EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

Proiectul  EDSANO

Prof. înv. preşc. Bîtculescu Anicuţa

“Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască, deși aproape toți se nasc cu ea.”  Hipocrat

Educatia pentru sănatate la nivelul şcolii reprezintă una din principalele căi de promovare a cunoştintelor corecte privind diferite aspecte ale sănătăţii şi totodată de formare a atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil şi sănatos.Când vorbim despre educatie, nu trebuie să se piardă din vedere faptul ca orice activitate umană este supusa unei legi suverane: adaptarea individului la mediul său, dar si întretinerea sănatatii lui.

Educatia pentru sanatate este un drum sigur, prin care notiunile ajung la copilul de vârsta prescolara ca reguli sau norme ce vor patrunde adânc în modul de viata cotidian.

Priectului EDSANO, proiect cofinanțat din Fonduri Europene prin Programul Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,  realizează campania de conștientizare și promovare a normelor de bază în menținerea sănătății pentru 65.000 copii din mediul rural.

De această campanie  beneficiază și  copiii Școlii Gimnaziale Sihlea.  Datorită  materialelor  primite de către prescolari în cadrul acestui proiect, activitațile de igienă, sănătatea mediului, sănătate mintală ş alimentaţiei, activitate și odihnă au fost mai atractive și mai interesante.

1.Sesiunea Anatomie și fiziologie a cuprins următoarele activități:

Corpul uman și componentele acestuia;

Corpul uman și componentele acestuia;

Organele de simț;

Starea de sănătate și boala;

Obiective

• Să localizeze și să explice rolul părț
• Să cunoască șționarea organismului
• Să identifice principalele organe de simț și să explice rolul lor în adaptarea la mediu
• Să recunoască principalele semne de boală și să le asocieze cu stări și manifestări somatice

Exerciţii pe grupe de recunoaştere a părţilor corpului, fişe- recunoaşterea părţilor componente şi organelor de simţ, organelor interne, completarea cu organelor lipsă.

Realizarea unui colaj cu corpul uman.

2. În cadrul sesiunii  Igienă personală s-au desfășurat activitățățile:

Reguli minime de igienă;

Rutina toaletei, reguli minime de igienă intimă;

Autonomie personal şi activităţile de igienă;

Reguli legate  de vestimentaţie; adaptare la context;

Igiena precară și consecințele acesteia;

Ordine și curățenie în mediul de desfășurare a activităților zilnice.

Obiective:

• Să cunoască și să exemplifice activitățile principale de igienă personală și autoîngrijire: îngrijirea adecvată a cavităț
• Să cunoască și să descrie abilități legate de menținerea igienei intime și utilizareatoaletelor publice
• Să demonstreze abilități de autonomie în ceea ce privește igiena personală și autoîngrijire
• Să identifice și să aleagă independent elemente de vestimentație și încălțăminte potrivite cu contextul (activitate, momentul zilei, anotimp)
• Să înțeleagă ce sunt microbii - bacteriile și virusurile și să îi asocieze cucomportamentele de igienă precare (spălat,folosirea în comun de obiecte, utilizarea șerveț
• Să înțeleagă importanța ordinii și a curățeniei pentru igiena personală, să definească mediile în care poate contribui la păstrarea ordinii și a curățeniei și să enumere comportamentele adecvate pentru aceasta

3.  ACTIVITATE ŞI ODIHNĂ

Obiective

Programul zilnic a cuprins următoarele activități;

• Programul zilnic
• Programul zilnic
• Activitățile recreative -general
• Activitățile recreative -mediul virtual
• Să detalieze programul zilnic personal și să identifice perioadele de activitate/ activități recreative/ odihnă, împreună cu beneficiile asociate fiecăreia;
• Să diferențieze între tipurile de activităț zilnice (joc, activități de învățare, TV/PC,masă, somn etc) și să stabilească nivelu
• l de efort pentru fiecare dintre acestea, ca și preferințele personale;
• Să explice activitățile recreative (inclusive cele de mișcare), să le reproducă și să înțeleagă rolul lor în menținerea sănătății;
• Să identifice modalităț

explice efectele pe care acestea le au asupra lor și să înțeleagă importanța unui program echilibrat

4. SĂNĂTATEA MEDIULUI

Sanatatea mediului a cuprins următoarele activități;

• Recunoașterea importanței unui mediu înconjurătorsănătos și curat
• Păstrarea mediului înconjurător amenajat

Obiective

ü  Să enumere comportamentele legate de protejarea mediului (păstrarea spațiilor verzi amenajate depozitarea gunoaielor etc.)

