GANDURI LA FINAL DE PROGRAM!

Programul propus de M.E.C.T.S.  a fost o adevarata provocare pentru copii, dascali si comunitatea locala. Impreuna insa, am reusit sa modelam programul "Şcoala altfel" conform dorintelor copiilor si sa aducem in şcoala noastra o adevarata explozie de bucurie, implicare si cunoastere.

Multumim pe aceastǎ cale partenerilor care au asigurat desfasurarea in bune conditii a activitatilor din program:

-copii, parinti şi cadre didactice;

-Consiliului Local Sǎpoca şi Primǎriei Sǎpoca pentru asigurarea combustibilului necesar tuturor deplasǎrilor copiilor în judeţ sau în afara acestuia, lucru care a permis realizarea activitǎţilor fǎrǎ costuri financiare din partea pǎrinţilor, dar şi participarea la activitǎţi a tuturor copiilor;

-Asociaţiei Zibo Help care a oferit intrare gratuita la Casa memoriala “Vasile Voiculescu”

-Junior Achievement Romania

-Episcopia Buzǎului şi a Vrancei

-Asociaţia “Pro-Vita” Bucureşti

-Praktiker Buzǎu

-Sigur.Info

-Asociaţia de Gerontologie din Franţa, iniţiatoarea concursurilor “PRIX CHRONOS”

-Ileana Grigore, voluntar al Asociaţiei “Pro-Vita” Bucureşti

-Cristina Popescu Administrative&General Affairs Manager la GREENFIBER INTERNATIONAL BUZAU

-Maica Iustina Mǎnǎstirea Ghighiu, Prahova

-Ilina Pepine, Compania de Teatru „PASSE PARTOUT‟, Bucureşti

-Claudia Ştefan, reprezentant Grup Şcolar „Florentina Mosora‟

-Barzu Floarea, director Crucea Roşie, filiala Buzǎu

-Ioan Şolea, reprezentant al Comitetului de pǎrinţi

-Ilie Ionel, Consiliul Local Sǎpoca

.... şi nu în ultimul rând, mulţumim d-lui Primar Iulian Manea pentru deschiderea porţilor comunitǎţii cǎtre alte medii educative, fie cǎ sunt instituţii, firme sau locuri de agrement, prin încurajarea şi promovarea unor reale parteneriate care au asigurat succesul programului “Şcoala Altfel”.

Proiectul „HORA SATULUI" a fost demarat de cadrele didactice ale şcolii Măteşti şi a fost simţit la început ca o datorie morală faţă de oamenii-icoană ai acestor locuri. Pe 27 mai 2007, cu mic, cu mare, ne-am adunat spre a elogia pe cei care au făcut cinste comunităţii din care se trag. Niciodată nu ne-am simţit mai profund emoţionaţi şi mai demni decât atunci când, în puritatea şi voioşia lor, copiii au prezentat cu mândrie costume populare specifice zonei şi au dat viaţă poveştilor bunicului....

Şi ne-am adus aminte cine suntem.

La aproape un an şi ceva de la emoţionantul eveniment, Primăria Săpoca, de data aceasta, propune comunităţii un nou eveniment inedit: „PARADA LEGUMICULTORILOR". Motivaţia pentru iniţiativa administraţiei comunităţii locale se regăseşte în îndeletnicirile localnicilor.

Legumicultura, a fost adusă la Măteşti de către bulgari, prin secolul al XIX-lea. Bulgarii au plecat de sub turci, dar nu spuneau ca sunt bulgari, ci că sunt sârbi. Astfel îi trimiteau autorităţile din ţările române înapoi, acasă. Bulgarii s-au întins treptat până la Măteşti, până unde au avut apă prin liberă cădere, pentru irigare. Au venit aici pentru că au avut mai multe opţiuni: nu au avut profit cu grădina de legume, au avut cu via, nu au obţinut bani din struguri, au vândut păsări şi cârnaţi.

De-a lungul Gârlei, pe partea ei dreaptă până aproape de malul apei Buzăului, pe o suprafaţă ce acum apropie 45-50 de hectare, an de an agricultorii din satul Măteşti înfiinţează, poate, cele mai frumoase grădini de legume şi zarzavaturi din judeţul Buzău şi chiar Sud-Estul României. De aceea, nu am avea cum să fim surprinşi să aflăm că prin pieţele Braşovului, Bucureştiului sau ale Constanţei, dar şi prin Ardeal, duc faima bazinului legumicol Măteşti oameni ca: Lovin Benone, Cazan Valerica, Stanciu Emil, Moraru Mihail, Arsene Constantin, Burlacu Pompiliu, Gonţescu Gheorghe, Ilie Maria, Dina Florica, Iordache Gheorghe, Coman Nicolae, Aron Elena, Dumitru Lencaru, Moldoveanu Nicolae, Ene Aurel.

„Ţăranul roman - motivează d-nul primar, înv. Iulian Manea - truditor asiduu şi conştiincios al pământului a fost obişnuit, dintotdeauna, să facă ce ştie cel mai bine: să muncească. Au trecut peste aceste locuri, peste satele Măteşti şi Săpoca, veacurile la rând, iar locuitorii au rămas parcă aceeaşi.

Ce ne-ar putea face nemuritori, dacă nu chiar această ocupatie aleasă a consătenilor noştri de legumicultor!

Consider că o astfel de ocupaţie ca cea de legumicultor, este unul dintre cele mai preţioase diamante, sculptat şi şlefuit în respectul pământului. Acesta, la rându-i, răsplăteşte ca dintr-un adevărat corn al abundenţei eforturile depuse, aproape an de an, până la limita puterilor.

Cred că tocmai pentru a ne arăta respectul muncii tainice la care consimte, la fiecare început de primăvară fiecare măteştean si săpocean, trebuie să ne simţim obligaţi să apreciem eforturile depuse. Şi, cum am putea să răsplătim cel mai onest o astfel de atitudine dacă nu propunându-le legumicultorilor noştri, dar în egală măsură şi celorlalţi agricultori ai comunei noastre, să se bucure într-o zi numai a lor.

Era normal ca o astfel de ocazie să fie alesă atunci când carele sunt conduse către hambare, adică în anotimpul culesului roadelor, când fiecare dintre noi, cei care cultivăm legumele dar şi viţa de vie, să ne mândrim cu munca noastră, tocmai aşa cum ştiau să o facă înaintaşii noştri, la un pahar de vin asezonat cu renumitele pastramă şi cârnaţi de oaie şi, de ce nu, asortate cu delicata salată ţărănească de legume." (material realizat de inv. Dana Pruteanu)