PLANUL  DE  DEZVOLTARE

INSTITUTIONALA

2023 - 2024

 

Aprobat in CA data 05.09.2023

Nr.3/05.09.2023

 

 

MOTTO:

 

 

„NU E DESTUL SĂ ŞTII, TREBUIE SĂ ŞI APLICI;

NU E DESTUL SĂ VREI, TREBUIE SĂ ŞI FACI!”

 

 

J.W. GOETHE

 

 

 

 

 

Echipa de implementare

ŞCOALA GIMNAZIALA TIRSOLT – PROF. MARIA ANA ZBONA

– PROF. MARICA DRAGOS

– PROF. POPA ADRIANA

CONSILIUL LOCAL TARŞOLŢ                              – DOROS IOAN

REPREZ. AL PĂRINŢILOR-MEMBRU CA         – FEIER MARIA

 

 

 

 

 

CUPRINS

 

 

CAPITOLUL 1 – Context

CAPITOLUL 2 – Analiza nevoilor

CAPITOLUL 3 – Priorităţi, obiective, acţiuni-Plan operational

CAPITOLUL 4 – Consultare, monitorizare şi evaluare

 

 

 

 

PLANUL  DE  DEZVOLTARE INSTITUTIONALA

2023 – 2024

CAPITOLUL 1

 

CONTEXTUL

 

1.1. MISIUNEA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

 

Şcoala noastră promovează un învăţământ flexibil, deschis spre schimbare, bazat pe perspectiva valorilor societăţii democratice, capabil să asigure formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi capacităţilor necesare con­tinuări­i studiilor la nivel

liceal / profesional.

Într-o  comunitate cu mentalitate predominant materialistă, şcoala noastră reprezintă poarta de lansare către universul ştiinţei, al cultu­rii şi civilizaţiei europene şi mondiale.

 

1.2. PREZENTAREA INSTITUŢIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

 

Situată în centrul comunei Târşolţ, în imediata apropiere a drumului judeţean  care leagă oraşul Negreşti Oaş de Cămârzana, Şcoala Gimnaziala Târşolţ se învecinează la vest cu drumul amintit anterior, în partea de nord şi est se învecinează cu strada Bisericii şi locuinţe particulare. Tot locuinţe particulare se găsesc şi în partea de sud a şcolii. În partea vestică, peste drumul judeţean, se găsesc instituţiile: Biserica Greco-catolică, Poliţia, Dispensarul Uman şi Primăria comunei Târşolţ.

 

Anul înfiinţării instituţiei de învăţământ: Se poate considera anul 1919, dar şcoala a funcţionat şi în timpul Imperiului Austro-Ungar. Denumirea unităţii de învăţământ, în acea perioadă, era Şcoala Primară de Stat Târşolţ.

• Ø În anul 1948 îşi schimbă denumirea în Şcoala Elementară Târşolţ.
• Ø  Din anul 1961 devine Şcoala Generală de 7 ani Târşolţ.
• Ø Începând cu anul 1962 îşi schimbă denumirea în  Şcoala Generală de 8 ani Târşolţ.
• Ø  În anul 1969 devine Şcoala Generală de 10 ani Târşolţ.
• Ø  În anul 1991 finalizează cursurile ultima generaţie de elevi ai clasei a X
• Ø
• Ø  Începând cu anul şcolar 2004-2005, datorită aplicării noului sistem de finanţare în judeţele pilot – judeţul Satu-Mare având acest statut – Şcolii cu clasele I-VIII Târşolţ, ca structură cu personalitate juridică, îi sunt arondate celelalte unităţi şcolare din comună:
• o   Şcoala cu clasele I-IV Aliceni;
• o   Grădiniţa cu Program Normal Aliceni;
• o   Grădiniţa cu Program Normal Târşolţ.

 

• Ø
• Ø In anul scolar 2010-1011 scoala devine cu denumirea de  Scoala cu clasele I-VIII Tarsolt intrucat se reduce  clasa de filiera tehnologica:Textile - Pielarie
• Ø

 

Adresa: comuna Tarşolţ, str. Principală nr. 89, judeţul Satu-Mare

telefon / fax: 0261-833704, e-mail: sctarsolt@yahoo.com

 

1.3. ANALIZA REZULTATELOR ÎN ANUL SCOLAR

2022-2023

 

Anul şcolar s-a derulat în contextul aplicării legislaţiei privind Descentralizarea învăţământului  şi a celei privind implementarea Sistemului Naţional de Asigurare a Calităţii în Educaţie.