ü  Să identifice elementele care contribuie la apariția unui mediu dăunător sănătății și modului de acţiune

Natura, prin caracterul său viu şi dinamic, trezeşte interesul copiilor.

Sub îndrumarea educatoarei, activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător îi înarmează pe copii cu informaţii diverse, lărgindu-le orizontul intelectual şi afectiv, dezvoltându-le capacitatea de a cerceta şi de a descoperi relaţiile dintre fenomene, le răspunde dorinţei acestora de investigare, răspunde curiozităţii lor, caracteristzică şi specifică vârstei.

Curiozitatea pe care o manifestă copiii faţă de mediul înconjurător trebuie permanent menţinută şi transformată într-o putertnică dorinţă de a afla mai mult şi mai multe şi de a înţelege ce se întâmplă dincolo de aparenţe.Constatăm la copil ceea ce unii numesc „ nevoia de ordine”, respectarea regulilor sociale care guvernează cele mai simple conduite şi constituie instrumente de afirmare a eului şi a personalităţii. Fiecărei etape a dezvoltării îi corespund „ morale succesive”, pornind de la morala obişnuinţelor, la morala regulilor, apoi la cea a existenţei şi la cea a datoriei.

Educaţia de mediu reprezintă procesul care serveşte la recunoaşterea valorilor mediului înconjurător şi la clasificarea conceptelor privind mediul, iar scopul său este de a promova formarea aptitudinilor şi atitudinilor necesare pentru a înţelege interrelaţiile dintre oameni, cultura şi mediul înconjurător, pentru dezvoltarea activităţii conştiente şi responsabile carea are drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului

Educaţia ecologică presupune nu numai formarea unui comportament corect faţă de mediu, dar şi implicarea activă şi chibzuită în procesul de adaptare a deciziilor de mediu. Dacă ne întrebăm ce şansă are educaţia pentru mediu într-o lume mânată de interese şi ce efecte ar avea, nu trbuie să fim părăsiţi de optimism, să fim convinşi că, începută de la cea mai fragedă vârstă, educaţia ecologică are şanse mari.

5.  Sănătate mintală

Serviciile de sănătate mintală pentru copiii de vârstă preşcolară constituie o necesitate din mai multe considerente:

În primul rând, intervenţiile timpurii scad costurile din sistemul de sănătate şi reduc consecinţele negative ale acestor probleme asupra familiei şi comunităţii Health Policies and Plans”, OMS 2005). Studiile realizate până în prezent accentuează faptul că primii trei/ şapte ani de viaţă reprezintă perioada optimă pentru promovarea sănătăţii sociale şi emoţionale prevenirea tulburărilor de sănătate mintală.De asemenea, factorii de risc prezenţi la copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 6/7 ani - spre exemplu: conflict în familie, probleme de sănătate ale unuia dintre părinţi, management comportamental neadecvat, probleme perinatale etc. - au un rol major în apariţia problemelor de sănătate mintală la vârsta şcolară şi, ulterior, a tulburărilor de sănătate mintală la vârsta adultă, până la 75 % din copiii preşcolari cu probleme de comportament continuând să manifeste aceste probleme şi după vârsta de 6 ani.Nu în ultimul rând, în lipsa unei intervenţii  timpurii asupra dificultăţilor sociale şi comportamentale ale copiilor preşcolari - cum ar fi agresivitatea, comportamentele antisociale sau anxietatea - acestea vor fi mai dificil de abordat după vârsta de 8 ani, iar probabilitatea ca aceşti copii să dezvolte tulburări comportamentale şi emoţionale este semnificativ mai mare.

