Centru Scolar pentru Educaţie Incluziva Targu Jiu
Targu Jiu, Gorj

Prezentare

 

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Tg-Jiu este o scoala pentru toti copiii cu cerinte educative speciale din invatamantul special si cel de masa, o scoala deschisa, care ofera o gama variata de servicii educationale, atat pentru elevi cat si pentru familiile lor:

 

   - servicii educationale de sprijin pentru copiii cu dificultati de invatare

   - terapia tulburarilor de limbaj

   - consiliere psihologica

   - kinetoterapie

   - invatamant la domiciliu

    - servicii de evaluare psihopedagogica

   - servicii de informare, consiliere si documentare

    - programe cultural - artistice sportive pe baza de conventii/parteneriate

  

 

INFIINTARE: 1 septembrie 1974 - Scoala Ajutatoare Tg-Jiu.

 

   Primii elevi:- 110 copii din clasele I - VII, copii cu probleme sociale.

                       Ciclul primar si gimnazial.

   Primul director:- prof.Vilceanu Constantin.

 

EVOLUTIE: - 1 septembrie 1999 - ciclul prescolar

                      - 1 septembrie 1999 - Scoala Speciala Tg-Jiu

                      - 1 septembrie 2003 - Scoala de Arte si Meserii, doua profile:

                                                    - mecanic 

                                                    - turism si alimentatie.

                       - 1 septembrie 2006 - Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva

 

 

 

 

 

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Târgu Jiu

Str. Dumbrava, nr.34, c.p. 210108, Gorj

Tel/Fax: 0253226289 sau 0253407014

                                                                                              Nr. înregistrare ........../............

 

 

 

 

STRATEGIA INTERNĂ DE EVALUARE A CALITĂŢII

pentru perioada 2017 – 2021

 

 

 

 

Document elaborat de către CEAC din Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Tg-Jiu

Aprobat de către CA din data de : ………………….

 

 

 

 

 

 

Director,                                                                                                     Responsabil CEAC

Prof. BAIU NICU                                                                                       Prof. Ghibu Angela

 

I. POLITICA REFERITOARE LA CALITATE

            La Centrul Școlar pentru Educașie Incluzivă Tg-Jiu, calitatea este un obiectiv central al strategiei generale a organizaţiei, această orientare fiind în concordanţă cu direcţiile de reformare a învăţământului preuniversitar din Uniunea Europeană. Orientarea generală a organizaţiei privind calitatea revine managementului de la cel mai înalt nivel, care trebuie să se asigure că serviciile realizate de şcoală sunt corespunzătoare cerinţelor clienţilor şi continuu îmbunătăţite în scopul creşterii satisfacţiei clientului.

Principalele obiective privind calitatea, adecvate misiunii scolii, sunt următoarele:

- Centrul Școlar pentru Educașie Incluzivă Tg-Jiu, instituţie de învăţământ preuniversitar, are ca obiectiv principal îmbunătăţirea continuă a profilului de competenţe ale absolvenţilor prin proiectarea unor programe educaţionale adaptate continuu la cerinţele elevilor și ale societăţii;

- Accentul pe activitatea didactică, realizarea de proiecte în cadrul unor parteneriate cu organizaţii din ţară şi din străinătate este o altă latură importantă a activităţii, ce contribuie la extinderea şi adecvarea competenţelor absolvenţilor la cerinţe noi, la o bună integrare socială, precum şi la perfecţionarea cadrelor didactice

- Beneficiarul final al serviciilor realizate de şcoală, programe educaţionale şi de cercetare, este societatea.

- Calitatea proceselor educaţionale depinde şi de relaţiile cu elevii: şcoala trebuie să evalueze satisfacţia elevilor şi să asigure cadrul organizatoric şi metodele de participare eficientă a acestora la realizarea proceselor de instruire şi de evaluare şi la îmbunătăţirea acestora;

- Nivelul serviciilor şcolii este în relaţie directă cu pregătirea, calificarea şi reputaţia ştiinţifică a cadrelor didactice. Centrul Școlar pentru Educașie Incluzivă Tg-Jiu trebuie să evalueze satisfacţia personalului şi eficienţa muncii şi să sprijine eforturile corpului didactic şi a întregului personal pentru perfecţionare.