Astfel, echipa managerială a efectuat demersurile necesare derulării în condiţii coerente a celor două priorităţi naţionale, parcurgând cu succes primele etape ale implementării acestora.

Dintre acţiunile ce au vizat descentralizarea menţionăm:

 

• o   Actualizarea Consiliului de administraţie în a cărui componenţă se regăsesc reprezentanţi ai comunităţii locale într-o pondere semnificativă;
• o   actualizarea  Comisiei CEAC a învăţământului;
• o   elaborarea Proiectului de buget structurat conform noilor cerinţe;
• o

Acţiunile demarate privind implementarea Sistemului Naţional de Asigurare a Calităţii în Educaţie sunt:

• o   înfiinţarea Comisiei de asigurare a calităţii în educaţie;
• o   diseminarea informaţiilor privind asigurarea calităţii în rândul tuturor factorilor implicaţi în proiect;
• o

O altă prioritate a echipei manageriale a vizat îmbunătăţirea bazei materiale şi acoperirea necesităţilor de ordin educaţional. În acest sens menţionăm următoarele realizări:

• o   finalizarea lucrarilor la terenul de sport al scolii in vederea desfasurarii procesului de invatamant in bune condtii;
• o   Reparatia mobilierului din scoala
• o   Dotarea laboratorului  de informatică cu calculatoare performante care sa asigure elevilor accesarea si informarea actuala in domeniul informaticii;

 

Activităţi extracurriculare organizate:

 

* organizarea unor serbări şcolare cu ocazia diferitelor evenimente: „8 Martie”, „1 Iunie”,  „Serbarea la finalul clasei pregatitoare”, „1 Decembrie”,

„6 Decembrie”; „Serbarea de Craciun”;Concursul “Eminescu”

* concursul ,,Cangurasul”,” Proeducatia”,”Meki”organizat la clasele primare ;

* participarea elevilor de ciclul primar la „Concursul  Nastasescu” ,iar la ciclul gimnazial concursul „Universul cunoasterii prin lectura”.

 

1.4. PRIORITĂŢI NAŢIONALE

 

Strategia dezvoltării învăţământului preuniversitar particularizează politicile de integrare europeană pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, prin enunţarea direcţiilor privind:

• Ø Învăţarea centrată pe elev
• Ø Dezvoltare curriculum
• Ø Dezvoltare de standarde actuale
• Ø Formarea continuă a personalului didactic
• Ø Asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ
• Ø Orientarea şi consilierea
• Ø Modernizarea bazei materiale
• Ø Management educaţional
• Ø Şanse egale
• Ø Utilizarea TIC inpredare
• Ø Elevii cu nevoi speciale
• Ø Zone dezavantajate- zone rurale
• Ø Formarea continua a adulţilor

 

 

1.5 OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI REGIONALE ŞI LOCALE

Şcoala Gimnaziala Tarşolţ  este situată în regiunea de  Nord-Vest. O parte din priorităţile de pe agendele de lucru ale altor regiuni se regăsesc şi în cazul nostru,fiind situaţi în nordul judeţului Satu Mare, priorităţile judeţului, evidenţiate în PDI sunt relevante şi pentru noi. Specificitatea zonei este dată de slaba reprezentare a agenţilor economici indiferent de domeniu.

Priorităţile locale identificate sunt următoarele:

PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacităţii de orientare şcolară şi profesională

Obiectiv 1 : Selectarea unei noi calificări solicitate în zonă şi adecvate bazei didactice a şcolii

Obiectiv 2 : Proiectarea , organizarea şi monitorizarea instruirii  în acord cu standardele de pregătire în domeniu şi cu cerinţele actuale ale vieţii şi eticii profesionale

Obiectiv 3: Consilierea şi orientarea în carieră a elevilor în scopul conştientizării valorii personale pe piaţa forţei de muncă şi dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri sociale diferite (familie, mediu profesional, prieteni)

PRIORITATEA 2: Dezvoltarea la elevi a competenţelor sociale şi de comunicare în societatea modernă inclusiv cele de operare pe calculator

