AȘEZARE GEOGRAFICĂ

          Comuna Poienarii-Burchii este situată în partea de sud-vest a județului Prahova, la contactul cu județele Dâmbovița, la vest și Ilfov, la sud, are cca. 20 km. lungime iar teritoriul său se învecinează cu cel al comunelor Șirna, Gorgota, Tinosu și Periș. Este formată din satele: Poienarii-Burchii (reședința – în nordul comunei), Cărbunari, Ologeni, Piorești, Podu-Văleni, Poienarii-Rali, Poienarii-Vechi si Tătărăi. Comuna este situata pe malurile raului Ialomita, in câmpia din sud-vestul județului.

CĂI DE ACCES

          Localitatea este tranzitată de DJ 101E si calea ferată Bucuresti-Ploiesti.
    Accesul in comuna se poate face:

• dinspre comuna Gorgota, prin satul Pioresti, in partea de est;
• dinspre comuna Sirna, prin satul Carbunari, in partea de nord;
• dinspre comuna Cornesti (judetul Dambovita), prin satul Tatarai, in partea de vest;
• dinspre comuna Peris (judetul Ilfov), prin satul Ologeni, in partea de sud.

CADRUL NATURAL

Relieful

Cadrul natural de ansamblu al teritoriului comunei Poienarii Burchii il constituie unitatea morfologica a Campiei Romane, sectorul campiei bucurestene. Din punct de vedere geologic câmpiile din judeţul Prahova sunt formate din depozite cuaternare constituite din nisipuri, pietrişuri şi argile. Câmpia situată în partea sudică a judeţului Prahova se caracterizează prin înălţimi reduse cuprinse între 70 – 200 m. Singurele accidente de teren din cadrul câmpiei sunt reprezentate de malurile râurilor. Câmpiile sunt rezultat al umplerii cu sedimente (nisip, pietriş, loess, argilă) a lacurilor din cuaternar. Mişcările neotectonice care au avut loc au înlesnit  depunerea de sedimente care au dus la modificarea reţelei hidrografice.

Vegetația

În partea de sud-vest a judeţului vegetaţia zonei este caracteristică silvostepei, speciile de stejar brumăriu (Quercus peduculiflora) şi stejarul pedunculat apar printre speciile de ierburi xerofile precum: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum sp..

Fauna

În zona de silvo-stepă se găsesc rozătoare precum: popândăii, hârciogii, iepuri, dar și vulpi, căprioare, mistreți, veverițe, etc.

Clima

Clima de câmpie apare în zona de sud a judeţului şi se caracterizează prin temperaturii medii anuale de peste 10⁰ C  şi prin precipitaţii de  550 - 600 mm/an. Direcţia predominantă a vânturilor din acestă zonă este dinspre NE şi SV, fiind influenţată de sensul de desfăşurare al reliefului.  Amplitudinile termice sezoniere din zona de câmpie înregistrează valori ridicate ceea ce conferă climatului o nuanţă continentală.

Resurse naturale specifice

Comuna Poienarii Burchii, fiind amplasata in SV judetului Prahova, forma de relief este câmpie, facand parte din Campia Romana. Clima este temperata - calda, comuna fiind strabatuta de raul Ialomita, de o parte si de alta a albiei raului existand teren de lunca, productiv si foarte bun pentru culturile agricole. Localitatea noastra este inconjurata de paduri, astfel:

• la nord: pădurea Prahova, apartinand Ocolului Silvic Prahova;
• la vest: pădurea Paunoaia, apartinand Ocolului Silvic Prahova;
• a sud: pădurea Scrovistea, apartinand judetului Ilfov.

    Din albia raurilor Ialomita si Cricov se pot extrage roci sedimentare.

SATE COMPONENTE

Comuna Poienarii-Burchii este amplasata in partea  de sud-vest a judetului Prahova, are o suprafata de 4.907 ha, se intinde pe o lungime de aproximativ 20 km. si are in componenta sa urmatoarele sate:

• Poienarii-Vechi
• Poienarii-Rali
• Pioresti
• Poienarii-Burchii (resedinta comunei)
• Cărbunari
• Podu Văleni
• Ologeni
• Tătărăi

Populația comunei Poienarii-Burchii a evoluat astfel: 1968 – 7000 locuitori, 2002 – 5829 locuitori, 2008 – 5386 locuitori, 2011 – 5058 locuitori.

