarea intervenţiei specializate precoce, a intervenţiei multidisciplinare/multiprofesionale de zi sau pentru facilitarea accesului la educaţie preşcolară şi şcolară în comunitate a unor categorii de copii excluşi anterior de la învăţământ);

-          centre de educaţie preventivă – de regulă pentru copii/tineri cu tulburări socioafective şi de comportament;

-          centre de pedagogie curativă;

-          centre de resurse si de asistenţă educaţională (pentru învăţământ special şi special integrat), centre şcolare pentru educaţie incluzivă.

Art. 57. - Efectivul grupelor şi claselor de învăţământ special (în grupe/clase de grădiniţă sau şcoală specială) sau în clase/grupe speciale din unităţi şcolare obişnuite sunt :

a)      efectivele grupelor/claselor de copii/elevi cu deficienţe moderate sau uşoare sunt de 8-12 copii/elevi, atât în unităţile de învăţământ special cât şi în şcolile integratoare;

b)      efectivele grupelor/claselor speciale constituite din copii/elevi cu deficienţe severe, profunde şi multiple sunt de 4-6 copii/elevi;

Art. 58. - Grupele şi clasele de învăţământ special şi special integrat sunt, de regulă, mixte. Acestea cuprind băieţi şi fete.

Art. 59. Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru, elaborate de MEN.

Art. 60. - Integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale din cadrul minorităţilor naţionale se realizează corespunzător prevederilor prezentului Regulament, cu respectarea prevederilor legale din Legea Educaţiei Naţionale, capitolul II Secţiunea 13, sau a altor acte normative din domeniul învăţământului, inclusiv în ceea ce priveşte cuprinderea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în unităţi de învăţământ, cu predare în limba minorităţilor naţionale.

Art. 61. - Activitatea instructiv-educativă, de reabilitare-recuperare şi compensare din unităţile şi grupele/clasele de învăţământ special şi special integrat se organizează în conformitate cu prevederile legale generale privind organizarea şi funcţionarea învăţământului la nivel de instituţii şcolare, corespunzător cu prevederile planurilor de învăţământ.

Art. 62. - Procesul de învăţământ de educaţie specială şi special integrată se realizează prin lecţii, lucrări practice în cabinete, laboratoare sau ateliere şcolare, activităţi complementare de educaţie terapeutică complexă şi integrată realizată de învăţători-educatori şi profesori-educatori şi activităţi de intervenţie specifică (de reabilitare/recuperare), desfăşurate de profesori specialişti în cabinete special amenajate, practică în producţie (la şcoala profesională), activităţi extraşcolare şi/sau în afara şcolii.

Art. 63. - (1) Organizarea internă a activităţii din fiecare unitate de învăţământ special şi special integrat este stipulată prin Regulamentul de ordine interioară al respectivei unităţi de învăţământ..

(2) Regulamentul de ordine interioară respectă cadrul legislativ general dar reflectă şi particularităţile specifice unităţii şcolare speciale, condiţiile locale etc.

Art. 64. - (1) Planificarea activităţii educative, de învăţare, reabilitare, terapeutice este structurată prin planurile manageriale, anuale şi semestriale, avizate de consiliul de administraţie şi/sau consiliul profesoral.

(2) Planurile manageriale includ activităţile manageriale generale şi pe compartimente/domenii de activitate, precum şi proiecte de dezvoltare – reformă la nivelul unităţii.

Art. 65. - Organizarea şi coordonarea activităţii instituţiei de învăţământ special şi special integrat sunt asigurate de consiliul profesoral, de consiliul de administraţie şi de directorul/directorii unităţii de învăţământ special şi special integrat, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Art. 66. - Orarul activităţilor şcolare este elaborat de o comisie constituită prin decizia directorului, cu respectarea cerinţelor psihopedagogiei speciale.

Art. 67. - (1) În învăţământul special şi special integrat, durata orei de curs şi a activităţilor realizate de învăţători/profesori-educatori şi a activităţilor de intervenţie terapeutică specifică este de regulă de 45 de minute iar a recreaţiilor de 15 minute, cu excepţia recreaţiei mari, consecutive celei de-a doua sau a treia oră de curs, care este de 30 minute.