- Realizarea acestor obiective generale presupune dezvoltarea şi funcţionarea eficientă a sistemului de management al calităţii existent în şcoală.

 

PARTEA I. MOTIVAŢIA

1. Viziunea şcolii :

Şcoala va dezvolta pe toată perioada desfăşurării proiectului următoarele servicii educaţionale transformându-se în centru de resurse pentru comunitatea locală:

- consiliere psihopedagogică;

- orientare şcolară şi profesională;

- terapia tulburărilor de limbaj;

- kinetoterapie;

- educaţie pentru copii cu deficienţe;

- informare şi consiliere pentru cadre didactice şi părinţi;

- orientare a formării iniţiale şi continuă;

- terapii specifice;

- asistenţă socială;

- structuri de sprijin pentru copiii cu dificultăţi de învăţare;

- învăţământ la domiciliu;

- cercetare psihopedagogică;

- testare şi consiliere psihologică.

2. Misiunea şcolii

Dezvoltarea fiecărui elev la potenţialul său maxim.

3. Scopuri/ţinte strategice:

Rezultă, din analiza SWOT, că vor fi un număr de 4 ţinte strategice, care se vor rezolva într-o perioadă de 5 ani;

Ţintele Strategice

T1 – Dezvoltarea competenţelor sociale şi de comunicare a elevilor în societatea modernă;

T2 – Formarea şi dezvoltarea autonomiei personale şi sociale;

T3 – Asigurarea calităţii în educaţie;

T4 – Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu instituţii din comunitate;

4. Opţiuni strategice

Ţinta

Opţiunea curriculara

Opţiunea financiara si a dotărilor materiale

Opţiunea investiţiei în resursa umana

Opţiunea relaţiilor comunitare

T 1

Dezvoltarea la

elevi a competentelor

sociale si de

comunicare in

societatea moderna.

Introducerea in CDS a disciplinelor legate de negociere si comunicare (inclusiv folosirea

T.I.C.).

Promovarea, la toate disciplinele de studiu, a

Comunicării deschise si responsabile intre

profesori si elevi

Achiziţionarea de   Calculat.oare şi

conectarea la Internet

 

Programe de formare a cadrelor didactice si a

părinţilor pentru comunicare, negociere si

participare (inclusiv

T.I.C.)

Participarea la

programe

guvernamentale,

internaţionale sau

locale în domeniu

 

T 2

Formarea şi dezvoltarea autonomiei personale şi sociale prin activităţi ludice

Disciplinele din planul de învăţământ pentru elevii cu deficienţe grave, severe, profunde şi asociale.

Activităţile terapeutice din programa de „Terapie educaţională complexă şi integrată”

Achiziţionarea de jocuri, jucării, planşe, mijloace moderne audio-vizuale(cameră video, CD player, DVD-uri, DVD player, televizoare, PC-uri.)

Programe de

formare a cadrelor

didactice si a

părinţilor pentru realizarea obiectivelor curriculare pentru elevii deficienţe grave, severe, profunde şi asociale (inclusiv

T.I.C.)

Implicarea comunităţii locale: unităţi de învăţământ, complexe de servicii comunitare, centre de tip familial, părinţi. CJ, ISJ, CCD, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

T 3

Asigurarea calităţii în educaţie.

Discipline din curriculum național pentru copii/elevii cu dizabilități grave, severe sau accentuate, terapii specifice și de compensare și terapie educațională complexa țâși integrată și opţionale în CDS vor fi proiectate și realizate ținând cont de legislația din domeniul asugurării calității în vigoare.

Prin activitățile educative școlare și extașcolare se continua educația în direcția îndeplinirii misiunii asumate prin acest program.

