Şcoala Gimnazială,,Stroe Belloescu"Griviţa, jud. Vaslui

Bine aţi venit !

1.Unde ne găsiţi ?

Griviţa este o localitate din sudul judeţului Vaslui, situată pe DJ 242, care face legătura între oraşele Bârlad şi Galaţi. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1504.

Comuna Griviţa se mărgineşte la nord cu municipiul Bârlad, la sud cu comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi, la vest cu comunele Tutova şi Perieni, iar la est cu comunele Fruntişeni şi Vinderei.

2. De unde venim ?

,,Ca făptură socială şi culturală, dacă omul nu se întreabă de unde vine şi încotro merge, el nu va trăi, ci doar va vieţui într-un prezent continuu”(Prof. dr. Mircea Ciubotaru, Ipatele. I. Studiu istoric. Toponimele, Iaşi, 2000, p. 7)

Satele componente ale comunei Griviţa

În prezent, satele componente ale comunei Griviţa sunt: Griviţa(satul de reşedinţă a comunei), Trestiana şi Odaia Bursucani.

2.a.Satul Griviţa, care este şi satul de reşedinţă a comunei, a luat fiinţă în anul 1878, perioadă în care a luat fiinţă şi satul Trestiana. Denumirea satului Griviţa s-a dat, datorită faptului că a luat fiinţă imediat după războiul din 1877, legându-se această denumire de reduta Griviţa.

În 1878 noul sat Griviţa se întemeiază,,pe moşia satului Odaia Bursucani”, iar griviţenii se împroprietăresc, primind loturi de case pentru piaţa publică, şcoală, biserică, primărie, drumuri, fiecare locuitor primind în medie 4,5 ha de pământ, iar noul sat face parte din comuna Odaia Bursucani, între 1892 și 1909 (Studiul geografic al comunei Griviţa, 1992, prof. Chirica Anica, p. 73).

2.b.Satul Odaia Bursucani

Denumirea acestui sat este legată de faptul că în trecut, pe locul unde în prezent se află satul Odaia Bursucani, a existat un cioban cu numele de Grigore Bursuc,  care îşi mâna oile pe lângă apa Trestianei, pe Dealul Trestianei, lîngă târgul Bârladului, în Ţara de Jos a Moldovei. Locuinţa sa a fost ridicată pe la 1775-1780 şi  era compusă dintr-o singură odaie. Tot pe atunci se nasc şi fiii lui Grigore Bursuc, Vasile Bursuc, cel ce va fi poreclit Vasilache şi Ion, zis şi Bursucanu, iar cele trei familii Bursuc – sau Bursucanii şi Vasilachii, alături de cine vor mai fi fost, au format apoi în jurul odăii, micul sat răzăşesc, numit Odaia Bursucului, Bursucanul şi Odaia Bursucani, un sat, devenit mai apoi şi comună. Aceşti Bursucani erau răzeşi şi urmaşi de răzeşi.  Se crede că acest sat a luat fiinţă cu 70-80 de ani înaintea satelor Griviţa şi Trestiana, respectiv în jurul anului 1800.

Sursa:,,Contribuţii la istoria satului Odaia Bursucani", dr. ing. Dan Vasilache

2.c.Satul Trestiana

În 1896 satul de lângă Bârlad, cunoscut din vechime mai întâi ca Trestiana, apoi ca Cetăţuia, iar mai apoi din nou ca Trestiana (cel de azi), capătă denumirea de Palerma şi este înglobat în comuna Odaia Bursucani. Curiosul nume de Palerma provine de la un inginer italian din Palermo, care a ,,catagrafiat”stabilirea loturilor de pământ pentru împroprietăriţi, (şcoală, primărie, biserică, drumuri, etc.), adică a făcut planul cu împărţirea pământului din satul Trestiana, conform legii din 1878, zisă ,,de împroprietărire a însurăţeilor”.

Satul Trestiana, de-a lungul existenţei sale, a mai purtat şi denumirea de ,,Stroe Belloescu”. În acea perioadă localitatea era încadrată în judeţul Tutova.

În anul 1964 i-a fost schimbată denumirea în Trestiana prin Decretul 799 din 17 decembrie 1964. Actuala denumire corespunde, deoarece satul este amplasat în apropierea pădurii cu acelaşi nume, iar pe lângă sat trece pârâul cu numele Trestiana.

3.Scoala Gimnaziala,,Stroe Belloescu”  Grivita – file de istorie

Observând că toată mizeria, viciile şi necazurile sărăcimii de la oraşe şi sate provine parte din neştiinţa de carte, parte din lipsa sentimentului religios, Stroe Belloescu s-a gândit ca cel mai bun lucru ce se poate face pentru oamenii săraci este de „a-i învăţa carte spre a-i lumina şi a le întări sentimentul religios pentru moralizarea lor”. De aici a rezultat acea pornire entuziastă de a face şcoli, biserici, aşezăminte de cultură şi a lucra din răsputeri pentru întărirea şi înălţarea acestor instituţii. În anul 1892, a construit în satul Griviţa, fostul judeţ Tutova, o şcoală încăpătoare, pe frontispiciul căreia au fost săpate cuvintele: „Ridicat-am aceasta şcoală pentru luminarea ţăranului român. Stroe S. Belloescu”

Scoala a functionat in localul vechi  pana in anul 1982, cand s-a ridicat o cladire noua, actualul sediu al scolii.

Localul actual oferã un cadru optim de desfãsurare a tuturor activitãtilor instructiv-educative.