(2) Şcolile profesionale speciale au ora şcolară de 50 de minute, iar pauzele sunt de 10 minute. Pauza mare este de 20 de minute.

(3) În unităţile şi grupele/clasele de învăţământ special şi special integrat care aplică planuri de învăţământ şi programe şcolare echivalente celor din învăţământul obişnuit durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi identică cu cea din instituţiile similare de învăţământ obişnuit.

Art. 68. - (1) Activitatea şcolară în unităţile de învăţământ special şi special integrat începe de regulă dimineaţa, la orele 8. În cazuri justificate, inspectoratele şcolare pot aproba schimbarea temporară sau parţială a orei de începere a cursurilor cu obligaţia realizării integrale a activităţilor normate şi planificate;

(2) Activitatea instructiv-educativă din învăţământul special se compune din activităţile de predare-învăţare şi activităţile de terapie (terapie educaţională complexă şi integrată şi terapii specifice de corectare şi compensare)

(3) Activitatea de predare–învăţare în învăţământul special obligatoriu se desfăşoară în programul de dimineaţa, iar activitatea şcolară de terapie educaţională complexă şi integrată în unităţile de învăţământ special se desfăşoară în programul de după-amiază.

Art. 69. - (1) Ordinea, disciplina, supravegherea şi securitatea copiilor/elevilor/tinerilor cu deficienţe/dizabilităţi în cadrul şcolii, a cantinei, şi/sau activitatea extraşcolară se asigură de conducerea şcolii, personalul didactic şi auxiliar, conform responsabilităţilor stipulate prin Regulamentul de ordine interioară şi a graficului de prezenţă şi de activitate zilnică/săptămânală a personalului la grupă/clasă, atelier, laborator, cantină sau alte spaţii şi alte contexte (planificate şi coordonate de unitatea şcolară).

(2) Părinţii sau tutorii legali au obligaţia să însoţească copiii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale la venirea şi plecarea de la şcoală, precum şi la venirea şi plecarea în vacanţă, să delege alte persoane pentru însoţire sau să declare în scris că nu este cazul să-i însoţească.

 

Capitolul VIII

Orientarea şcolară şi profesională a copiilor/elevilor cu CES

 

Art. 70. - (1) Evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea/reorientarea şcolară şi profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională (CJRAE), respectiv de Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE), prin serviciile de evaluare şi de orientare/reorientare şcolară şi profesională, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, acordându-se prioritate integrării în învăţământul de masă.

(2) Orientarea şcolară şi profesională a copiilor/elevilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează prin serviciile de evaluare şi de orientare/reorientare şcolară şi profesională din cadrul Centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională (CJRAE) respectiv Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE) în baza gradului de deficienţă stabilit, în colaborare cu Comisia Internă de Evaluare Continuă (CIEC).

Art. 71. - (1) Comisiile Interne de Evaluare Continuă se organizează şi funcţionează în cadrul şcolilor speciale, centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educaţiei.

(2) Comisiile interne de evaluare continuă asigură anual evaluarea psihopedagogică a copiilor/elevilor/tinerilor şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special şi a celor integraţi în unităţile de învăţământ de masă sau la solicitarea unităţii de învăţământ, a cadrului didactic de la clasă sau a familiei ori întreţinătorilor legali ai copilului.

Art. 72. - Expertizarea, evaluarea şi diagnosticarea multidisciplinară includ examinarea medicală, psihologică, pedagogică şi socială.

 

Capitolul IX

Înscrierea copiilor/elevilor în învăţământul special şi special integrat

 

Art. 73. - În unităţile de învăţămant special pot fi înscrişi şi şcolarizaţi, de regulă, copii / elevi cu deficienţe/dizabilităţi medii, severe, grave, profunde, asociate în baza certificatului de orientare din cadrul CJRAE.

