Scoala Gimnaziala Cilnic
Calnic, Gorj

Informaţii utile

ISTORICUL ŞCOLII

Şcoala Gimnazială Cîlnic,  este așezată într-o zonă rurală situată la 18 Km distanță de Tg-Jiu, orașul reședință de județ, relieful zonei fiind de deal, localitatea traversată de râul Tismana, clima temperată de tranziție cu influență subtropicală. Comuna are în componență 9 sate : Cîlnic, Stejereii Noi, Vladoi, Pieptani, Cîlnicu de Sus, Pinoasa, Vălcea, Didilști, Hodoreasca , iar popuația este de aproximativ 2700 locuitori români de religie ortodoxă.

Încă de la începuturile organizării învățământului, locuitorii satelor au fost animați de dorința de a învăța carte, știința de carte fiind de fapt o caracteristică a oamenilor de pe aceste meleaguri.

Legea din 1834 stabilește obligația țârcovnicilor de a "învăța copii satului carte și cântări". Satenii din Cîlnic, dorind să-și învețe copii carte au rezolvat această problemă întreținânad singuri școala în satul lor.

În anul 1835, sunt menționate 25 de sate care aveau școli, printre care și Școala din Cîlnic. În anul 1838, se pun bazele unui învățământ obștesc public la sate.

La Cîlnic, primul învațător a fost țârcovnicul bisericii plătit de locuitorii satului care aveau și datoria de a construi localul de școală și să-l doteze cu mobilierul necesar. Toți elevii erau băieți, deci fetele încă nu urmau cursurile școlare, iar ca obiecte de studiu erau următoarele : descrierea, citirea, purtarea, scrierea, rugăciuni, katehisma, istoria sfântă.

Anul școlar se deschidea la 10 octombrie și dura până la 15 martie, urmând ca pe perioada de vară, copii să ajute părinții la muncile câmpului.

Problema învățământului în mediul rural a fost o preocupare principală și după Revoluția de la 1848. Dar școlile de la sate nu s-au reînființat până în anul 1857. Învățătorii erau recomandați de către săteni și obligați să urmeze cursuri de pregătire la Școala Normală din Tg-Jiu. Nici până în anul 1864 nu era înscrisă nici o elevă la școală. De exemplu, în anul școlar 1882-1883, în clasele I-IV erau înscriși 35 de elevi și au frecventat cursurile doar 26. Mai târziu efectivele de elevi au început să crească. După anul 1900 încep să fie școlarizate și fetele. Până în 1912 era un singur post de învățător. În anul 1913 apare și al doilea post. Numărul elevilor înscriși era din ce în ce mai mare, dar se observă aceeași greutate și anume frecvența slabă la cursuri. Un fapt îmbucurător era creșterea calității procesului instructiv-educativ și a procentului de promovabilitate.

În perioada de după anul 1930, când se manifestă criza economică, școala cunoaște și ea mari dificultăți, mai ales în privința frecvenței, care era foarte scăzută din cauza lipsei de îmbrăcăminte, de manuale și rechizite școlare. În anul școlar 1931-1932, în cele 6 clase cu cât a funcționat școala, erau înscriși 129 copii și au promovat 83 copii. Situația foarte grea pentru învățământul din Cîlnic a fost în perioada celui de-al doilea război mondial, din cauza concentrării pe front a învățătorilor, din cauza manualelor inexistente și a posibilităților materiale precare. Aceste fenomene duc la rămânerea multor copii săraci în afara școlii, îngroșând rândurile analfabeților. O nouă etapă în viața școlii începe în anul 1948, când denumirea de școala primară a fost înlocuită cu cea de școală elementară de cultură generală. Învățământul este organizat pe temelia concepției științifice despre natură și societate; devine în întregime de stat, laic, democrat și unitar, având menirea să cultive la elevi acele sentimente care să facă din ei constructorii conștienți ai socialismului. Transformările profunde în domeniul economiei au adus modificări esențiale și în sectorul învățământului. Școala din Cîlnic a devenit școala cu clasele I-VIII. Se  studiau următoarele materii : Limba și literatura română, Limba rusă, Istorie, Constituție, Matematică, Chimie, Fizică, Științe ale naturii, Geografie, Agricultură, Desenul, Muzica, Îndeletniciri practice, Educație fizică, Limba franceză, Tehnică productivă.