 SCURT ISTORIC AL COMUNEI POIENARII-BURCHII

De geneza și evoluția comunei Poienarii-Burchii s-au preocupat de-a lungul timpului importanți oameni de știință, istorici, geografi, cartografi, personalități ale localității care au căutat să redea, pe baza dovezilor scrise și arhelogice trecutul istoric al comunei. Astfel pe baza datelor concrete au fost realizate lucrări istorice, geografice, teze de doctorat, monografii și lucrări științifice de acordare a gradului didactic I.

În lucrările istoricilor C. C. Giurescu, D. Giurescu, N. Simache sunt consemnate date importante despre localitatea Poienarii-Burchii. Asemenea istoricilor au întocmit monografii ale comunei și personalități locale precum prof. M. Stoica care a scris monografia comunei în anul 1978, înv. P. Popescu și Tudorica S. (vol. Iși II, manuscris 1982), inst. E. Postelnicu care a întocmit lucrarea de licență în drept administrativ cu titlul „Aspecte demografice ale comunei Poienarii-Burchii”, în 2005 și prof. R. Mercan care a întocmit lucrarea științifică de acordare a gradului didactic I cu titlul „Descoperiri arheologice de epoca bronzului în județul Prahova”, în anul 2008.

Cel mai vechi sat al comunei Poienarii-Burchii este satul Tătărăi, atestat documentar acum 437 ani printr-un hrisov domnesc emis în ianuarie 1575 de către domnul Țării Românești Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577). Documentul original, scris în slavonă pe pergament, se găsește în Arhivelor Statului  din București.

Fiecare sat component al comunei are o anumită geneză, evoluție și o legendă legată de denumirea propriu-zisă, astfel: satele Poienarii-Burchii, Poienarii-Rali, Poienarii-Vechi au o origine comună și aceeași explicație asupra numelui lor și anume așezarea lor în „poiene” sau „silistele Codrului Vlăsiei”. Numele purtate ulterior de satele sus menționate aparțin boierilor Grigore Burche, Toma Ralli și Apostolul Pârcălabul.

Satul Ologeni își trage numele de la ologii domnului Țării Românești Matei Basarab (1632-1654) adăpostiți într-o poiană la sud de râul Ialomița, în urma bătăliei duse împotriva domnului Moldovei Vasile Lupu (1634-1653) la Finta în anul 1653. Satul Tătărăi și-ar trage numele de la locuitorii acestuia care s-au remarcat prin acte de vitejie în luptele duse împotriva tătarilor, iar după alte informații și-ar trage numele de la fostul boier Tătaru a cărui moșie cuprindea și acest sat. Satul Podu Văleni își leagă numele de drumul comercial ce venea de la Brașov spre București și traversa râul Ialomița numit și „Drumul Vălenilor”.  Satul Cărbunari, atestat documentar acum cca. 200 de ani, își leagă numele de ocupația locuitorilor de preparare a cărbunelui din lemn sau a manganului.

Satul Poienari Burchii este atestat documentar din 21 septembrie 1594, pe fosta moșie "Poeana", a doamnei Stanca, soția domnului Țării Românești Mihai Viteazul (1593-1601); a fost închinat de către aceasta Mănăstirii Sinopetra, de la Muntele Athos, în anul 1594. Documentul original se află în  păstrare la Arhivele Statului din Bucuresti.  

În apropierea satului Poienarii Apostoli, pe Valea Cricovului Secat, la cca. 1,5 km. de D.J. 101A, ce leagă satul Poienarii Apostoli de satul Poienarii-Burchii, în punctul „Siliştea”a fost descoperită o aşezare datând din epoca bronzului. Cercetarea de suprafaţă a fost realizată de L. Nănău și M. Stoica care au descoperit o serie de artefacte precum:  fragmente ceramice din pastă neagră ce aparţin unor vase cu torţi supraînălţate caracteristice epocii bronzului, dar și fragmente ceramice datate în sec. II î.Hr., specifice culturii geto-dace şi secolele III-IV d.Hr., specifice culturii daco-romane.

În decursul timpului satele comunei Poienarii-Burchii au aparținut de județele Dâmbovița și Prahova. Până la jumatatea secolului al XIX-lea comuna Poienarii-Burchii a facut parte din județul Dâmbovița fapt demonstrat de analiza Hărții Ruse din 1835.

În baza Regulamentelor Organice din 1831 județele erau organizate în plăși, iar satele comunei Poienarii-Burchii faceau parte din plasa Câmpu cu reședința la Crivina, condusă de un pârcălab.

