Scoala Gimnaziala Perieti
Perieti, Olt

Prezentare

Unităţile şcolare din localitatea Perieţi dezvoltă, cu sprijinul comunităţii locale, un mediu favorabil învăţării, bazat pe valori certe, în care fiecare individ este pregătit pentru o treaptă superioară de educaţie, dar şi ca cetăţean. În acest sens, avem în vedere şcolarizarea tuturor copiilor, depistarea abilităţilor elevilor si dezvoltarea acestora, întocmirea de programe pentru elevii proveniţi din medii defavorizate, pregătirea intelectual - moral - civică a elevilor în vederea integrării lor în societate, respectând în toate acestea principiul şanselor egale. Şcolile cuprind un număr de 227 elevi repartizaţi în 15 clase si 84 preşcolari repartizaţi in 5 grupe ,in total 311 preşcolari şi elevi a căror educaţie este asigurată de 30 cadre didactice care au normă întreagă sau parţială


       Şcoala a luat fiinţă,dupa spusele
bătrânilor din sat,cam pe la1850. Primul învăţător nu se ştie
precis cine a fost .Se zice că ar fi fost un cântăreţ din
Priseaca,numit Prisăcaru,fost şi logofăt.Cam
din anul 1865 ,a îndeplinit funcţia de învăţător Anton
Dinu,până la anul 1870,după care i-a luat locul Marin Vasile Rădoi,
„candidatul”,cum i se zicea în acele vremuri,probabil pentru
că învăţase ceva carte la şcoala de candidaţi,la  Slatina ,la
şcoala Ionaşcu.Pe la anul 1885 s-a dărâmat localul de şcoală iar
copiii se duceau să înveţe la şcoala din satul vecin Mierleşti,la
învăţătorul Dumitru Măgureanu,până în anul
1887,când s-a construit un alt local şi a venit ca învăţător
Gheorghe Stănescu , din Aluniş,învăţător cu diplomă care a stat
până în 1890.In acest timp,  numărul elevilor nu trecea de
15-20.Din anul 1890, a veni ca învăţător Florea Drăghicescu ,din
localitate,absolvent al Şcolii Normale din Câmpulung ,care a funcţionat
până la ieşirea la pensie ,în anul 1918. Toate aceste date sunt
luate din însemnările doamnei învăţătoare Virginia Toma,care la
rândul ei le-a cules de la bătrânii din sat,majoritatea de la moş
Codiţă Antonescu,fiul lui Anton Dinu,primul
învăţător,întrucât în arhiva şcolii din acea vreme
nu s-au găsit documente decât din anul 1918,cele anterioare fiind
distruse în timpul războiului de întregire . In anul 1915 Casa
Şcoalelor a început construcţia unui nou local de şcoală tip,cu două
săli de clasă,cancelarie şi locuinţă pentru director.Până în
1916,a fost gata pentru funcţionare numai o singură sală de
clasă,sistându-se lucrul din  cauza războiului de întregire a
neamului.După război,în 1918,a venit ca învăţător la această
şcoală,transferat de la Priseaca,Alexandru Toma,care a înfiinţat o
comisie şcolară,care a contribuit la continuarea lucrărilor
la cea de-a doua sală de clasă,şi a locuinţei pentru
director,colectând ofrande de la locuitori.Localul este construit din
cărămidă şi acoperit cu ţiglă.In anul 1935,înmulţindu-se numărul
elevilor,precum si numărul posturilor de învăţător,cu aprobarea Casei
Şcoalelor,s-a transformat locuinţa directorului în două săli de
clasă,întrucât nu se mai utiliza de nimeni,pentru că toţi
învăţătorii aveau locuinţe proprii.Astfel şcoala dispunea de patru
săli de clasă în două clădiri.De asemenea
dependinţele de la locuinţa directorului s-au transformat întro sală de
atelier de tâmplărie unde lucrau elevii de la cursul complementar.Şcoala
a funcţionat cu un singur post de învăţător până în anul
1918,când s-a înfiinţat postul II. La 1 septembrie 1920 se
înfiinţează postul III, la 1 septembrie 1922 postul IV, iar în
1940 postul V. Şcoala avea şi un post de maistru tâmplar la atelierul
şcolar.Redăm mai jos numele învăţătorilor care au funcţionat la
această şcoală Anton Dinu ,Marin Vasile Rădoi, Gheorghe Stănescu, Florea
Drăghicescu, Florea Drăghicescu, Alexandru Toma, Virginia Toma, Şerban
Mandache, Ionescu Marin, Aristotel Voiculescu, In continuare menţionăm numele
celorlalţi învăţători cu diplomă sau suplinitori care au funcţionat
pe celelalte posturi:Elena Mândruloiu,Maria Drăghicescu,Teodora
Ghiocanu,Victoria Riga,Richard Drăghicescu-devenit mai târziu căpitan
activ in armata română,Octavian Popescu ,care a absolvit seminarul
devenind popă,Florea Piculescu,Marin Popescu,Elena Dumitrescu,Ana
Guţescu,Stancu Predescu ,Ioan Ghinescu,Ioana Popescu,Ana Dumitrescu, Ilie
Popa,Mihalache Stoica,Virginia Toma ,Ioan
Şerbănescu,D.Nicolescu,Agripina  Voiculescu,Ioan Călin,Aristotel
Voiculescu,Gheorghe Lincă,venit în anul 1940,din
judeţul Sălaj,transferat,ulterior,la şcoala din satul Perieţii de Sus ,de
unde a ieşit la pensie. Şi pentru că s-a amintit de şcoala Mierleşti
,merită să menţionăm câteva date şi despre această şcoală ,nu