Art. 74. - In grupele/clasele integrate în învăţământul de masă pot fi înscrişi, de regulă, copii/elevi cu dificultăţi/tulburări de învăţare, dificultăţi de adaptare, de integrare, precum şi cei cu deficienţe/dizabilităţi uşoare sau moderate. O astfel de integrare se realizează şi individual.

Art. 75. - Orientarea şcolară şi profesională a copiilor/elevilor/ tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale se face numai cu acordul familiei/a întreţinătorilor legali.

Unitatea de învăţământ de masă în care este şcolarizat copilul/elevul/tânărul cu CES este obligată să îi acorde asistenţă educaţională corespunzătoare nevoilor sale de dezvoltare, fie prin cadrul didactic de sprijin, fie prin programe de intervenţie personalizate.

Art. 76. - Copiii/elevii cu deficienţe severe, profunde şi asociate (surdocecitate, MSI) sunt orientaţi spre grupele sau clasele de acest tip din unităţile de învăţământ special.

Art. 77. - Înscrierea copiilor/elevilor în învăţământul special se face în fiecare an şcolar, în perioada 15august- 15 septembrie, cu posibilitatea prelungirii acestui termen.

Art. 78. - Pentru înscrierea copilului într-o şcoală specială sunt necesare următoarele documente :

-          certificatul de expertiză,

-          certificatul de evaluare, orientare şcolară şi profesională emis de către Comisia din cadrul CJRAE/CMBRAE

-          copie de pe actele de identitate ale copilului/elevului şi ale părintelui/reprezentantului legal

-          planul de servicii al copilului propus de comisia de evaluare, orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE;

-          documente necesare stabilirii primirii drepturilor sociale;

-          alte documente stabilite prin metodologiile elaborate de Ministerul Educaţiei.

Art. 79. - Comisia internă de evaluare continuă, din fiecare unitate şcolară, are obligaţia de a monitoriza evoluţia copilului/elevului/tînărului repartizat de către Comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, pentru a propune menţinerea elevului în şcoala/clasa respectivă sau pentru a i se schimba atât diagnosticul cât şi forma de şcolarizare.

Art. 80. - (1) Vârsta de înscriere în învăţământul special poate fi cu 2-3 ani mai mult decât pentru invăţământul de masă. In clasa pregătitoare din şcoala specială sunt înscrişi, de regulă, copiii care au frecventat grădiniţa (obişnuită sau specială), cei care au înterupt şcoala, cei repetenţi şi cei care nu au frecventat grădiniţa.

(2) În cazuri excepţionale când copilul nu a fost diagnosticat sau nu a urmat nici o formă de şcolarizare până la vârsta de 14 ani, Comisiile Interne de Evaluare Continuă din unităţile de învăţământ special pot propune Comisiei din cadrul CJRAE/CMBRAE înscrierea minorului în clasa pregătitoare şi continuarea şcolarizarii până la finalizarea învăţământului obligatoriu.

(3) Se pot organiza forme de învăţământ special cu frecvenţă redusă pentru elevi cu CES care au depăşit cu mai mult de 4 ani vârsta corespunzătoare clasei. Aceste forme se pot organiza şi pentru persoane cu cerinţe educaţionale speciale nedeplasabile în vârstă de până la 30 de ani, pe durata învăţământului obligatoriu.

(4) Elevul cu cerinţe educative speciale/alte tipuri de cerinţe educaţionale, cu vârsta de peste 16 ani, care nu a putut absolvi învăţământul obligatoriu (obişnuit sau special), poate fi înscris într-o unitate de învăţământ special profesională, curs de zi, urmând ca, în paralel, să-şi completeze cele 9 clase prin forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.

(5) Organizarea şi funcţionarea învăţământului cu frecvenţă redusă pentru copii/elevi/tineri cu cerinţe educative speciale sunt identice cu cele din învăţământul de masă, forma frecvenţă redusă.

Art. 81. - Înscrierea copiilor /elevilor cu dificultăţi sau cu deficienţe uşoare sau moderate în învăţământul de masă se realizează în conformitate cu ROFUIP, pe baza hotărârii Comisiei de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/ CMBRAE.