Achiziţionarea de mijloace moderne audio-vizuale( camera video, CD-player, CD recorder), de broşuri, filme si materiale didactice si de informare , carte școlară și de specialitate.

Realizarea unei educaţii comlexer, prin şcoala a elevilor.

Programe de formare a cadrelor didactice si educare a părinţilor.

Antrenarea autorităţilor locale programe de educare elevilor și.

Extinderea acestui demers prin parteneriate cu societatea civila, atragerea pe aceasta tema a partenerului occidental.

T 4

Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu instituţii din comunitate

 

Educarea elevilor, prin disciplinele de

baza si prin CDS pentru parteneriat

si cooperare in comunitate.

Tipărirea si răspândirea in

comunitate a unor materiale

promoţionale (afişe, broşuri etc.)

Programe comune

de formare pentru cadre didactice, părinţi si alţi

reprezentanţi ai comunităţii in domeniul comunicării si

negocierii

Realizarea in

comun a unor

activităţi in şcoala

si extraşcolare, angrenarea elevilor și părinților în programe internaționale de parteneriat.

 

5. Analiza PEST(E) – analiza contextului politic, economic, social, tehnologic, ecologic ;

  • Contextul politic ( P )

Politicile educaţionale (CDS şi curriculum nucleu, schemele orare, planul cadru, politica descentralizării educaţiei şi creşterea calităţii în educaţie) sunt în plină ascensiune, ca de altfel şi politicile de dezvoltare locală şi regională.

Politica educaţională propusă de şcoala noastră, este pe deplin în concordanţă cu politica educaţională naţională. Politica educaţională de după 1989 este în deplin acord cu Reforma învăţământului din România şi nu se referă la partidele politice care vin şi pleacă de la guvernare .

  • Contextul economic (E)

Oraşul Târgu Jiu reprezintă o comunitate care dispune de resurse economice însemnate, de la marea la mica industrie, comerţul sau IMM-uri
şi oferă condiţii normale de educaţie şi instruire tuturor elevilor . Forţa de muncă este ocupată în diferite sectoare de : fabricarea articolelor de cauciuc , industrializarea lemnului , agricultură, legumicultură şi creşterea animalelor, comerţ , alimentaţie, mica industrie, construcţii, etc.

  • Contextul social ( S )

La nivelul oraşului rata şomajului este mai mica decât în celelalte localităţi ale judeţului. Majoritatea familiilor care au copii la şcoală, văd prin educaţie, singurul mod de progres al societăţii , realizarea profesională şi materială a cetăţeanului de mâine . Există, totuşi şi familii , într-un număr redus , care pun pe primul plan munca fizică şi acestea folosesc copiii la diferite munci în gospodărie ( muncile agricole, creşterea animalelor, etc. ) acest lucru ducând la înregistrarea de absenţe din partea unor elevi.
Şcoala este afectată de familii dezorganizate , numărul acestora fiind destul de mare. În oraş nu există minorităţi etnice sau religioase şi deci, nu există probleme în acest sens .

  • Contextul tehnologic ( T )

Dotarea şcolii noastre privind tehnologia modernă este foarte bună. Şcoala dispune de 2 laboratoare de informatică, 30 de calculatoare şi imprimante noi aflate în dotarea cabinetelor specializate de TTL şi CDS, 5 calculatoare moderne şi performante, imprimante, 2 copiatoare moderne aflate în dotarea serviciului secretariat, contabilitate, imprimante , Televizoare color , 1 cameră video, 1 aparat foto digital, cablu TV, conectare la INTERNET prin fibră optică.