Obiectiv 1: Formarea la elevi a abilităţilor de comunicare adecvate societăţii moderne

Obiectiv 2: Adaptarea procesului didactic la noile cerinţe de comunicare şi informare

Obiectiv 3: Generalizarea utilizării calculatorului în cadrul procesului didactic

PRIORITATEA 3: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar

Obiectiv : Reducerea situaţiilor de abandon şcolar şi acordarea unui sprijin constant elevilor proveniţi din medii defavorizate didactice elevilor cu probleme deosebite pentru integrare rapidă în colectiv

PRIORITATEA 4: Dezvoltarea parteneriatului şcoală – familie - comunitate

Obiectiv 1: Dezvoltarea relaţiilor comunitare cu scopul  promovării imaginii şcolii şi a reprezentării intereselor acesteia           ovării imaginii şcolii şi a reprezentării intereselor acesteia didactice elevilor ci i probleme deosebite pentru

Obiectiv 2: Creşterea gradului de implicare a partenerilor în procesul de instruire

PRIORITATEA 5: Perfectionarea actului didactic si promovarea invatarii centrate pe elev.   PRIORITATEA 5: Perfecţionarea actului didactic şi promovarea învăţării centr     tratettrate pe elev

Obiectiv 1 : Valorificarea potenţialului educativ al disciplinelor predate stimulând participarea activă şi implicarea afectivă a elevului în procesul învăţării         ovării imaginii şcolii şi a reprezentării intereselor acesteia didactice elevilor ci i probleme deosebite pentru

Obiectiv 2 : Formarea unei atitudini deschise în relaţiile profesor-elev pentru crearea unui climat favorabil obţinerii performanţelor

PRIORITATEA 6: Implementarea în şcoală a Sistemului Naţional pentru Asigurarea Calităţii

Obiectiv 1: Creşterea calităţii activităţii instructiv educative şi manageriale din şcoală         ovării imaginii şcolii şi a reprezentării intereselor acesteia didactice elevilor ci i probleme deosebite pentru

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul 2

ANALIZA NEVOILOR

 

2.1 ANALIZA MEDIULUI EXTERN

 

Prezentare generală

 

Cadrul natural

Comuna Târşolţ se află situată în partea de nord-est a judeţului Satu-Mare. Se învecinează la nord şi vest cu comuna Cărmârzana, iar la sud şi est cu comuna Bixad.

Distanţa până la cel mai apropiat centru urban este de 15 km (Negreşti-Oaş).

Suprafata totala a comunei este de 32,35 km².

Comuna Târşolţ se afla situată la poalele Munţilor Oaşului. Teritoriul comunei este străbătut de  pâraiele Ciora, Măteiasa şi Şipot ce işi au izvoarele în munţi şi care se constituie în afluenţi direcţi ai Lechincioarei, râu care străbate comuna.

Cãile de comunicatie -pentru comuna Târşolţ sunt:

• ·        drumul judetean Cămârzana – Negreşti-Oaş - Satu Mare
• ·        reteaua telefonicã-internet -TELECOM  - VOCENET OFFICE

 

Populaţia

Populaţia totală a comunei Târşolţ este de 3034 locuitori. Densitatea medie a populaţiei în comuna Târşolţ este de 93,79 locuitori / km²

 

Economia

 

Economia în zonă este preponderent agrară  cu tendinţe de înfiinţare a micilor ferme, multe gospodării fiind dotate cu  utilaje agrare moderne.

În comuna Târşolţ s-a dezvoltat o economie agricolã complexã.Astfel, din cele mai vechi timpuri s-a dezvoltat o agriculturã bazatã pe cultura plantelor , cresterea animalelor, pomicultură  şi cultura viţei de vie .

Suprafata totalã a comunei Târşolţ este de 3235 ha din care suprafata agricolã este de 1996,88 ha, arabil 627, ha , pãsuni 439,40 ha , fânete 849,31 ha , vii 25,36 ha , livezi 55,06 ha .

Cultura plantelor şi pomicultura sunt principalele sectoare ale agriculturii.

Activitatea economică de bază a populaţiei este agricultura, axată pe cultura cerealelor şi leguminoaselor, a pomilor fructiferi si a viţei-de-vie.  Se practică şi alte culturi agricole precum şi creşterea animalelor, însă produsele obţinute sunt folosite aproape exclusiv în gospodăriile populaţiei.

