Comuna Corbii Mari se află în sudul extrem al judeţului Dâmboviţa, la hotarul cu judeţele Teleorman şi Giurgiu. Face parte din Câmpia Română, subdiviziunea Câmpia Neajlovului, în zona de intensă dezvoltare a albiilor râurilor Neajlov la vest şi Argeş la est.

Vecinii: la est mărgineşte cu comunele Odobeşti şi Potlogi, la nord cu comuna Ulieşti, în sud – vest cu comuna Sârbeni, jud. Teleorman, iar în sud comuna Vânătorii Mici, jud. Giurgiu.

Faţă de centrele urbane mai apropiate, comuna Corbii Mari se află la aceeaşi distanţă (cca. 50 km.) de reşedinţa judeţului – oraşul Târgovişte şi de capitala ţării – oraşul Bucureşti. Faţă de oraşul Găeşti se află la o depărtare de 28 de km., iar de oraşul Titu – cea mai apropiată gară de cale ferată - la 18 km.

Prin mijlocul comunei trece D.N. 61 care leagă oraşul Găeşti de localitatea Ghimpaţi – Giurgiu, D.J. 701 Gratia – Corbii Mari – Odobeşti – Sălcuţa şi D.J. 711A Corbii Mari – Potlogi. Între satele Ungureni, de o parte şi Corbii Mari – Grozăveşti de cealaltă parte, trece autostrada Bucureşti – Piteşti

Comuna Corbii Mari a făcut parte până în anul 1951 din judeţul Vlaşca, din 1951 până în 1956 din raionul Răcari, iar din 1956 până în 1967 din raionul Titu. Începând cu anul 1968 comuna Corbii mari face parte din judeţul Dâmboviţa, fiind a treia comună ca întindere.

Actuala comună se compune din nouă sate şi anume: Corbii Mari, Bărăceni, Grozăveşti, Petreşti, Satu Nou, Ungureni, Moara din Groapă, Podul Corbencii şi Vadu Stanchii. În urmă cu circa 20 de ani erau 11 sate, dar două dintre ele – Obislav şi Fundul Părului – prin înmulţirea populaţiei s-au contopit cu satele Grozăveşti şi respectiv Ungureni. Distanţa dintre centru de comună - satul de reşedinţă Corbii Mari – şi celelalte 8 sate componente variază între 2,5 km. şi 7 km.

Teritoriul actual al comunei Corbii Mari, judeţul Dâmboviţa, a fost locuit din timpuri străvechi deoarece aici oamenii au avut condiţii de viaţă.

Locuirea acestor meleaguri din timpuri străvechi încă din neolitic, este relevată şi de descoperirea făcută de Grigore Tocilescu în 1888 în satul Petreşti a unor vase de pământ primitive, unelte de silex şi idoli de lut, mărturii ce sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

În primăvara anului 1976, sub îndrumarea domnului profesor de istorie, Nicolae M. Nicolae, elevii şcolii Petreşti, participanţi la cercul de istorie, au făcut săpături în apropierea satului Moara din Groapă, pe malul stâng al râului Neajlov descoperind fragmente ceramice aparţinând culturii Gumelniţa: o mare parte dintr-o râşniţă de piatră, unelte de silex, o daltă din piatră , iar în lunca Neajlovului, la Petreşti, un toporaş de piatră perforat. Aceasta este o dovadă concludentă că teritoriul comunei a fost locuit din timpuri străvechi care se pierd în negura anilor.

În toamna anului 1976, Muzeul de Istorie al judeţului Dâmboviţa, sub conducerea domnului profesor Radu Gioglovan, a organizat săpături mai ample pe terasa din stânga râului Neajlov, lângă satul Moara din Groapă, descoperind o mare cantitate de fragmente ceramice, unelte de silex etc., mărturii care au fost duse la Târgovişte.

Despre un învăţământ propriu –zis în comuna Corbii Mari se poate vorbi abia după Legea Instrucţiunii Publice din 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza.

În perioada 1864 – 1899 au luat fiinţă şcoli primare de 4 ani în satele Corbii Mari, Obislav, Ungureni şi Petreşti. Din cauza lipsei de localuri, cursurile se desfăşurau în săli închiriate şi primii învăţători au fost preoţii satelor respective.

Este sugestivă în acest sens evoluţia învăţământului în satul de centru – Corbii Mari. Astfel, între 1864 – 1872 cursurile şcolare s-au desfăşurat în casa preotului Ion Vasile, care a fost şi primul „ învăţător” al şcolii. S-a folosit în această perioadă scrierea chirilică. Cursurile şcolare au fost conduse până în anul 1888 de preotul satului.

Primul învăţător propriu –zis a fost Dom. Mândricel între 1891 – 1894. Referitor la frecvenţa elevilor putem menţiona că în anul şcolar 1893/94 şi 1894/1895 erau înscrişi în clasele I-IV 44 de elevi din care 43 de băieţi şi o fată, fiica preotului satului. Cu toate acestea, într-un proces verbal de inspecţie în 1893 se spunea că „ şcoala este mixtă”.

Abia în anul 1907 s-a construit o sală de clasă prin grija prefecturii Vlaşca, iar în 1922 o nouă sală de clasă şi în 1928 alte două săli de clasă.

In ceea ce priveşte evoluţia şcolii din satul de centru ,Corbii Mari, putem spune ca aici încă de la înfiinţare, în anul 1907 şi până în prezent şcoala a cunoscut mai multe etape şi anume: Şcoală de 7 ani, Şcoală cu clasele I-VIII, Şcoală cu clasele I-X, Şcoală complementară, Şcoală de ucenici ( având profilurile mecanic şi agricol), Şcoală de arte şi meserii ( profilurile electromecanic şi construcţii), Şcoală cu clasele I-VIII, Scoala Gimnaziala.

Din anul 2006, Şcoala Corbii Mari este o şcoală rurală în care 22 de cadre didactice şi 360 de elevi se străduiesc să demonstreze că, în ciuda condiţiilor mai grele, se pot realiza şi efortul este răsplătit.

În anul şcolar 2006/2007 la iniţiativa doamnei profesor de limba şi literatura română, Gheorghiţa Albu, a apărut primul număr al revistei şcolare „Corola”( „ eu nu strivesc corola de lumini a lumii”), revistă semestrială , la întocmirea căreia au participat cadrele didactice şi elevii claselor I-VIII.
În ultimii ani investiţii importante au permis recondiţionarea clădirilor, construirea unui atelier şcolar, înnoirea mobilierului. Şi mai important este îmbogăţirea bazei didactice cu o reţea de calculatoare, un xerox, aparat de proiecţie, carte şcolară şi materiale destinate perfecţionării continue a personalului didactic.

Cu multă înţelegere, într-o relaţie de frumoasă colaborare cu elevii, părinţii şi consiliul local, întreg colectivul se bucură de rezultatele obţinute la diverse concursuri şi examene, fapt ce confirmă seriozitatea activităţii desfăşurate pentru împlinirea rolului de formator de competenţe multiple elevilor încredinţaţi.

Şcoala Gimnazială Corbii Mari este o şcoală coordonatoare ( PJ) având în coordonare următoarele şcoli:

Şcoala Gimnazială Corbii Mari

Şcoala Gimnazială Ungureni Nr. 1

Şcoala Primară Vadu Stanchii

Şcoala Primară Satu Nou

Grădiniţa cu Program Normal Corbii Mari

Grădiniţa cu Program Normal Ungureni

Grădiniţa cu Program Normal Vadu Stanchii

Grădiniţa cu Program Normal Satu Nou