 

 

6 Analiza SWOT

Strengs (puncte tari)

  • Dotarea cu mobilier nou a claselor, cabinetelor, sălilor de sport şi kinetoterapie, a bibliotecii;
  • Cadre didactice calificate capabile să asigure servicii de terapii specifice, consiliere educaţională, familială şi profesională şi servicii de sprijin pentru copiii cu CES şi dificultăţi de învăţare din învăţământul public;
  • Relaţii de parteneriat educaţional cu şcoli publice integratoare din municipiu şi judeţ, şi şcoli speciale din judeţele limitrofe, din municipiu şi judeţ în cadru Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară;
  • Colaborare eficientă cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, instituţiile de ocrotire, complexe de servicii comunitare;
  • Înfiinţarea Asociaţiei Umanitare „Iunona”
  • Înfiinţarea ludotecii şi buna dotare a acesteia;

Weaknesses (slăbiciuni)

  • Slabă dotare a atelierelor şcoală;
  • Manuale şcolare foarte vechi şi parţial deteriorate;
  • Lipa materialelor didactice adecvate specificului şi disciplinelor de învăţământ;
  • Dotare precară cu calculatoare a sălilor de clasă;
  • Slaba pregătire, a cadrelor didactice, în utilizarea calculatorului;
  • Lipsa spaţiului şi dotării corespunzătoare a audiotecii.

 

Opportunities (oportunităţi)

  • Colaborare bună cu ONG-uri din ţară şi străinătate;
  • Posibilitatea accesării de fonduri prin intermediul Asociaţiei „Iunona”;
  • Extinderea parteneriatelor cu unităţi de învăţământ public;
  • Sprijin financiar şi consiliere de specialitate din partea Consiliului Judeţean Gorj;
  • Existenţa unor oportunităţi de înfiinţare a unui atelier protejat;
  • Dezvoltarea unor programe educaţionale şi de finanţare;
  • Elaborarea de proiecte.

 

Threats (ameninţări)

  • Gradul scăzut de educaţie şi cultură şi de trai al familiilor elevilor;
  • Scăderea interesului pentru educaţie;
  • Migrarea forţei de muncă spre ţările U.E.;
  • Restrângerea de activitate a cadrelor didactice ca urmare a integrării elevilor în şcoala publică;
  • Lipsa de interes a agenţilor economici pentru integrarea profesională a absolvenţilor învăţământului special;
  • Titularizarea absolvenţilor şcolilor normale şi a liceelor pedagogice (pentru restrângere de activitate sau transfer), lipsiţi de experienţă, în detrimentul absolvenţilor învăţământului superior de specialitate;

 

PARTEA a II-a. PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DE EVALUARE A CALITĂŢII

ŢINTELE STRATEGICE ALE EVALUĂRII CALITĂŢII

(rezultate din diagnoza PDI şi ţintele strategice formulate în PDI):  

1. Obiectivele :

            T1– Dezvoltarea competentelor sociale şi de comunicare a elevilor în societatea modernă     :

           O1 – să stabilească relaţii interpersonale corecte diferenţiate in funcţie de: vârsta, statut, situaţii concrete;

        O2 – să achiziţioneze deprinderi de comunicare;

        O3 – să exerseze deprinderi de comportare civilizată în societate;

        O4 – să respecte normele de bună convieţuire;

        O5 – să observe şi să respecte emoţiile şi atitudinile celor din jur;

        O6 – să utilizeze corect şi conştient formulele de aprobare – dezaprobare verbală;

           O7 – să exerseze, adecvat situaţiei, diferite tipuri de relaţii interpersonale.

            T2 – Formarea şi dezvoltarea autonomiei personale şi sociale;

        O1 – să folosească corect, obiectele de uz personal;

        O2 – să aleagă elementele neadecvate / adecvate unui ansamblu tematic;

        O3 – să construiască întregul din părţile componente;

        O4 – să exerseze comportamente de autoservire;

        O5 – să identifice diferenţe/asemănări între obiecte, fiinţe, fenomene;

        O6 – să desfăşoare jocuri având ca temă familia, locuinţa, strada, şcoala, magazinul, etc.;

        O7 – să folosească corect mijloacele de transport;

         O8 –să stabilească relaţii de prietenie , de respect în micro şi macro-grupuri;

       O9 –să manipuleze jucăriile, jocurile în activităţile ludice;

