Scurta prezentare a satului

Sohatu

Comuna Sohatu este aşezata în Câmpia Română, în jud. Călăraşi, între râul Dâmboviţa şi Valea Mostiştei, la o distanţă de 30 km de capitala ţării, Bucureşti, având o suprafaţă de 8.371,5 ha. Este încadrata de grupul de păduri: Belciugu, Baba Ana, Zalinca şi reminiscente ale codrilor Vlăsiei. Se invecinează cu localitaţile: Săruleşti, Gurbăneşti, Plătăreşti, Fundulea si Vasilaţi.

Data probabilă a întemeierii satului Sohatu este jumătatea secolului al XVII – lea , după unele date sau chiar mai devreme în secolul al XIV – lea (date pe care nu le putem documenta , acestea fiind incerte). Important pentru noi este faptul ca localitatea noastră este una din cele mai vechi localităţi ale acestei zone. Între secolul al XIV – lea şi secolul al XVIII – lea Câmpia Română este o zonă puţin locuită. Conform unor date nescrise, pe suprafaţa localităţii Sohatu există un lac ce se întindea până la valea lui Moş Ion.

Locuitorii comunei Sohatu se trag din neamul vrâncenilor, care fiind ciobani din Vrancea, treceau cu oile spre Dunăre şi găsind loc de păşunat « SUHAT » la pădurea Baba Ana s-au oprit şi şi-au facut bordeie, au locuit acolo până prin anul 1860. Cu timpul o parte din aceşti mocani nu s-au întors la locurile de origine ci s-au retras în actuala comună, sat care se numea pe atunci « SATUL SUHAT » (nume provenit de la locul de păşunat) şi aparţinea de comuna Negoieşti, plasa Budeşti. Pentru că existau lacuri, păşuni şi păduri, ciobanii considerau aceasta zonă «  o gură de rai ».

O dovadă a faptului că locuitorii satului se trag din mocanii veniţi din Munţii Vrancei este acela ca marele scriitor Barbu Ştefănescu s-a nascut în această localitate unde şi-a petrecut o mica parte din copilărie. La majorat el a adăugat numelui său pseudonimul « Delevrancea », intărind această afirmaţie, cu toate că sunt şi presupuneri că el s-ar fi nascut in Bucureşti.

Barbu Ştefănescu Delavrancea menţionează în scrierile sale că tatăl său se numea Ştefan Tudorică Albu, dar fusese trecut în acte cu mai multe nume : Gheorghe Ştefan Sohăţeanu, Gheorghe Ştefan, Ştefan Plugaru, Ştefan Tudor. Nume ca Albu, Ştefan sunt intâlnite destul de frecvent în comuna noastră şi astăzi. Tatăl marelui sciitor a fost, în tinereţea lui, starostele cărăuşilor de grâu, fără el nu se transporta nimic in localităţile din jurul Olteniţei. Mult mai târziu acesta se muta în Bucureşti ( Bariera Vergului ).

Scurt istoric privind Scoala-

cu cls. I - VIII Sohatu

In anul 1880 s-a construit in satul Sohatu prima scoala formata din doua sali de curs si o cancelarie. In aceasta scoala se realiza doar invatamant primar ( cls. I – IV ).In anul 1933 s-a constriut in fata scolii casa directorului . In anul 1959  s-a construit o scoala noua formata din 8 sali de curs, un laborator, biblioteca si alte cabinete. Conducerea PJ Scoala Gimnaziala nr. 1 Sohatu este asigurata de  d-na prof.Niculescu Daniela.