La trei kilometri de la ieşirea din oraşul Giurgiu, pe şoseaua care duce spre Alexandria, se află comuna Slobozia. Dacă te abaţi de la şoseaua principală şi o iei la dreapta pe un drum asfaltat ţi se îndreaptă paşii spre locul unde oricare copil a păşit cu emoţie la fiecare început de an şcolar.

,,EA’’este aşezată într-un colţ de rai, unde brazii înalţi stau şi o păzesc de zeci de ani, iar fuiorul de mătase al toamnei a lăsat în parcul din faţa şcolii urme arămii. Glasurile cristaline ale copiilor sparg liniştea unei dimineţi de 15 septembrie. Cu bucuria revederii în suflet păşim pe lungile coridoare pe ai căror pereţi sunt expuse poze din activitatea noastră, Regulamentul de ordine interioară, expoziţia de desene ale colegilor noştri, revista şcolii etc. Sălile de clasă sclipesc de curăţenie, iar noile manuale ne aşteptă cu sufletul lor curat. Petale de trandafiri de culoarea albă şi roşie sunt aşternute pe parchetul lăcuit.

Frumos îmbrăcaţi în uniforme şcolare aşteptăm cu nerăbdare dirigintele clasei, apoi pe ceilalţi profesori.

Şcoala noastră este cea mai frumoasă şcoală. Este frumoasă pentru că este a noastră.....este frumoasă pentru că toţi suntem egali.... este frumoasă pentru că acolo învăţăm, ne jucăm, legăm prietenii. Este primitoare şi ne bucurăm de profesori bine pregătiţi şi care ne îndrăgesc ca şi pe copii lor. Deşi este o şcoală din mediul rural putem spune că ne bucurăm de condiţii optime. Avem laborator de fizică-chimie, cabinet de informatică, de română, de geografie, de matematică, de limbi străine, bibliotecă, grupuri sanitare moderne, calorifere. Sala de sport ne face cu ochiul, iar terenul de sport ne cheamă în fiecare pauză să ne jucăm. Ferestrele deschise lasă aerul curat şi parfumat al toamnei şi  ne alintă cu tandreţea lui, iar glasurile cristaline ale copiilor arată că aici este şcoala prin care au trecut multe generaţii