O mare parte a populaţiei active a comunei este plecată în prezent la muncă în ţări ale Uniunii Europene. Banii caştigaţi de aceştia sunt investiţi la întoarcerea acasă mai ales în edificarea de noi spaţii de locuit. Un anumit segment din populaţia comunei lucrează in sectorul serviciilor (invatamant, comert, sanatate, comunicatii).

Dintre obiectivele economice ale comunei menţionăm distileriile de alcool (pălincii).

Potenţialul turistic al peisajului montan din comuna este în totalitate nevalorificat datorită lipsei de interes a potenţialilor investitori.

 

Evoluţii economice planificate şi/ sau estimate ale zonei

 

Conform raportului AJOFM, economia judeţului Satu Mare este   o economie industrial-agrară , specializată în construcţii de maşini, industrie alimentară şi producţie de mobilier.

Principalele domenii  de interes, conform PLAI   sunt: agricultura, industria alimentară, construcţiile, industria de prelucrare a lemnului, industria de maşini  şi echipamente, comerţ şi alte servicii.

 

Performanţa şcolii comparativ cu alte şcoli din zonă

 

• •              promovabilitate 100% la examenele de Evaluare Nationala;
• •              ponderea personalului didactic calificat ( 100 %) depăşeşte  situaţia constatată în şcolile vecine;
• •              baza didactico-materială mai bună decât a şcolilor învecinate;

 

Dimensiunea finantarii

 

Sursele de finanţare ale şcolii sunt:

• • Finanţare de la bugetul local
• •

 

2.2ANALIZA MEDIULUI INTERN

 

Predarea şi învăţarea

Prin cultura generală se urmăreşte să se asigure capacităţi de analiză şi de interpretare a unor fenomene sociale şi culturale manifestate în plan naţional, european şi mondial, precum şi educarea abilităţilor cheie: de comunicare, antreprenoriale, matematice şi de orientare profesională, necesare pentru o posibilă integrare a absolventului pe piaţa muncii.

Conducerea şcolii colaborează cu ISJ Satu Mare, cu CCD Satu Mare,  pentru a fi la curent cu noutăţile privind programele şcolare, planurile de învăţământ, auxiliarele curriculare, metodologiile de desfăşurare a examenului de Evaluare nationala.

Materiale şi resurse didactice

 

Starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele igienico-sanitare

 

- pentru acest an şcolar  unităţile şcolare au autorizaţii sanitare de funcţionare

- condiţii privind spaţiul/elev  în sălile de clasă şi cabinete  29 mp/sala de clasa

- condiţii de iluminat corespunzătoare unei vizibilităţi optime

- sistem de încălzire: centrala termica si sobe de teracotă pe lemn

- grup sanitar de interior

- mobilierul şcolar este aproximativ bun.

- avem autorizaţie PSI de funcţionare, există Planul de evacuare pe nivele, s-au organizat semestrial exerciţii de evacuare cu elevii şi cu întregul personal din unitate.

 

Numărul de cabinete, laboratoare şi săli de clasă

- nr. cabinete, laboratoare şi săli de clasă: laborator informatică -1 , săli de clasa -9,Sali de grupa- 1,sala material didactic -1,sala profesorala - 1

 

• ·        Biblioteca şcolară : dispune de un fond de carte de 2979 volume
• ·        Dotarea unităţilor şcolare cu calculatoare şi mijloace audio-vizuale:

 

1. Dotări SIVECO

Item	Denumire echipament	Cantitatea
1.1	Server	1
1.2	Staţie de lucru	10
1.3	Imprimantă laser	2
1.4	Switch	1
1.5	Router	3
1.6	Faxmodem	1
1.7	Infrastructura IT (Cablajele si conexiunile pentru reteaua: server+10 statii de lucru)	1

 

Dotări – Învăţământul Rural

 

 

Codul	Denumirea echipamentului	Cantitate
2.1	Video recorder	1
2.2	Televizor color	1
2.3	Copiator de mică capacitate	1
2.4	Video - proiector	1
2.5	Ecran	1
2.6	Flipchart	1
2.7	Telefon cu fax	2
2.8	Combină muzicală	1
2.9	Imprimantă multifuncţională laeser (imprimantă, scanner, copiator)	1

 

Conectare la Internet prin Telecom.

