Istoric scoalã :     Chiar dacã la 19 noiembrie 1967, Scoala Generalã Lelesti-Gorj a sãrbãtorit, cu fastul cuvenit, 100 de ani de rodnicã activitate, in baza actului de numire a invãtãtorului Vasile Voiculescu la aceastã scoalã cu data de 26 mai 1867, cercetãrile ulterioare au descoperit si alte documente care atestã cã scoala a luat fiintã mult mai devreme, in anul 1842 si ca si-a continuat activitatea in decursul  anilor : in lista de  ,, Scoalã si candidati” intocmitã de profesorul scolii normale din Tg-Jiu, pentru anul 1842, apare la Lelesti candidatul Dumitru Giurgi. In aceeasi listã Rasovita figureazã impreunã cu Dobrita, candidatul fiind N. Popescu.
     Pentru cã invãtatorii ,, mai de obste” luaserã parte la ,, evenimentele trecute” Eforia Scoalelor cere  cãimãcãmiei sã inchidã scolile pentru cã ,, e de neapãratã trebuintã ca scolile de prin sate sã se inchidã cu totul iar subrevizorii si invãtãtorii sã se ocupe cu rânduiala veche “.
     Astfel, dupã  6 ani de activitate frumoasã si grea de inceput, odatã cu scolile din Gorj si din restul tãrii, scoala din Lelesti rãmâne inchisã aproape 10 ani, pânã in 1857, când se aprobã redeschiderea scolilor sãtesti tot cu târcovnici bisericesti, uneori cu preoti sau fii ai acestora, absolventii scolii normale din Tg-Jiu.
     In anul 1867 este numit invãtãtor la scoala din Lelesti Vasile Voiculescu, acesta isi desfãsoarã activitatea intr-o casã pusã la dispozitie de Vasile Hotoboc( peste drum de actuala grãdinitã).

,,  Era o casã tãrãneascã obisnuitã pe vremea aceea, din lemn, cu nimic deosebitã de locuintele sãtenilor pentru cã era casã a unui tãran ceva mai instãrit. Avea o camerã de 4/4 m si un cerdac cu târnat. In cerdac se pãstrau lemnele de foc, vadra cu apã si se puneau la arest scolarii indisciplinati. Lumina pãtrundea in casã pe douã ferestre mici de 50/50 cm. Avea o sobã  care semãna mai mult a cuptor si era inconjuratã iarna de dascãl si elevi. In clasã erau câteva mese si scaune lungi cu picioare groase, cum rar se mai  vãd astãzi, acesta fiind tot mobilierul. La inceput, elevii nu aveau cãrti, scriau pe nisip asezat in cutii de lemn sau pe tãblite din lemn cu coadã numite panachide( un fel de mici tocãtoare de bucãtãrie de azi) pe care se freca o culoare de budianã si se scria cu condei de panã de gâscã. Dupã ce se scria, se rãdea tãblita si apoi se acoperea din nou cu budianã. "

     In anul 1887 este numit Ion N. Sãftoiu, fiul lui Nicolae Sãftoiu, mic proprietar din Lelesti care fusese si el invãtãtor la scoala Lelesti in 1881. A functionat la scoala noastrã pânã in 1908, când este mutat disciplinar la Vaideeni-Vâlcea.
     In acelas an este dat in folosintã noul local de scoalã din centrul satului cu o salã de clasã mare de 9/6 m, o salã micã 5/6m, cancelarie si intrare, construitã cu contributia benevolã a cetãtenilor.
     Tot in anul 1908, satele Frãtesti si Suseni, ai cãror copii veneau de la distante mari la Lelesti si-au construit scoalã aparte si se atasazã la circumscriptia scolarã Lelesti si satul Ursãtãi care apartinea administrativ de comuna Birsesti.
     In toamna anului 1910 se infiinteaza postul al II-lea de invãtãtor, in postul I este numit inv. Grigore Stãncioi iar in postul al II-lea suplinitoarea Vasilichea Georgescu(prima femeie invãtãtoare de la scoala noastrã).
     In 1915 vine prin transfer de la Vãlari invãtãtorul Petre Popeangã, nãscut si crescut in Lelesti.
     In toamna anului 1923 se creazã postul al IV-lea, in care este numit invãtãtorul Constantin Fãgas, fiu al satului si absolvent al scolii normale Tg-Jiu.
     In postul al II-lea, vine N. Mihutoiu-Râsnitã, absolvent al scolii normale iar in postul al III-lea vine Dumitru Rosca, absolvent al scolii normale din Râmnicu Vâlcea.
     Toti cei 4 invãtãtori erau din comunã si se calificaserã in scoli normale astfel, se pune capãt peregrinãrilor de invãtãtori la scoala din Lelesti, formatia se mentine pânã in 1943 când este pensionat Petre Popeangã, cu exceptia timpului când acesta a fost revizor si inspector scolar sau când a fost in cooperatii si a fost suplinit de alti invãtãtori.
     In 1924-1925, se adaugã la scoala construitã in 1908 incã 2 sãli de clasã, o cancelarie, un antreu si o intrare.
     In perioada imediat urmãtoare celui de-al doilea rãzboi mondial au loc numeroase lucrãri de intretinere si reparare a scolii : a fost reparat acoperisul, tavanul, se construiesc sobe de cãrãmidã sistem teracotã in toate clasele si in cele douã cancelarii, se dubleazã ferestrele, se reparã bãncile si s-au fãcut table fixe in toatã scoala, se cumpãrã douã dulapuri mari pentru materialul didactic, se cumpãrã mese si scaune in fiecare clasa, toate acestea schimbând radical aspectul interior al scolii.
Totul s-a fãcut numai cu posibilitãti locale, fãrã fonduri de la comunã sau buget.
     In anul ______ s-a infiintat gazdã comunã, iar intre anii ______ si anii ______ a functionat la scoala Lelesti un internat in casa fostului invãtãtor Ion Sãftoiu, in prezent muzeul satului.

Deci in prezent, scoala are 166 de ani de la infintare.In 1948 a luat fiinta gimnaziul care, pana in 1985, a dat zborul la numeroase cadre de nadejde:12 medici, 23 profesori de diferite specialitati,23 de ingineri,27 economisti,16 invatatori,10 educatori, 5 ofiteri, 5 avocati si procurori, 2 poeti cu volume publicate, un ziarist bine apreciat, 8 doctori in stiinta, din care 3 profesori universitari, si alti conducatori de mari institutii si intreprinderi, precum si un europarlamentar.