T3 – Asigurarea calităţii în educaţie:

        O1 – să folosească eficienta curriculum național și cirriculum la decizia școlii ;

        O2 – să utilizeze eficient resurele materiale și fimanciare ale instituției;

        O3 – să se preocupe peranent de formarea profesională și dezvoltarea personală;

        O4 – sa cunoască și să realizeze standardele de calitate ;

        O5 – să cunoască și să acționeze pentru realizarea misiunii școlii;

        O6 – să acționeze pentru o cât mai bunî integrare socioprofesională a elevilor și absolvenților;

        O7 – să aplice și să participe la programele anpcdefp;

            T4 – Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu instituţii din comunitate

        O1 – să comunice şi să stabilească parteneriate cu elevi din şcolile normale, cu sprijinul cadrelor didactice coordonatoare a astfel de programe;

        O2 – să desfăşoare diverse activităţi extraşcolare în şcoală şi în alte şcoli;

        O3 – să stabilească relaţii de prietenie cu copiii fără cerinţe educative speciale, în vederea integrării în societate.

2. Planul de dezvoltare instituționalăcuprinde:

  • Curriculum şi viaţa şcolară;
  • Resursele materiale şi financiare;
  • Resursele umane;
  • Relaţii cu comunitatea;

Curriculum şi viaţa şcolară.

Curriculum–ul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoala şi comunitate reprezentând:

  • resursele locale pentru instruire ( baza materiala a şcolilor, cadrul de colaborare cu agenţii economici );
  • cerinţele locale pentru pregătirea în diverse ocupaţii, grupe de ocupaţii, meserii şi specializări, care să servească activităţilor economice desfăşurate în zonă.

Conţinutul curriculum-ului de dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se elaborează de către profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc.

Scopul curriculum-ului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:

  • Lărgirea domeniului ocupaţional dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;
  • Promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită elevilor să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.

 

Procesul instructiv-educativ şi formarea continuă

•   Introducerea sistemului AEL educaţional;

•   Instruirea întregului personal didactic în utilizarea tehnicii de calcul;

•   Integrarea orelor din toate ariile în sistem informatizat;

•   Realizarea unei palete cât mai largi de activităţi extraşcolare atât cu elevii externi cât şi cu cei interni;

•   Transformarea şcolii în centru de resurse;

•   Stabilirea unui parteneriat real şcoală-familie;

• Continuarea studiilor pentru absolvenţii nivelului I de calificare profesională prin nivelul II de calificare profesională;

•   C.D.S. adecvat;

•   Pregătirea pentru viaţă şi integrarea în U.E.

Resursele materiale si financiare.

        Conceptualizarea noţiunii de management al administrării resurselor materiale ale unui proiect, ca teorie si practica a conducerii, are ca obiectiv în primul rând o eficienta în aprovizionare, în evitarea întârzierilor, a achiziţionării bunurilor potrivite scopului urmărit, ca si încadrarea într-un anumit buget.

        Funcţia de management al aprovizionării priveşte capacitatea de a conduce, de a adopta decizii corecte, juste şi performante, care se concretizează în practică în emiterea comenzilor de achiziţie.

        Managerul întreprinde acţiuni de administrare a resurselor ce constau într-o analiza a costurilor aferente realizării fiecărui obiectiv al proiectului şi urmărirea sistematica a încadrării cheltuielilor efective în nivelul planificat al costurilor.

        Importanta plasării eficiente a capitalului rezida în faptul de o gestionare adecvată a resurselor pentru a determina gradul de rentabilitate al unui proiect de achiziţie.