 

• •              Rezultatele elevilor

 

• Ø Rata de promovare – 100%
• Ø Ponderea elevilor cu medii intre 9-10 – 28,58%
• Ø Ponderea elevilor cu medii intre 7-8,99 – 42,54%
• Ø Numarul elevilor cu nota la  purtare sub 7-    0

 

Ponderea elevilor prezentati la EN - 100%

Ponderea elevilor promovati  la  EN – 100 %

 

• •              Monitorizarea situatiei elevilor dupa terminarea clasei a VIII –a

Toti elevii au fost cuprinsi intr-o forma de invatamant.

 

• •              Consiliere şi orientare

Consilierea şi orientarea profesională oferită elevilor s-a realizat atât în cadrul orelor educative cât şi în cadrul unor activităţi organizate în acest sens.

Cu sprijinul CJRAE s-a realizat un CD prezentare a ofertei educaţionale a judeţului, fiind prezentat elevilor şcolii.

În concluzie, consilierea şi orientarea profesională oferită elevilor necesită o abordare multifactorială, constituind o prioritate pentru activitatea educativă în etapa următoare.

 

Calificări şi curriculum

 

• Ø Dinamica structurii planului de şcolarizare  în următorii trei ani şcolari

 

ANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT	NIVELUL DE ÎNV.	FORMA	SECŢIA	NR. CLASE/ GRUPE	NR. ELEVI	Domeniul
2020-2021	Prescolar Primar Gimnazial	zi	română	1 3 3	16 19 20	Invatamant de masa curs de zi
2021-2022	Prescolar Primar Gimnazial	zi	română	1 2 2	16 19 15	Invatamant de masa curs de zi
2022-2023	Prescolar Primar Gimnazial	zi	română	1 2 2	16 17 16	Invatamant de masa curs de zi

 

 

• •              Resurse fizice şi umane

 

 

v Gradul de acoperire cu personal didactic

Nr. cadre didactice – 8

Nr. posturi  - 12

 

v Gradul de acoperire cu personal didactic calificat   - 100 %

v Ponderea personalului didactic titular – 70 %

 

v Personal didactic înscris la grade didactice si perfecţionări  :

4  cadre didactice ale şcolii au Gradul didactic I, 1 cadre didactice gradul II şi 3 cadre didactice au  Gradul Definitiv

 

v Ponderea cadrelor didactice care utilizează calculatorul -  100 %

 

v Comisii metodice la nivelul şcolii

Comisia metodica a educatoarelor

Comisia metodică a învăţătorilor

 

Comisia metodică a ariei curriculare “Limbă si comunicare”

 

Comisia metodică a ariei curriculare “Matematică şi ştiinţe

 

v Rezultate la evaluari interne ale personalului didactic (calificative, motivare si stimulare personal didactic)

Calificativ FB   100 %

Calificativul B   0 %

 

 

 

 

 

• §  Parteneriate şi colaborare

 

S-au  stabilit relaţii de parteneriat cu

Consiliul local Târşolt

Consiliul Reprezentativ al Părinţilor

Redacţia „Informaţia zilei”

A.F. VIVA SRL

Politia Tarsolt

Scoala nr.1 Gr.Moisil Satu Mare

Scoala Gimnaziala Nires,Judetul Cluj

Scoala Gimnaziala Camarzana

Scoala Gimnaziala Trip

APASERV Satu Mare

Dispensarul uman Tarsolt

Biserica Greco-catolica Tarsolt

Casa de copii „Sf.Andrei”  Satu Mare

ISU Negresti Oas

Casa de copii Noroieni

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.3 ANALIZA DE NEVOI ( SWOT)