Prin Reforma Administrativă a domnitorului Gheorghe Bibescu (1843-1848) din ianuarie 1845 satele comunei au fost înscrise în județul Prahova. În urma noii legi administrativ-teritorială a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), din 1864, apar trei comune : Poienarii-Burchii, Poienarii-Rali și Tătărăi.

În 1950 legea administrativ-teritorială desființează plășile și județele și apar raioanele și regiunile astfel comuna Poienarii-Burchii se unește cu Poienarii-Rali, iar comuna Tătărăi trece la raionul Tărgoviște.

Legea administrativ-teritorială din 1968 dată pe baza Constituției din 1965 desființa raioanele și regiunile și reînființa județele. În aceste condiții satele Ologeni și Tătărăi trec în administrarea comunei Poienarii-Burchii, această organizare menținându-se până în prezent.

EDUCAȚIA 

Date importante despre unitățile școlare din comună

-          1840 - este atestată documentar prima școală la Tătărăi

-          1846 - primul învățător la Școala Poienarii-Burchii – Barbu Manea

-          1895 - se constriește Școala de la Poienarii-Rali de către marele proprietar Gheorghe Andreescu

-          1904 - se construiește și înființează o școală publică cu internat și cantină pentru copiii din jmprejurimi în satul Piorești, lăngă Mănăstirea Pissiota

-          1908 - se construiește Școala Cărbunari

-          1950 - își încetează activitatea Școala Piorești care este transformată în atelier - școală

-          1951 - se construiește Școala Poienarii-Burchii

-          1955 - se construiește Școala cu clasele I-IV Poienarii-Vechi

-          1965/1974 - se construiesc Grădinițele de la Poienarii-Rali și Poienarii-Burchii

-          1976/1977 - se extinde Școala Poienarii-Burchii

-          1979-1983 - se construiește Grădinița Ologeni

-          1998/1999 - își încetează activitatea Școlile cu clasele I-IV Poienarii-Vechi și Tătărăi

-          1999/2000 - își încetează activitatea Școala cu clasele I-IV Cărbunari

-          2007- se desființează ciclul gimnazial la Școala Poienarii-Rali

-          2012/2013-își încetează activitatea Gradinita  Cărbunari

          Școala Gimnaziala, Comuna Poienarii-Burchii, județul Prahova s-a înființat în anul 1951 din fondurile comune ale județului și comunei la care s-a adăugat munca voluntară a locuitorilor din sat. Aceasta a fost construită din cărămidă și inițial avea patru săli de clasă, o cancelarie și o sală de festivități cu funcționalitate multiplă pentru activitățile culturale

          Între anii 1951-1974 școala  a funcționat pentru învățământul de 7, respectiv 8 clase, urmând ca în perioada 1976-1977 să se extindă cu încă patru săli de clasă, etaj și parter, necesare desfășurării procesului instructiv-educativ, avându-se în vedere creșterea populației școlare și generalizarea învățământului de 10 clase. În anul 1981 școala s-a transformat în Școală cu clasele I-X, având pentru clasele a IX-a și a X-a profilele mecanic și agroindustrial. După evenimentele din decembrie 1989 școala capată denumirea de Școala cu clasele I-VIII, iar din 2012 devine Scoala Gimnaziala.     

          În prezent Școala Gimnaziala, Comuna Poienarii-Burchii este singura unitate din comună cu P.J., având în subordine sa următoarele structuri:

-          Școala Gimnaziala Ologeni care funcționează cu 5 clase ciclul primar și 4 clase ciclul gimnazial;

-          Școala Primara Poienarii- Rali care funcționează cu 0,5 clasa I, 0,5 clasa a II-a, 0,5 clasa a III-a și 0,5 clasa a IV-a;

-          Grădinița cu program normal Poienarii-Burchii care funcționează cu 2 grupe;

-          Grădinița cu program normal Ologeni care funcționează cu 2 grupe;

-          Grădinița cu program normal Poienarii-Rali care funcționează cu 1 grupă;

Școala Gimnaziala, Comuna Poienarii-Burchii cu 5 clase ciclul primar și 5 clase ciclul gimnazial ( 1 clasa a V-a, 2 clase a VI-a, 1 clasă a VII-a și 1 clasă a VIII-a ).

Cadre didactice:

-          Educatori: 2 Poienarii-Burchi, 2 Ologeni, 1 Poienarii-Rali;

-          Învățători: 5 Poienarii-Burchii, 5 Ologeni, 2 Poienarii-Rali;

-          Profesori: 12 Poienarii-Burchii, 8 Ologeni.