Rebusuri-Didactic

http://www.didactic.ro/instrumente-interactive/rebusuri?utm_source=intuitext-footer&utm_medium=cross-promo&utm_campaign=footer-didactic&page=1

 

Din revista şcolii

STEAUA NOROCOASĂ

 

 

Drumeţie în orizontul local – comuna Stoeneşti

din judeţul Vâlcea

Localitatea Stoeneşti este situată în zona central-nordică a judeţului, în Subcarpaţii Vâlcii, în Depresiunea Dobriceni-Zmeurătu, pe valea râului Govora.

Localitatea are în componenţa sa un număr de 13 sate, cu o populaţie totală de 3861 de locuitori. Ocupaţia de bază a localnicilor este agricultura, teritoriul comunei Stoeneşti fiind cel mai mare centru pomicol din judeţul Vâlcea. Două importante îndeletniciri tradiţionale practicate de localnici la scara mare în vechime au fost: ,,vărăritul” – fabricarea varului bulgăre, şi ,,mersul pe cale” – comerţul cu fructe şi legume. În subsolul localităţii se află importante rezerve de sulf.

Istoria străveche a localităţii este comună aşezărilor din jur: Băile Olăneşti, Păuşeşti Măglaşi, Băile Govora, Pietrari şi Bărbăteşti. Descoperirile făcute în aceste locuri fac dovada existenţei unor puternice comunităţi umane în spaţiul în care se încadrează şi comuna Stoeneşti. Comuna Stoeneşti apare pentru prima data în documentele medievale la 9 iunie 1507.

În localitate sunt câteva biserici care datează de peste 200 de ani şi schitul Jgheaburi – lăcaşi de maici întemeiat conform tradiţiei la 1310 în vremea lui Radu-Negru Voievod. Aici se află un izvor de apă sulfuroasă la care vin credincioşii, îndeosebi la sărbătoarea Izvorul Tămăduirii. De asemenea, aşezarea geografică a comunei permite dezvoltarea potenţialului turistic.

 

 

Datorită frumuseţilor şi a istoricului comunei Stoeneşti se pot organiza diferite drumeţii cu caracter de informare, observare şi studiu. În aceste drumeţii elevii au posibilitatea de a pune în aplicaţie cunoştinţele dobândite în clasă: orientarea cu ajutorul busolei, observarea elementelor din natură, identificarea punctelor cardinale şi a formelor de relief.

Realizând o asfel de drumeţie se va cunoaşte o mai mare dezvoltare a capacităţii de observare, a memoriei vizuale, toate acestea contribuind la eficientizarea actului educativ. Cu siguranţă o drumeţie care nu se limitează numai la parcurgerea unui traseu, ci este stabilită din timp şi are ca scop atingerea unor obiective şi realizarea unor activităţi care vor rămâne mult timp întipărite în amintirile elevilor.

Prof. pt. înv. primar: Nicoleta Chituc

 

 

 

 

RĂCEALA

Răceala este cea mai cunoscută şi mai comună boală, ale cărei semne sunt recunoscute de fiecare.

Răceala reprezintă inflamaţia mucoasei nazale.

Mod de transmitere:

–        prin inhalarea picăturilor suspendate în aer care se găsesc acolo de un timp îndelungat;

–        prin inhalarea particulelor relative mari ale secreţiilor nazale care ajung în aer pentru scurt timp;

–        prin contactul secreţiilor nazale infecte cu pielea sau obiectele înconjuratoare, urmat de atingerea ochilor sau a nasului.

Simptome:

–        curge nasul;

–        strănutul;

–        tusea;

–        dureri uşoare de cap;

–        creşterea temperaturii cu un grad faţă de cea normală;

–        starea de oboseală;

–        lăcrimarea ochilor.

Remedii:

–        să se bea cât mai multe lichide: ceaiuri îndulcite cu miere şi lămâie, supe;

–        baia caldă;

–        utilizarea şerfeţelelor de unică folosinţă pentru a sufla nasul;

–        este indicat să nu se iasă din casă până la trecerea acestor simptome.

 

 

 

GRIPA

Gripa este o infecţie acută virală şi care este confundată cu răceala, dar în realitate este mai gravă şi mai severă decât răceala.

Perioada în care apare cu o frecvenţă crescută infecţia gripală este noiembrie-martie. Infecţia gripală poate afecta orice persoană, însă riscul de a dezvolta forme clinice mai severe şi de apariţia a complicaţiilor este mai mare la copii, bătrâni şi persoane cu imunodeficiente sau boli cornice.

Mod de transmitere:

–        pe cale respiratorie de la o persoană la alta;

–        prin picăturile de salivă eliminate prin tuse, strănut, vorbire;

–        contagiozitatea este de 1-2 zile înainte şi 4-5 zile după debutul bolii.

Simptome:

–        febră (peste 39 de grade);

–        frisoane;

–        dureri de cap;

–        dureri musculare şi de articulaţie;

–        dureri la înghiţire; curge nasul;

–        tuse persistentă; astenie.

Remedii:

–        un duş cu apă rece;

–        picături de nas;

–        inhalaţii cu muşetel;

–        tratamente naturiste;

–        tratament prescris de medicul de specialitate.

Prof. Biologie: Mihaela Călinescu

 

 

Sfârşit de toamnă

 

Păsările călătoare,

Se îndreaptă către soare,

Şiruri negre de cocoare

Au pornit în grabă mare.

Soarele strălucitor,

S-a ascuns după un nor.

Zilele s-au micşorat,

Nopţile s-au bucurat.

Frunzele  s-au vestejit,

Pe copaci i-au părăsit

Aşezându-se pe jos

Formând un covor frumos.

Vremea rece a sosit,

Pe copii i-a-nveselit,

Aşteptând cu nerăbdare,

Să cadă prima ninsoare.

( Tănăsoiu Bogdan, clasa a VII-a)

 

 

Fizica

 

Fizica este frumoasă,

Dar e şi capricioasă,

Cere multă învăţare,

Chiar putină ascultare.

Fizica pare-un miraj

Cu un frumos peisaj,

E-un tărâm al învăţării

Şi nu unul al sfidării.

Noi la fizică-nvăţam,

Chiar deloc nu ne jucăm.

Sper ca profu’-i mulţumit,

Să ştiţi că tare am muncit.

Eu la fizică lucrez,

Deloc nu mă lamentez,

Să iau notă mare vreau

Şi cuminte-n bancă stau.

 

( Bogdan Tănăsoiu, clasa a VII-a)

 

Noapte  de iarnă

Astăzi ziua-ntreagă,

A tot nins şi-a tot nins,

Parcă mai aproape,

Luminile caselor s-au stins.

Dealul singuratic,

Deşteptat de ger,

Numără în şoaptă

Stelele din cer.

Afară este ceaţă

Şi totul e pustiu,

Pe jos e gheaţă,

Geamul e argintiu.

Şi ninge, ninge, ninge,

Zăpada se adună

Geamul nu-l atinge,

Afară e furtună.

(Sîrbu Georgiana, clasa a VII-a)