Cursurile școlare, inițial s-au desfășurat pe jumătăți de zi, în două schimburi, dimineața și după-amiaza. În prezent se desfășoară într-un singur schimb, dimineața. Primul nucleu pionieresc s-a numit "Unitatea de pionieri nr. 17" . În scopul educării comuniste a elevilor, școala s-a sprijinit pe familie. Colectivul pedagogic a desfășurat o muncă susținută pentru a-și îndeplini îndatoririle. Problema perfecționării metodice și profesionale a fost în atenția tuturor cadrelor didactice. Se desfașura o activitate intensă în cadrul comisiilor metodice din școală și la cercurile pedagogice. Până în anul 1989 tot procesul de învățământ s-a facut sub semnul învățăturilor Partidului Comunist.

După Revoluția din decembrie 1989, a urmat o perioadă de adaptare la noul mod de gândire, învățământul, ca și celelalte domenii de activitate traversând o perioadă de tranziție. Se încearcă modele noi de organizare a învățământului la toate nivelele, preluate de la alte state europene și adaptate la specificul țării noastre. Și Școala Cîlnic a răspuns noilor cerințe, cautând să se adapteze la noul sistem de învățământ.

În prezent școala funcționează într-un singur schimb, asigurand școlarizarea copiilor din cele 9 sate componente ale comunei. Școala funcționează în două clădiri construite în anii 1937, 1968 si 1972, la care s-au atașat în anul 2001 două săli de clasă. Localul Gradiniței Cîlnicul de Sus este nou și funcționează din 2004. Toate unitățile școlare de pe raza comunei sunt autorizate din punct de vedere sanitar. La învățământul primar, clasele sunt la predare simultană, datorita numarului redus de elevi. La Școala Gimnazială Cîlnic există în prezent două clase la învățământul primar (simultan pregătitoare-I-II și simultan III-IV ) și patru clase la gimnaziu.

Majoritatea elevilor sunt de naționalitate română: mai există și un anumit număr de elevi de etnie rromă ( nedeclarați ). Habitatul oferit de familii elevilor este în general corespunzător, numărul familiilor dezorganizate fiind relativ mic. Elevii și părinții beneficiază de burse și alte ajutoare.

Din an în an efectivele de elevi sunt în scădere, datorită scăderii natalității. Școala se mai confruntă uneori cu problema frecvenței la cursuri, dar rata abandonului școlar este în scădere, aproape inexistentă. Acest lucru se datorează colectivului de cadre didactice (toate sunt calificate) care, sub îndrumarea și conducerea școlii, realizează un proces instructiv- educativ de calitate. Se evită pe cât posibil repetenția prin desfășurarea unui program suplimentar de pregătire cu elevii cu dificultăți de învățare. Tot program de ore suplimentare se desfașoară la disciplinele de examen pentru elevii absolvenți ai clasei a VIII a, în vederea obținerii unui procent ridicat la testele naționale. Toate cadrele didactice din școală se perfecționează continuu.

Cu toate acestea activitatea este centrată pe îmbunătățirea procesului de predare-învățare, încadrând învățământul de la nivelul comunei într-un învățământ la standardele și cerințele actuale, orele de curs desfășurându-se pe cabinete și laboratoare: cabinet de limba și literatura română, cabinet de limbi moderne, cabinet de matematică, cabinet de istorie-geografie, laborator de fizică-chimie, laborator de biologie, laborator de informatică, sala de sport.

Procesul de învățământ se derulează la parametrii optimi calitativ și datorită relațiilor de colaboarae cu comunitatea locală și datorită unei ambianțe plăcute în relațiile dintre cadrele didactice.

Având în vedere implicarea directă a elevilor în procesul de predare prin aplicarea metodelor activ-participative se consideră că, ar fi mult mai de folos școlii și implicit comunității o implicare directă a tuturor părinților în viața școlii, schimbările din sistem să fie primite și de către părinți fără reticente, fapt ce a determinat echipa de proiect să mediteze asupra unor astfel de probleme, să propună o schimbare având o insatisfacție față de situația prezentă atât cadrele didactice, comunitatea locală cât și elevii.

Toate activitățile ce vor fi propuse să producă schimbare sunt orientate în sensul aplicării reformei în învățământ și mai ales în realizarea standardelor cerute de un învățământ european. Asigurarea calității actului educațional este principala preocupare a Şcolii Gimnaziale Cîlnic, care a reușit să sensibilizeze într-o măsură tot mai mare și comunitatea locală să participe la rezolvarea diverselor probleme cu care se confruntă școala.