 

Capitolul X

Transferul elevilor

 

Art. 82 - (1) Elevii din învăţământul special şi special integrat se pot transfera la şcoli, clase sau grupe similare la sfârşitul anului şcolar şi în vacanţa intersemestrială.

(2) Transferarea copiilor/elevilor cu CES dintr-o unitate de învăţământ special în altă unitate de învăţământ special, poate avea loc în următoarele cazuri:

a)      la solicitarea părinţilor/tutorilor legali;

b)      la schimbarea domiciliului părinţilor/tutorilor legali;

c)      apariţia necesităţii pentru un copil/elev cu CES de a urma un tratament medical sau de a beneficia de servicii de reabilitare/recuperare, care nu pot fi asigurate în localitatea unde este situată unitatea şcolară frecventată;

d)     ameliorarea/compensarea sau agravarea deficienţei.

Art. 83. - (1) Transferarea copiilor/elevilor cu CES de la o unitate de învăţământ specială la alta de acelaşi fel, pe raza localităţii, judeţului, sau dintr-un judeţ în altul, se face cu acordul comisiilor de administraţie ale celor două unităţi de învăţământ.

(2) Transferarea (reorientarea) copiilor/elevilor de la o unitate de învăţământ de un tip la alta de un alt tip (ca tip de dizabilitate şi din punct de vedere al categoriilor de vârstă), sau de la o unitate de învăţământ special la una de învăţământ de masă şi viceversa, se face la propunerea cadrului didactic al grupei/clasei, psihologului şcolar şi/ sau a părinţilor/tutorilor legali, în baza Certificatului de evaluare şi orientare şcolară şi profesională elaborat de către Comisia din cadrul CJRAE/ CMBRAE.

(3) În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers.

 

 

Capitolul XI

Evaluarea

 

Art. 84. - (1) Evaluarea progresului şcolar se face continuu (formativ) prin evaluarea secvenţială de la fiecare lecţie/activitate, precum şi evaluarea periodică, sumativă şi cea semestrială a activităţii şcolare.

(2) Progresul poate fi evaluat prin probe diverse: orale, scrise, practice, simulări şi prin examene. Evaluarea copiilor/elevilor cu CES ţine cont de tipul/gradul de dizabilitate al elevului. La evaluare se asigură un timp de lucru mai mare (30-60 min.) precum şi alte adaptări specifice în vederea elaborării lucrărilor.

(3) Pentru copiii cu deficienţe grave / profunde/ asociate, inclusiv surdocecitate se va utiliza evaluarea funcţională şi nu probe standardizate şi se vor utiliza calificative.

(4) Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare. În acest scop se va creea o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă. În cazul elevilor cu cerinţe educative speciale, integraţi individual sau în grupe/clase în învăţământul de masă, se va realiza o evaluare diferenţiată în funcţie de evoluţia proprie a copilului, pe baza unor descriptori de performanţă, stabilite de învăţătorul/profesorul clasei şi de cadrul didactic de sprijin.

(5) Pentru asigurarea de şanse egale în vederea evaluării un elev cu dificultăţi de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie remedială.

(6) Portofoliul educaţional este elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului.

(7) Portofoliul educaţional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.

(8) Înregistrarea evaluării progresului şcolar se face prin sistemul utilizat în întreg învăţământul românesc.

Art. 85. - (1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi aptitudinilor de învăţare.

(2) La finalul clasei a II-a, fiecare unitate de învăţământ, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris—citit şi matematică; organizează şi realizează evaluarea proceselor realizate în însuşirea competenţelor fundamentale: comunicare (orală, prin limbajul semnelor, prin pictograme,etc), scris-citit, elemente matematice.

(3) Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.

Art. 86. - Pentru şcolile speciale care aplică curriculumul şcolii de masă (elevi cu deficienţe senzoriali, neuro-motorii etc):

(1) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.

(2) La finalul clasei a VI-a, toate unităţile de învăţământ special, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, elemente de matematică şi ştiinte. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.

(3) La finalul clasei a VI-a, în baza metodologiei menţionate mai sus se organizează evaluarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limba română şi limba modernă I iar pentru elevii din clasele cu predare în limba minorităţilor naţionale şi limba maternă.

