Caracteristici geografice
Oraşul Fundulea este situat în NV judeţului Călăraşi, la intersecţia paralelei de
44 grade 28’ latitudine nordică şi a meridianului de 26 grade32’ longitudine estică, de-a lungul drumului naţional DN 3, la 98 km de municipiul Călăraşi şi la 32 km de Bucureşti, pe Autostrada Soarelui (Bucureşti – Constanţa).
Denumirea localităţii s-ar trage de la faptul că, în urmă cu sute de ani, drumul comercial, ce lega dealurile subcarpatice cu ţinuturile de la Dunăre şi care trece prin marginea Codrilor Vlăsiei, era tare anevoios în dreptul actualei aşezări, iar carele cu mărfuri (sare) se înfundau în solul cleios al luncii Mostiştei.
Localitatea de află în nordul Câmpiei Mostiştei (din vestul Câmpiei Bărăganului ), la confluenţa râurilor belciugatele cu Mostiştea.
Relieful zonei este de câmpie piemontană terminală, acoperită cu loess în care s-au format crovuri, oraşul fiind situat la 67 m altitudine.
Climatul are un grad atenuat al continentalismului, având temperatura medie anuală de 10,10 C, temperatura minimă absolută – 25,90 C ( 25.01.1963), temperatura maximă absolută 41,30 C (16.07.1963), temperatura minimă absolută pe sol – 29,20C (18.01.1963), precipitaţiile medii anuale 547,6 mm, cantitatea maximă de precipitaţii în 24 ore a fost de 88,8 mm.(27.04.1969). In regiunea oraşului, perioada de uscăciune durează din iulie până în septembrie, cea de secetă se desfăşoară în mod obişnuit în luna august.
Stepa este formaţiunea de vegetaţie caracteristică alături de care există o pădure de şleau în SV oraşului. Vegetaţia de stepă este înlocuită în totalitate de culturi agricole, ce se dezolată pe soluri de tip cernoziomuri cambice vermice cu structură grăunţoasă şi cu 4% humus, ce necesită fertilizare şi irigaţii.
Localitatea Fundulea a fost menţionată documentar ca sat în 1778 şi declarată oraş la 18.04.1989, având în subordine administrativă satul Gostilele.
Obiectivele turistice ale oraşului Fundulea sunt: biserica cu hramul „Sfântul Nicolae”, monumentul dedicat eroilor din primul război mondial, expoziţia Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, arborele Gingo Biloba din curtea Grupului Şcolar Agricol Fundulea. In oraşul Fundulea s-a născut scriitorul Mircea Nedelciu.
Oraşul are forma literei Z, latura de nord se desfăşoară de o parte şi de alta a drumului naţional DN 3 – unde sunt cartierele Crâng ( în Vest) şi Fundulea – sat ( în Est) ce include şi centrul oraşului; latura diagonală face legătura între partea de nord şi cea de sud, respectiv între DN 3 şi Autostrada Soarelui – unde se află cartierele Soseaua Gării şi Cuza ( în care au fost strămutaţi locuitorii fostului sat Al.I.Cuza aflat la Sud de Fundulea).Latura de sud se desfăşoară de-a lungul căii ferate Bucureşti – Constanşa şi al Autostrăzii Soarelui – unde se află cartierul Institut. In cadrul Institutului se află laboratoarele de cercetare, depozite de seminţe, spaţii de prelucrare industrială a seminţelor, Grupul Scolar Agricol cu clasele I-XII, apartamente de locuit.
Minorităţile reprezintă cca 7,59% din populaţia oraşului Fundulea, din care 7,5 % rromi, 0,0755 aromâni şi 0,015 ucrainieni.
După religie, peste 95% din populaţie este de confesiune ortodoxă.
Generaţii de elevi ai şcolii au îmbrăţişat meseria de agronom, după terminarea studiilor liceale, ei continuându-şi studiile în facultăţi ale Universităţii de Ştiinţe Agricole şi medicină Veterinară.
Mulţi dintre inginerii institutului şi profesorii de specialitate ai şcolii sunt absolvenţi ai şcolii, între ei existând un permanent sprijin în desfăşurarea procesului de învăţământ şi în pregătirea noilor generaţii de agronomi.
Timp de mulţi ani manualele de specialitate agricolă au avut printre autori profesori ai şcolii, ce şi-au pus în ele experienţa desfăşurată la clasă, ele având un caracter ştiinţific şi pedagogic deosebit.
Foştii elevi ai şcolii sunt astăzi: profesori, cercetători, ingineri, fermieri, agricultori, toţi specializaţi în această meserie prin care cu grijă este lucrat pământul, cea mai de preţ resursă a Terrei.