Dezvoltarea bazei tehnico-materiale

  • Dezvoltarea bazei didactice prin dotarea atelierelor şcoală existente cu baza didactico-materială cerută de necesitatea desfăşurării instruirii practice în condiţii superioare ;
  • Realizarea unei biblioteci moderne şi a uni punct de informare şi documentare, informatizate, cu sală de lectură;
  • Construirea unui centru de recuperare pentru copii cu deficienţe fizice din şcoala noastră şi comunitatea locală;
  • Modernizarea cabinetelor logopedice, la standarde moderne prin dotarea cu mobilier, aparatură electronică de ultimă generaţie, material didactic nou
  • Amenajarea unei baze sportive în aer liber, a sălilor de sport şi cabinetului de kinetoterapie la standarde europene;
  • Dotarea şcolii cu staţie de radiodifuziune locală 46;
  • Reabilitarea şi dotarea cu mobilier moderna sălilor de clasă din localul A (parţial) şi localul B (în totalitate);
  • Reorganizarea spaţiului din incinta şcolii;

- amenajarea unui solar;

- miniparc de joacă;

- spaţiu de parcare;

- clădire post – control agenţi de pază;

- alee de acces;

- iluminatul curţii;                                                              

- centrală termică proprie.

Relaţii cu comunitatea - Parteneriat şi programe interne şi internaţionale

• Stabilirea de relaţii profesionale cu unităţi şcolare din ţară şi străinătate;

• Participarea elevilor la concursurile organizate la nivel naţional şi regional;

• Formarea de colective de profesori pentru elaborarea de lucrări de specialitate;

• Stabilirea de parteneriate profesionale şi realizarea unui program educaţional tip GRUDVIG şi eventual COMENIUS;

• Condiţii ambientale decente;

• Realizarea unui colectiv – tip familie – cu o structură organizatorică tip reţea;

• Întreţinerea localului şcolii prin reparaţii curente efectuate cu finanţare de la buget respectiv din fonduri extrabugetare;

• Amenajarea cabinetelor pentru activitatea de consiliere ;

• Oferirea de servicii educaţionale comunităţii locale.                                                                                                     

PARTEA a III-a. MODALITĂŢI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI DE EVALUARE A CALITĂŢII

 

CADRUL LEGAL pentru funcţionarea CEAC este:

• Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii , art. 11 şi 12;

• Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat O.Med.C. nr. 4925/2005;

• Strategia descentralizării învăţământului preuniversitar aprobată prin Memorandum în Şedinţa de Guvern din 20 decembrie 2005:

  • Ordinul Secretariatului General al Guvernului 400/2015.

 

SISTEMUL DE EVALUARE A CALITĂŢII URMĂREŞTE :

 

• Îmbunătăţirea calităţii întregii activităţi din şcoală;

• Asigurarea informării şi evaluarea satisfacţiei grupurilor semnificative de interes (elevi, părinţi, corp profesoral, comunitate locală);

• Revizuirea şi optimizarea politicilor şi strategiilor educaţionale de la nivelul unităţii şcolare.

 

PROCESELE PRIN CARE SE ASIGURĂ CALITATEA SUNT:

 

• Planificarea şi realizarea activităţilor de învăţare (curriculare şi extracurriculare);

• Asigurarea resurselor pentru activităţile de învăţare planificate şi prin organizarea situaţiilor de învăţare;

• Activitatea cadrelor didactice în clasă, în şcoală şi în comunitate;

• Obţinerea şi evaluarea rezultatelor învăţării;

• Managementul strategic şi operaţional al unităţii şcolare;

• Asigurarea comunicării cu actorii educaţionali esenţiali (elevi şi părinţi) şi cu întreaga comunitate precum şi asigurarea participării comunităţii la viaţa şcolară şi a şcolii la viaţa comunităţii;

• Evaluarea complexă a întregii „vieţi şcolare”;

• Continuarea parteneriatelor educaţionale şi a activităţilor din cadrul SNAC

 

PARTEA a IV-a. INSTRUMENTE ŞI PROCEDURI DE EVALUARE INTERNĂ (AUTOEVALUARE) A CALITĂŢII

 

PROCEDURA DE EVALUARE INTERNĂ (AUTOEVALUARE) A CALITĂŢII:

• Selectarea domeniului /temei /temelor (în cazul în care evaluarea nu vizează toate domeniile prevăzute de lege);

• Diagnoza nivelului de realizare;

• Identificarea slăbiciunilor şi a ţintelor pentru intervenţiile de remediere /dezvoltare;

• Modificarea /optimizarea proiectului de dezvoltare instituţională şi a planurilor operaţionale asociate;

• Desfăşurarea activităţilor de dezvoltare /optimizare /remediere;

• Reaplicarea instrumentului de evaluare.