Sanatatea mintala inseamna mult mai mult decat absenta bolii psihice. Atunci cand vorbim despre fericire, pacea mintii, bucurie ori satisfactie, ne referim de fapt la sanatatea mintala.
Sanatatea mintala este o parte a vietii noastre, inseamna modul in care oamenii se inteleg in familie, la scoala, la serviciu, la joaca, in comunitate cu semenii lor.
Inseamna modul in care fiecare isi poate armoniza dorintele, ambitiile, capacitatile, idealurile, sentimentele si constiinta pentru a putea face fata cerintelor vietii. Cum se recunoaste o persoana sanatoasa?
O persoana se bucura de o sanatate mintala deplina daca:
1. Nu se lasa coplesita de propriile emotii: teama, suparare, dragoste, gelozie, vinovatie sau griji;
2. Poate face fata „din mers“ dezamagirilor;
3. Isi poate accepta propriile defecte;
4. Are respect de sine;
5. Se bucura de lucruri simple, intamplari din viata de zi cu zi;
6. Se simte bine impreuna cu alti oameni;
7. Isi face planuri de viitor;
8. Se bucura de experientele si ideile noi;
9. Isi fixeaza teluri realiste;
10. Este capabila sa ia singura hotarari in problemele care o privesc.
Afecţiunile mintale Mit şi Adevăr:
Sănătatea mintală poate afecta viaţa de zi cu zi şi viitorul unei persoane tinere. De exemplu, învăţatul, relaţiile cu ceilalţi şi sănătatea fizică pot fi afectate de problemele sănătăţii mintală. Să ai grijă şi să protejezi sănătatea mintală a unui copil, reprezintă o parte importantă a ajutorului dat acelui adolescent de a se forma ca personalitate. Ca si adulţii, adolescenţii pot avea probleme de sănătate mintală care să le afecteze modul cum gîndesc, simt şi acţionează. Aceste probleme sunt reale şi dureroase. Ele pot duce la abandonarea şcolii, la conflicte familiale, consum de droguri, violenţă şi suicid. Problemele de sănătate mintală limitează adesea abilitaţile curente sau viitoare ale tinerilor de a fi „productivi". De asemenea, aceste probleme pot fi foarte costisitoare pentru familie, comunitate şi pentru sistemul de ingrijire de sănătate mintală. 
Problemele de sănătate mintală la adolescenţi se datorează unor cauze multiple, cum ar fi cauze biologice sau cauze de mediu.
Familia, şcoala şi comunitatea trebuie să înveţe cum să lucreze împreună pentru a asigura un mediu sănătos, sigur şi încurajator pentru asemenea adolescenţi. 
O mulţime de semne pot indica o posibilă problemă de sănătate mintală sau o serioasă tulburare emoţională a adolescentului.

6. Sanatatea alimentatiei

Pentru facilitarea unui mediu , alimentele au fost împartite în 5 grupe ;

Cereal, legume si fructe carne, peste  si ouă  lapte si produse lactate, dulciuri si grasimi.

7. Sănătatea reproducerii si a familiei

Arborele genealogic

8. Consum şi abuz de substanţe

Familia si consumul de alcool si droguri

Literatura referitoare la abuz este bogată în privinţa abordărilor alcoolismului, cu centrare pe familie. Sistemele familiale în cazul abuzului de droguri au aspecte asemănătoare cu cele ale alcoolismului. Familiile cu părinţi alcoolici au adesea copii care abuzează atât de alcool cât şi de droguri, iar ratele abuzului de droguri la alcoolici şi ale abuzului de alcool la consumatorii de droguri cresc continuu, observându-se astfel că trăsăturile ambelor tipuri de familii se întrepătrund. Problemele similare la copiii familiilor cu un membru dependent de alcool sau de droguri, pot fi un indicator ai faptului că dependenţa de alcool sau de droguri este afectată de diferite tipare în cadrul sistemului familial. Familia este o parte importantă a secvenţei de diagnostic şi tratament în cazul abuzului de alcool şi alte droguri. O familie are nevoie de terapie în aceeaşi măsură ca şi membrul familiei care abuzează de alcool sau de o altă substanţă.

MODALITATI DE EVALUARE

Având în vedere că evaluarea este o componenta importantă a procesului de învăţământ (şi a oricărei situaţii de învăţare) au fost utilizate cele mai variate,dar eficiente,modalitati de evaluare: probe orale, probe practice, fişe de activitate individual, jocuri-concurs;