Iarna, când se scutură toţi merii din grădina Raiului şi vara, când Pământul dă ofrandă de grâne Cerului, în toate zilele din toate anotimpurile Şcoala este alături de cei care trudesc să întreţină şi, mai ales, de cei ce vor să soarbă din înţelepciunea lumii.
Şcoală nouă într-un cartier nou în vremuri nu tocmai liniştite. Vom răzbi? ... Numai împreună.
Împreună, învăţători şi director, am făcut ca în toamna lui 1994 să se poată intra într-o clădire nouă, dar complet goală, în care să înveţe copiii unui cartier proiectat cu circa 8000 de apartamente.
Împreună, acelaşi director, aceiaşi învăţători şi o mână de profesori am demarat, în 1995, activitatea într-o şcoală cu clasele V-VIII în care numărul de elevi a crescut permanent.
Împreună, acelaşi colectiv didactic am muncit pentru a ne face cunoscuţi în lumea învăţământului sucevean şi naţional şi după schimbarea numelui din aprilie 2000, când am primit numele de "Ion Creangă".
Împreună vrem să continuăm munca de Sisif întru formarea noilor generaţii de tineri frumoşi, deştepţi.                                           

                                           VIZIUNEA ŞCOLII

                                    ŞCOALĂ PENTRU TOŢI,
                                  ŞANSE PENTRU FIECARE

                                             Misiunea şcolii:

  Vom fi o şcoală vie, un spaţiu magic unde fiecare copil să se simtă liber şi să-şi poată descoperi şi dezvolta personalitatea şi talentele, o întreprindere în care fiecare părinte începe să-şi vadă speranţele împlinindu-se, o agora în care dascălii,elevii, părinţii şi autoritatea locală vor dezbate şi ,împreună, vor aborda cele mai sănătoase căi de integrare a copiilor în societatea viitorului. Numai împreună!

 

Cea mai tânără instituţie de învăţământ public din Suceava a luat fiinţă în septembrie 1994 pentru copiii celui mai tânăr cartier al batranului oraş, cartierul Obcini. Se construise într-un ritm alert într-un spaţiu prevăzut iniţial (înainte de decembrie 1989) pentru un complex şcolar care să satisfacă cerinţele unui număr mare de copii ai unui cartier care fusese proiectat iniţial pentru vreo 8000 de apartamente.(Pentru un om cu scaun la cap, care ştie doar reguli elementare de calcul matematic, este clar că se făcuse un proiect subdimensionat însă, având în vedere că familiile ce aveau să locuiască aici erau tinere şi foarte tinere).
Imediat dupa evenimentele din 1989, în haosul legislativ provocat de "pescuitul în ape tulburi", în locul şcolii generale imperios necesare a luat naştere Liceul de Informatică, toţi copiii de vârstă şcolara din noul cartier fiind înmatriculaţi la alte şcoli din cartierul G. Enescu. Cum numărul acestora a tot crescut, s-a impus ridicarea unei noi şcoli. Şi s-a ridicat doar în cateva luni, din primăvara până în toamna lui 1994, la finisare lucrând efectiv învăţătorii care au intrat primii în şcoala ce avea să fie, pentru un an, doar o simpla anexă a Liceului de Informatica. Intrau atunci în şcoala ce mirosea a var şi vopsea proaspata (şi care se numea Şcoala Generală nr.9)elevi ai ciclului primar ce-şi începusera studiile la alte unităţi şcolare: şcolile generale nr. 4 şi nr. 8 din cartierul G. Enescu.
La 15 septembrie 1995 îşi încep activitatea primele clase de gimnaziu- şapte clase a Va- într-o şcoala ce obţinuse, între timp, statut de úntate de sine stătătoare. Anii urmatori au adus o avalanşă de elevi, şcoala ajungând la un moment dat la un număr de 98 de clase cu aproape 3100 de elevi ce învăţau în trei schimburi, între orele 7 şi 21.
În aprilie 2000, în urma solicitării conducerii şcolii(care dorea astfel să înlăture atât forma colhoznică a denumirii căt şi conotaţiile legate de numărul atribuit acestei şcoli), printr-un ordin al ministrului, unitatea şcolară a primit numele “copilului universal” atât de îndrăgit de micii cititori. Din păcate undeva în sistem nu s-au înţeles corect intenţiile noastre şi am rămas-oficial- şi cu numărul şi cu numele povestitorului, de parcă în oraş ar fi cel puţin nouă şcoli cu acest nume.