 

TIPURI DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA INTERNĂ (AUTOEVALUAREA) CALITĂŢII:

• Fişe şi alte instrumente de evaluare;

• Declaraţii de intenţie ale comisiilor de specialitate din şcoală ;

• Chestionare ;

• Ghiduri pentru interviuri ;

• Rapoarte scrise;

• Diferite fişe de apreciere ;

• Plan operaţional ;

• Documente de politică educaţională elaborate la nivel naţional, regional şi locale;

• Standarde, metodologii, ghiduri bune practici, alte instrumente privind evaluarea instituţională şi asigurarea calităţii, elaborate la nivel naţional, regional sau local.

 

PARTEA a V-a. MODALITĂŢI ŞI PROCEDURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII

 

1. Se selectează domeniul şi criteriul/criteriile avute în vedere, cf. ,,Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică” ( H.G.21/18.01.2007 sau art. 10 din O.U.G. nr.75/12.07.2005 aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr. 87/2006);

2. Se urmăreşte îndeplinirea indicatorilor de performanţă şi se realizează o diagnoză a nivelului de realizare;

3. Se judecă nivelului de realizare;

4. Se identifică punctele tari, a celor slabe şi a ţintelor pentru intervenţiile de

remediere/dezvoltare;

5. Se creează un grup de lucru pentru aplicarea măsurilor de îmbunătăţire (Evaluarea internă este coordonată şi realizată de către CEAC. Pentru zonele de îmbunătăţire se poate constitui o altă echipă, se pot stabili responsabili, în funcţie de rolul îndeplinit în organizaţie - profesor de specialitate, responsabil de comisie metodică, de arie curriculară etc., care să aplice programul de îmbunătăţire)

6. Se modifică / optimizează / completează PDI şi planurile operaţionale

7. Se desfăşoară propriu-zis activităţile de dezvoltare/ optimizare/ remediere pentru domeniul selectat

8. Se reaplică instrumentul de evaluare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

VALORI

A fi cetăţean înseamnă a împărtăşi valorile europene- este un principiu care guvernează activitatea din şcoala noastră:

     Unitate                                              Comunicare                           Toleranta

                                                      

       Solidaritate                                    Respect                                      Egalitate

                                                 

Comunicare                                           Pluralism                                 Pace

                                                                 

ACTIVITATEA CEAC

                                   

Pasul 1

CEAC elaborează un plan operaţional anual (derivat din strategia aprobată),

cuprinzând proceduri şi activităţi de evaluare şi îmbunătăţire a calităţii.

Pasul 2

Consiliul de administraţie aprobă planul operaţional propus de CEAC.

Pasul 3

Realizarea activităţilor stabilite de evaluare şi îmbunătăţire a calităţii

conform planificării.

Monitorizarea şi evaluarea, de către membrii CEAC, în funcţie de

responsabilităţile specifice, a modului de realizare a activităţilor de

evaluare şi îmbunătăţire a calităţii.

Pasul 4

Realizarea de către CEAC a raportului anual de evaluare internă a calităţii.

Pasul 5

Consiliul de administraţie aprobă

Raportul anual de evaluare internă a calităţii propus de CEAC.

Consiliul de administraţie revizuieşte, dacă este cazul, documentele programatice şi strategiile de dezvoltare (inclusiv strategia de evaluare internă a calităţii).

 

Pasul 6

Raportul anual de evaluare internă a calităţii este făcut public şi este trimis către inspectoratul şcolar şi, la cerere, către ARACIP.