ARC PESTE TIMP

,,Viitorul şi trecutul

Sunt a filei două feţe …”

(Mihai Eminescu - “Glossă”)

Educaţia ar trebui să fie fundamentul societăţii româneşti. Ea transmite valorile fundamentale ale omului, îi formează personalitatea şi identitatea individuală, culturală, naţională.Teoria educaţiei se traduce în fapte prin intermediul învăţământului.

Prima menţiune privind învăţământul din comuna Aluniş datează din 1838, an în care in judeţul Prahova au început să funcţioneze 43 de şcoli. Arhivele consemnează şi numele primului învăţător, Buceacu Constantin, care conducea şcoala din Strâmbeni.

Numărul şcolilor a crescut treptat, astfel în 1861 în judeţul Prahova funcţionau 163 de şcoli, printre care şi cea  din Strâmbeni, condusă de Gheorghe Constantin. Între 1889-1894 şcoala îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea învăţătoarei Ştefania Ştefănescu. În perioada 1903-1905, pentru funcţionarea şcolii , a fost construit un local. Instrucţia şi educaţia şcolarilor din comuna a fost asigurată din această perioadă până prin 1920 de preoţi, dar şi de învăţătorii Suzana Popa, Ştefan Ionescu, I. Roşculeţ, Victoria Leontescu, M.Enescu, C.Stănculescu, M.Georgescu, Margareta Mărculescu.

În pleiada dascălilor care au făcut din munca lor o misiune de onoare, îl aflăm şi pe învăţătorul Gheorghe Costescu, care a slujit învăţământul ani de-a rândul, alături de soţia sa, Safta Costescu şi de alţi învăţători înzestraţi cu aceeaşi dăruire: Dumitru Ghenoiu, Georgeta Ghenoiu.

După 1956 în urma generalizării învăţământului obligatoriu la 7, apoi la 8 ani, şcoala din Aluniş devine Şcoala Elementară Mixtă de 7, respectiv de 8 ani. A fost condusă cu pricepere şi devotament de profesorul Popa Ion până în 1977.

Din 1968 până în 1977 ciclul gimnazial se mută în satul Ostrov, iar vechiul local va ramâne până în 1978 doar pentru ciclul primar, avându-l ca director pe domnul învăţător Manole Gheorghe. După ce se dă în folosinţă primul nivel al localului nou,  Şcoala  Generală cu clasele  I-VIII Aluniş, gimnaziul se mută din nou aici. Noua şcoală dispunea de opt săli de clasă, laborator, bibliotecă,  cancelarie, secretariat, anexe. Primul director al şcolii a fost profesorul Pârtoacă Ion, urmat de profesorii Filip (Ioniţă )Maria, Stanciu Mihail, Giuvelea Maria.  Din anul şcolar 2011-2012 şcoala este condusă de profesorul Dumitru Maria.

Ne-am întors în timp, dar învăţământul de pe aceste meleaguri nu se reduce la o înşiruire de date şi de nume. Înseamnă 174 de ani de fapte, de muncă, de perseverenţă, de devotement. Înseamnă oameni care şi-au legat numele de şcoală şi de comunitate. Înseamnă zeci, sute de copii care au învăţat aici şi care au dus mai departe o farâmă din spiritul acestor locuri şi din spiritul dascălilor lor .

Prof. Popescu Maria

(material preluat din lucrarea prof. Ioniţă Maria –,, Monografia comunei Aluniş’’)

GHEORGHE COSTESCU – O VIAŢĂ ÎNCHINATĂ ŞCOLII

„Trecutu-i lung. C-un capăt se iveşte-aici.”

(Lucian Blaga – “Arheologie”)

Gheorghe Costescu este una dintre figurile luminoase ale învăţământului din comuna Aluniş, judeţul Prahova. Deşi s-a născut şi a copilărit în Râmnicu-Sărat, după repartizarea sa ca învăţător la Şcoala Rurală  Mixtă Strâmbeni-Aluniş în 1924 şi până în 1960, când s-a pensionat,  Gheorghe Costescu a funcţionat în comună ca învăţător. De altfel aici şi-a întemeiat o familie alături de soţia sa, Safta, care era tot învăţătoare. Aici şi-a crescut cei trei copii. Aici şi-a construit o casă. După 1936 a fost  directorul şcolii. În această calitate s-a remarcat prin seriozitatea şi conştiinciozitatea întocmirii şi păstrării documentelor şcolare, prin cultivarea unor bune relaţii cu familiile elevilor, prin eforturile de dezvoltare a procesului de învăţământ pe care îl extinde şi în rândul adulţilor neştiutori de carte.

Ca învăţător, Gheorghe Costescu a rămas un reper de abnegaţie şi devotament. Nivelul de cunoştinţe al elevilor şi frecvenţa acestora au stat mereu în centrul preocupărilor sale. De altfel, calităţile de dascal i-au fost apreciate şi prin numirea sa ca inspector şcolar metodist în Plasa Slănic .  Învăţătorul Costescu s-a implicat şi în viaţa culturală a satului. Începând cu anul 1943 a condus Căminul Cultural „Înfrăţirea” din comuna Aluniş, fiind primul director al acestei instituţii.

Ca un bun fiu al satului – care „l-a adoptat” cu mândrie – a fost sufletul multor acţiuni obşteşti: împroprietărirea invalizilor de război, reabilitarea hotarului cu satul Petriceaua, construirea podului peste apa Vărbilău, construirea Şcolii Vale, electrificarea comunei, împădurirea unor terenuri.

Prin tot ce a întreprins a fost un mare om, un mare dascăl. Ca semn de cinstire a memoriei lui, Consiliul Local al comunei Aluniş a hotărât în 2012 să atribuie şcolii noastre numele celui care a fost învăţătorul şi directorul Gheorghe Costescu .

Prof. Popescu Maria

(material preluat din lucrarea prof. Ioniţă Maria – ,,Monografia comunei Aluniş’’)