Colegiul National "Samuil Vulcan" Beius
Beius, Bihor
Prezentare
Colegiul Naţional Samuil Vulcan are drept scop creşterea calităţii educaţiei. Misiunea şcolii vizează oferirea posibilităţii fiecărui elev de a-şi continua studiile în funcţie de aptitudini şi interese, fie în formele de învăţământ superior sau postliceal, fie de a se integra pe piaţa muncii, valorificându-şi pregătirea dobândită.
În urmă cu 181 de ani, la poalele Munţilor Apuseni, în „Ţara Beiuşului”, la Beiuş, episcopul greco-catolic Samuil Vulcan întemeia, la 6 octombrie 1828, o puternică cetate de cultură românească, cetate care, de-a lungul anilor, a dovedit rosturile sale istorice. Scopul înfiinţării acestui gimnaziu este exprimat atât în actul de formare, dat la Oradea Mare, cât şi în inscripţia de pe frontispiciul liceului: „Educationi Juventutis Huius Provinciae” – pentru educarea tineretului acestei provincii. În actul de fondare, gimnaziul de la Beiuş era gimnaziu de patru clase, iar la 6 februarie 1935 este completat la şase clase (gimnasium maius). În anii şcolari 1851/52 – clasa a VII-a, 1852/53 – clasa a VIII-a, iar în vara lui 1853 este organizat primul examen de Bacalaureat la gimnaziul din Beiuş. În perioada 1828 – 1851, limba de predare era limba latină. În 1851 s-a introdus limba română ca limbă de predare, iar în 1854, regimul habsburgic a impus ca majoritatea obiectelor de învăţământ să fie predate în limba germană, aceasta devenind în 1860 obligatorie pentru toate obiectele. În 1875, regimul dualist austro-ungar a impus obligatoriu limba maghiară pentru obiectele istorie şi geografie. La 23 noiembrie 1918, episcopul Demetrie Radu a decretat reintroducerea definitivă a limbii române ca limbă de predare. Rolul acestui liceu de-a lungul anilor a fost reliefat de mari istorici ai neamului sau profesori ai şcolii: * „Şcoalei care în marele întuneric a ridicat întâia luminiţă a culturii naţionale, spor şi noroc în România întregită” Nicolae Iorga – telegrama trimisă liceului cu ocazia aniversării centenarului * „În trecut, acest liceu a fost cetate de rezistenţă naţională, cuib de suflet românesc, unde trebuia să ni se adăpostească nădejdea zilei de mâine, ameninţată nu o dată până la moarte.” Gheorghe Bota – fost profesor al liceului Liceul de la Beiuş este prima unitate şcolară din învăţământul preuniversitar care a dat ţării, dintr-o singură clasă, trei academicieni: Marius Sala, Mircea Flonta şi Dragoş Lazăr. Şcoala noastră a fost prima unitate de învăţământ din judeţul Bihor care a primit titlul de Colegiu Naţional (1 martie 1998).
În urmă cu 181 de ani, la poalele Munţilor Apuseni, în „Ţara Beiuşului”, la Beiuş, episcopul greco-catolic Samuil Vulcan întemeia, la 6 octombrie 1828, o puternică cetate de cultură românească, cetate care, de-a lungul anilor, a dovedit rosturile sale istorice. Scopul înfiinţării acestui gimnaziu este exprimat atât în actul de formare, dat la Oradea Mare, cât şi în inscripţia de pe frontispiciul liceului: „Educationi Juventutis Huius Provinciae” – pentru educarea tineretului acestei provincii. În actul de fondare, gimnaziul de la Beiuş era gimnaziu de patru clase, iar la 6 februarie 1935 este completat la şase clase (gimnasium maius). În anii şcolari 1851/52 – clasa a VII-a, 1852/53 – clasa a VIII-a, iar în vara lui 1853 este organizat primul examen de Bacalaureat la gimnaziul din Beiuş. În perioada 1828 – 1851, limba de predare era limba latină. În 1851 s-a introdus limba română ca limbă de predare, iar în 1854, regimul habsburgic a impus ca majoritatea obiectelor de învăţământ să fie predate în limba germană, aceasta devenind în 1860 obligatorie pentru toate obiectele. În 1875, regimul dualist austro-ungar a impus obligatoriu limba maghiară pentru obiectele istorie şi geografie. La 23 noiembrie 1918, episcopul Demetrie Radu a decretat reintroducerea definitivă a limbii române ca limbă de predare. Rolul acestui liceu de-a lungul anilor a fost reliefat de mari istorici ai neamului sau profesori ai şcolii: * „Şcoalei care în marele întuneric a ridicat întâia luminiţă a culturii naţionale, spor şi noroc în România întregită” Nicolae Iorga – telegrama trimisă liceului cu ocazia aniversării centenarului * „În trecut, acest liceu a fost cetate de rezistenţă naţională, cuib de suflet românesc, unde trebuia să ni se adăpostească nădejdea zilei de mâine, ameninţată nu o dată până la moarte.” Gheorghe Bota – fost profesor al liceului Liceul de la Beiuş este prima unitate şcolară din învăţământul preuniversitar care a dat ţării, dintr-o singură clasă, trei academicieni: Marius Sala, Mircea Flonta şi Dragoş Lazăr. Şcoala noastră a fost prima unitate de învăţământ din judeţul Bihor care a primit titlul de Colegiu Naţional (1 martie 1998). Galerie foto
