Pentru a situa satul Pildeşti în spaţiul istoric al Moldovei, vom preciza care sunt primele atestări şi denumiri sub care a fost menţionată localitatea. În documentele moldoveneşti ale sec. al XVI-lea, când satul Pildeşti începe să fie menţionat documentar în contextul apartenenţei la Mănăstirea Agapia, este atestat în varianta Childeşti. Nu se cunoaşte exact de unde îşi trage denumirea localitatea Childeşti. Unii presupun că provine de la un gospodar însemnat care se numea Cheldeş. Acesta era venit din Ardeal şi s-a instalat în luncă. Academicianul Iorgu Iordan presupune că la baza cuvântului ,,Pildeşti’’ stă substantivul ,, pildă”- exemplu bun în muncă şi comportament, care a devenit rădăcină în denumirea satului. La 29 mai 1587, printr-un hrisov întărit la Iaşi de către voievodul Petru Şchiopul, domnul Moldovei, postelnicul Bartolomeu Bruti dăruia Mănăstirii Agapia, satul Childeşti, pe apa Moldovei, împreună cu două sălaşe de ţigani, sat ascultător de ocolul domnesc al Romanului, ,, pentru mântuirea sufletului său şi pentru iertarea păcatelor.” Din anul 1968, satul Pildeşti aparţine comunei Cordun, alături de alte două sate - Simioneşti şi Cordun – fiind încorporat în judeţul Neamţ.

Satul Pildeşti face parte din comuna Cordun, judeţul Neamţ. Este situat la 10 km NV de oraşul Roman, pe malul stâng al râului Moldova. Este un sat compact, specific zonelor de câmpie, care are următorii vecini: E – Săbăoani, S – Simioneşti, V – Corhana, N – Gherăeşti.

Comuna  Cordun face parte ca structură economică din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.

Localitatea Cordun este comună de rang I, cu un număr de 6897de locuitori, dintre aceştia, peste 4000 locuiesc în satul Pildeşti.

În perimetrul comunei se află societatea ARCELOR MITTAL, unde sunt încadraţi şi locuitori ai satului, estimativ 100-150 de persoane. Oferta economică mai cuprinde o fabrică de produse de panificaţie, magazine alimentare, societatea CORDUN GAZ, magazinul DEDEMAN și alte PF-uri şi S.A-uri.

O parte dintre pildeşteni lucrează în construcţii (mai ales în vestul ţării). În ultimii 10 ani se manifestă  fenomenul de emigrare în Italia şi Spania și în alte ţări europene, mai ales a populaţiei feminine în căutarea unui loc de muncă.