(4) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:

a)      probă scrisă la limba şi literatura română;

b)      probă scrisă la limba maternă;

c)      probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe;

d)     probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;

e)      probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;

f)       probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.

(5) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează după cum urmează:

a)      elevii cu dizabilităţi moderate din învăţământul special vor susţine evaluarea la următoarele probe: elemente de comunicare orală şi scrisă, elemente de matematică şi ştiinţe, în conformitate cu curriculumul parcurs;

b)      elevii cu dizabilităţi severe, profunde, asociate şi cu surdocecitate vor susţine o evaluare a competenţelor de comunicare şi a elementelor de autonomie personală şi socială, precum şi a achiziţiilor instrumentale.

c)      elevii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă vor fi evaluaţi după metodologia specifică învăţământului de masă.

d)     elevii cu deficienţe senzoriale sau motorii/neuromotorii, în funcţie de opţiunea familiei, vor susţine probe de evaluare specifice învăţământului de masă sau cele specifice învăţământului special.

(6) Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

Art. 87. - Înregistrarea evaluării progresului şcolar se face prin sistemul utilizat în întreg învăţământul românesc.

 

Capitolul XII

Activitatea educativă nonformală (extracurriculară şi extraşcolară)

 

Art. 88. - Conţinutul educaţiei speciale se completează, la toate nivelurile de organizare a învăţământului, cu activităţi extracurriculare şi extraşcolare.

Art. 89. - Activităţile extracurriculare se desfăşoară în unitatea specială de învăţământ, în unităţi şcolare obişnuite sau combinat, în ambele tipuri de unităţi şi în alte locaţii. Aceste activităţi se organizează pentru copiii cu CES/alte tipuri de cerinţe educaţionale, pe cât posibil împreună cu copiii/elevii voluntari din şcoala de masă.

Art. 90. - Copiii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale au acces liber, în condiţiile de participare şi au şanse egale cu ceilalţi copii, la toate activităţile extracurriculare organizate în cadrul cluburilor şi palatelor copiilor, în tabere şcolare, baze sportive, turistice şi de agrement ale altor unităţi care organizează alte activităţi, beneficiind de drepturile stipulate în legislaţia în vigoare a învăţământului special.

Art. 91. - Se pot organiza activităţi extraşcolare în colaborare cu asociaţiile de profil. Calendarul acestora se întocmeşte la începutul fiecărui an şcolar se aprobă de către CJRAE şi se comunică Comisiei Naţionale pentru Educaţia Specială.

Art. 92. - Participarea copiilor/elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, la activităţile extracurriculare este stabilită de comun acord cu corpul profesoral al clasei, cu părinţii şi elevii.

Art. 93. - În unităţile şi structurile de învăţământ special se pot organiza activităţi

extracurriculare şi ca activităţi polivalente, sub forma unor cercuri tehnico-aplicative, cultural-artistice, sportive, gospodăreşti.

Capitolul XIII

Masuri privind corelarea reglementarilor generale ale invatamantului cuconditiile specifice din unitate

 

Art.94.Telefoanele mobile nu vor fi folosite de elevi in timpul orelor de curs decat cu acordul cadrului didactic si in interes strict didactic.

Art. 95.Elevii pot fi invoiti ( la cererea parintelui/tutorelui) de la cursuri in situatii de acutizare a crizelor de agresivitate datorate bolilor certificate in documentele medicale.

Invoirea se acorda de diriginte cu acordul conducerii unitatii.

   Art. 96.Uniformele si insemnele scolare nu vor fi folosite in unitatea de invatamant.

97.Activitatile   on-line se vor desfasura cu elevii cu CES atunci cand celelalte variante nu sunt posibile. Se va pune accent si pe activitatea profesorului de sprijin/itinerant.

Art.98.Prezentul regulament intra in vigoare odata cu aprobarea in Consiliul de administratie al unitatii.

 

 

Director, prof. Mihalache Valentin                                              

      Lider sindicat,   prof. Doroftei Sorina