La implinirea a 30 ani de la infiintare, prin sprijinul acordat de Primaria Virfu Cimpului a fost editata lucrarea: MONOGRAFIE -muzeul etnografic Virfu Cimpulu jud. Botosani.

PREFAŢĂ

Îmi face o deosebită plăcere să scriu câteva rânduri, prea puţine, prea sărace în cuvinte care ar putea, cu adevărat, să pună în valoare un OM şi OPERA  sa, fiind vorba aici despre învăţătorul Neculai Costea şi despre Muzeul din Vîrfu Cîmpului.

L-am cunoscut ca om, ca dascăl dăruit şcolii, oamenilor, familiei şi mai ales dorinţei de a lăsa posterităţii urme neşterse ale vieţii şi civilizatiei satului românesc căruia i-a aparţinut cu trup şi sulfet.

Şi a lăsat! A lăsat în urmă un lăcaş de cultură –Muzeul din Vîrfu Cîmpului –ce are un patrimoniu de o mare valoare prin tot ceea ce cuprinde: obiecte de uz casnic şi gospodăresc, textile de interior, piese de port, recuzită legată de obiceiurile de iarnă, piese de ceramică etc. toate la un loc ilustrând veridic aspecte şi mărturii convingătoare ale unei tradiţii ce dovedeşte o îndelungată locuire în acest colţ de ţară.

Toată această  „zestre” agonisită cu mari sacrificii, cum îmi spunea adeseori învăţătorul Neculai Costea, constituie o „carte de vizită” pusă la dispoziţia celor interesaţi să cunoască pe cei care au creat cu simplitate, talent şi ingeniozitate obiecte diferite aparţinând tuturor domeniilor culturii populare (port popular, scoarţe şi lăicere, ceramică ş.a.) rod al împletirii utilului cu frumosul, în mod minunat.

Muzeul acesta constituie şi o adevărată şcoală pentru tânăra generaţie înlesnind cunoaşterea şi înţelegerea „rădăcinilor” din care ne tragem.

Domunul Costea nu ne-a lăsat numai muzeul, ne-a lăsat şi „povestea” lui –monografia de faţă care se constituie ca o mărturie de credinţă a unui intelectual în adevăratul sens al cuvântului.

Monografia care aşa după cum mărturisea însuşi autorul „nu vrea a fi îndreptar şi nici ghid turistic, poate fi folositoare elevilor mei, părinţilor acestora şi tuturor acelora care doresc să se apropie de spiritualitatea opincarului plugar, care până şi resteiul şi jugul l-au înflorat cu credinţa că aşa ornat, munca animalelor va fi mai uşoară”. Gândită şi concepută cu rigoare ştiinţifică, monografia este structurată în capitole şi subcapitole prezentate logic începând cu cadrul istoric şi geografic al aşezării Vîrfu Cîmpului, atestată documentar la 30 martie 1392 urmărindu-se etapele succesive ale istoriei locului în mod documentat ilustrându-se în acelaşi timp şi particularităţile de ordin geografic ce şi-au pus amprenta asupra vieţii oamenilor de aici, asupra creaţiei lor materiale şi spirituale.

În capitolele ce urmează sunt prezentate cu meticulozitate şi deplină înţelegere, diferitele aspecte ale comunei Vîrfu Cîmpului şi care alcătuiesc patrimoniul acestei aşezări (arhitectură laică, interior ţărănesc tradiţional, textile de interior, mobilier ţărănesc ş.a.) dovedind priceperea unui adevărat etnograf.

Sunt prezentate detaliat activităţile organizate în depistarea şi colecţionarea obiectelor ce urmau să facă parte din viitorul muzeu (angajarea afectivă şi practică a elevilor, infiinţarea cercului de etnografie, pentru a pregăti aliaţi fideli scopului propus –Muzeul etnografic ce urma să ia fiinţă).

S-au popularizat în rândul elevilor alte muzee etnografice din Suceava, Rădăuţi, Sibiu, Bucureşti ş.a. pentru ca aceştia să perceapă sensul exact al unor asemenea instituţii de cultură.

Reiese clar din monografia alcătuită gândirea metodică, dublată de o pregătire serioasă în domeniul etnografiei şi al artei populare tradiţionale româneşti dovedită prin toate etapele organizării muzeului din Vîrfu Cîmpului: depistarea de obiecte, fişarea ştiinţifică a acestora, pregătirea pentru expunerea în muzeu şi în final etalarea lor după criterii ştiinţifice în domeniu.

Nu sunt uitaţi toţi cei care într-un fel sau altul şi-au adus contribuţia la organizarea muzeului –fiind menţionate şi personalităţile care au vizitat muzeul după deschiderea lui. Un loc aparte în cadrul muzeului îl ocupă şi partea denumită „Memorialul Alexandru Strachină” prezentat publicului la cea de a 25-a aniversare a muzeului -21 mai 1999 -festivitate a cărui program detaliat este deasemenea prezentat în monografie.

Monografia cuprinde şi un bogat material ilustrativ, peste 170 de imagini ale obiectelor din muzeu aspecte ale practicării unor meşteşuguri tradiţionale (ţesut, cusut etc.) aspecte apaţinând arhitecturii populare şi altele.

N-au fost uitaţi nici eroii fii ai satului cărora li s-a ridicat Monumentul Eroilor şi Educatorilor –monument prezentat în monografie. Referitor la acest monument apar în monografie poezii şi proză închinate eroilor scrise şi culese de învăţătorul Neculai Costea.

Prin tot ce a realizat ca OM şi pasionat colecţionar, ca fiu al satului, prin profesia de dascăl şi educator, învăţătorul Neculai Costea va rămâne ca o personalitate, figură luminoasă în istoria aşezării Vîrfu Cîmpului căreia i-a dedicat şi prezenta monografie.

Meritul apariţiei acestei prestigioase lucrări aparţine sprijinului financiar acordat de către Primăria comunei Vîrfu Cîmpului, Căminul Cultural şi Universitatea Populară, cât şi unor sponsori.

Doctor în etnografie

Angela Paveliuc –Olariu

CENTRUL JUDETEAN PENTRU CONSERVAREA SI VALORIFICAREA TRADITIEI SI CREATIEI POPULARE BOTOSANI