numai pentru că satul Mierleşti face parte din comuna Perieţi dar şi pentru
că o parte din învăţătorii de la o şcoală au funcţionat şi la
cealaltă şcoală. Nu se  ştie exact când a luat fiinţă dar
existenţa ei este mai veche decât a şcolii Perieţi,după spusele
bătrânilor, pe la 1842.Primul învăţător a
fost dascălul bisericesc Anton Lungu.Au urmat :Alexe Bâscoveanu,din
Moşteni,Schitu,sat vecin,Marin Vasile ,din Perieţi şi Marin Măgureanu.La
inventarul din 1894 ,şcoala Mierleşti avea :7 bănci ,o catedră ,o tablă ,18
tablouri intuitive ,tablourile de citit –scris,hărţile celor 5
continente,,harta României,şi a judeţului Olt. In anul 1919 se
înfiinţează Comitetul şcolar având preşedinte pe Vasile
Stănculescu.In această perioadă s-au realizat Monumentul Eroilor şi
fântâna amplasate în curtea şcolii. Menţionez numele unor
directori care au îndeplinit această funcţie pe perioade mai lungi:Marin
Măgureanu ,Florea Drăghicescu,Marin Popescu ,Ion F. Popescu,Ilie Popa ,Marin
Ioniţă şi mai recent, Gugiu Alexandru,Olteanu Gheorghe,Popa Ion ,Ciobanu
Ilie. Incepând din anul şcolar 2005/2006, şcoala Mierleşti nu mai are
personalitate juridică, unindu-se cu şcoala Perieţi dar rămânând
în aceeaşi locaţie ,cu aceeaşi conducere,consiliul de administraţie
comun,iar cadrele didactice au ore la ambele şcoli. Şcoala dispune ,astăzi de
trei corpuri :în două învaţă elevii din ciclul primar şi
gimnazial iar în celălalt funcţionează grădiniţa. Menţionez
,în continuare,câţiva dintre absolvenţii care au urmat cursurile
la această şcoală ,înainte de,, războiul cel mare ”şi au
continuat studiile obţinând funcţii superioare: -Dumitru
Perieţeanu,chimist -Lungu Ioan ,colonel -Lungu Stancu,căpitan -Brânzaru
Aristotel ,căpitan -Andreescu Marin ,învăţător -Gurlui Iancu ,căpitan
-Mihăilescu Constantin,doctor -Drăghicescu Dumitru,profesor -Drăghicescu
Constantin,director de bancă -Drăghicescu Richard,căpitan Conform decretului
lege din 24 iulie 1919,a fost înfiinţat Comitetul şcolar al cărui prim
preşedinte a fost ,din 1919 până la 1922 ,Ofiţă Nicolescu-arendaş. La
sfârşitul acestei perioade ,s-a început construirea unui local de
şcoală în satul Perieţii de Sus ,care a fost dat în folosinţă
în anul 1923. Până în acest an,copiii locuitorilor din acest
sat învăţau carte la şcoala de centru.Pentru anul scolar 1923-1924,s-a
dat în folosinţă o singură sală de clasă,care nu putea cuprinde
decât un număr restrâns de copii în clasele I-IV.Mai
târziu,în 1927,s-a putut da în folosinţă şi sala a
doua,funcţionând două cadre didactice.Localul construit din bârne
a durat până în anul 1953,când a fost
demolat şi s-a construit un nou local din cărămidă,învelit cu
tablă,cu     două săli de clasă,prin contribuţia
voluntară a locuitorilor satului. Menţionez că din anul şcolar
1935-1936,până la 1septembrie 1948,şcoala a funcţionat cu şapte
clase,iar după această dată a rămas cu patru clase,funcţionând aşa
până la comasarea cu şcoala de la centru. La această şcoală au
funcţionat ca învăţători, următorii:Voicu Popescu,până
în 1925,Ioan Guţescu,până în 1944,Ana
Guţescu,Mihalache  Graure Maria,Marin Ionescu,Maria
Ionescu,Şerbănescu Eugenia.Din anul 1956,a funcţionat,ca
învăţător,până la pensionare Lincă Maria,deţinând şi
funcţia de director.Alt învăţător a fost Lincă Gheorghe,din anul
1966,până în 1972,când a ieşit la pensie.Ca suplinitori,au
funcţionat Ciobanu Ilie şi Popa Ion până în 1974,când,la
această şcoală este încadrată Ghimiş Stanca,învăţător
calificat. Pe lângă şcoală  funcţionează şi o grădiniţă de
copii,care a luat fiinţă în anul şcolar 1971-1972,având ca
educatoare pe Lola Popescu,după care a venit Mazăre Virginia,iar
începand cu anul scolar 1973-1974,funcţionează ,până în
prezent, Spânu Elena.In anul 1970/ 1971, şcoala Perieţi ,dispunând
de un corp profesoral calificat pentru toate disciplinele de
învăţământ  ,a fost nominalizată printre şcolile din
judeţ,care au capacitatea de a organiza învăţământul de 10 ani.
Merită menţionaţi următorii învăţători şi profesori care au
funcţionat în această perioadă:Puiu Livia,Luţă Leana,Rădoi
Ioana,Alexe Luminiţa-învăţători,Stanciu Dumitru-profesor de limba
română,Onică Mihai şi Rădoi Marian-profesori de biologie ,Petcu
Georgeta-profesor de fizică-chimie ,Trăşculeasa Constantin-profesor de
istorie-geografie,Trăşculeasa Elena-profesor de limbi străine, Alexe
Virgil-profesor de educaţie fizică şi alţii. Funcţia de director,pe
aceeaşi perioadă,au îndeplinit-o următorii profesori:Barbu
Mihai-profesor de matematică, Stanciu Dumitru- profesor de limba romana,Ciobanu
Ilie-profesor de istorie geografie,Trăşculeasa Elena-profesor de limbi
străine,Gugiu Alexandru- pr