PUNCTE TARI

Cultura	ü Utilizarea sistemului AEL în predare (lb. română, matematică, lb. străine, fizica, tehnologii,  geografie, biologie) ü Ofertă educaţională adecvată tendinţelor de dezvoltare economică a zonei ü Rezultate bune la examene; ü Oferta bogată de CDS în concordanţă cu cerinţele actuale ü Ofertă diversă de activităţi extraşcolare: grupuri artistice, excursii,etc.
Organizare	ü Şcoală cu tradiţie în învăţământul rural ü Experienţa acumulată în peste 80 de ani de existenţă ü Condiţii bune pentru desfăşurarea activităţilor educative ü Colaborare bună cu instituţiile publice pe plan local şi judeţean
Uman	ü Colectiv unit - care îmbină eficient entuziasmul tinerilor cu experienţa celor mai în vârstă ü Cadre didactice cu o bună pregătire metodico - ştiinţifică şi în continuă perfecţionare ü Folosirea tehnologiilor informaţionale de peste 60 % din personalul şcolii ü 80% din cadrele didactice din şcoală au urmat cursul de utilizare a sistemului AEL în predare ü Numărul ridicat de elevi din zonă asigură o dinamica constantă a populaţiei şcolare ü Promovabilitate ridicată
Sistem	ü 80% din profesorii şcolii aplică sistemul informatizat în predare ü Cabinet de informatică dotat cu calculatoare din anul 2005 la care au acces elevi şi cadrele didactice din şcoală.In acest an au fost imbunatatite cu memorie pentru a  corespunde cerintelor actuale

 

PUNCTE SLABE

Cultura	ü Întâmpinarea de către profesori  a  numeroaselor  probleme în realizarea procesului instructiv- educativ ü 20 % din orele de curs se realizează după metode tradiţionale de învăţare ü Lacune la consilierea elevilor in vederea  orientarii profesionale   ü Lipsa unei educaţii ecologice în rândul elevilor;   ü Cadrele didactice nu folosesc intotdeauna materialul didactic existent in scoala  la disciplinele biologie,chimie,fizica ;
Organizare	ü Echipamentele insuficiente pentru desfăşurarea instruirii practice la standarde curriculare
Resurse umane	ü Rezistenţa la inovaţie a  unor cadre  didactice pensionare. ü Formalismul unor diriginţi  în consilierea şi orientarea socio- profesională la clasele pe care le coordonează ü Probleme educaţionale cu elevii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate ü Insuficienta implicare a familiei în instruire şi educaţie consecinţă a mentalităţii predominant materialiste (educaţia e o investiţie nerentabilă, se câştigă mai bine la muncă în străinătate )

 

 

AMENINŢARI

 

Politic	ü Slaba motivare materială a cadrelor didactice favorizează orientarea specialiştilor spre domenii mai bine plătite ü Lipsa de coerenţă a reformei educaţionale datorată modificărilor permanente ale politicilor educaţionale
Economic	ü Preferinţa tinerilor de a se angaja  muncitori necalificaţi în străinătate în detrimentul continuării studiilor
Social	ü Lipsa motivaţiei învăţării, datorată influenţei negative a zonei şi  mass media. ü În general  absolvenţii de gimnaziu preferă profilurile teoretice si filiera tehnologica ü Lipsa de venituri a unor familii generează exodul tinerilor la muncă în străinătate , ü Lipsa de informaţii privind evoluţia sigură a pieţei de muncă, a cererii viitoare de educare ,autoeducare.

 

2.3REZUMATUL PRINCIPALELOR ASPECTE CE NECESITĂ DEZVOLTARE

 

Scoala noastră a propus un program de măsuri care vizează:

- reducerea abandonului şcolar anual  şi acordarea unui sprijin constant elevilor cu probleme deosebite pentru integrarea rapidă în colectiv

- generalizarea învăţării centrate pe elev şi aplicarea noilor metode de predare învăţare activ-participative până în 2019 în  activităţile instructiv educative ale şcolii.

- dezvoltarea reţelei de orientare şi consiliere ;

- stimularea formării continue a personalului şcolii şi implicarea permanentă a

personalului şcolii în activităţi de perfecţionare pentru îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice.

- redimensionarea managementului şcolii şi raportarea permanentă la politicile

educaţionale naţionale, la cerinţele societăţii şi la standardele europene pentru promovarea imaginii şcolii şi reprezentarea intereselor acesteia în raport cu programele actuale şi de perspectivă propuse dotarea cu calculatoare şi extinderea sistemului de învăţare informatizată astfel încât la finalizarea şcolii fiecare elev să aibă competenţe de operare pe calculator;

 

NOTA: Partea a II-a a PDI-ului se afla in campul "Alte date".