Scoala Gimnaziala Istria
Istria, Constanta
Oferta educaţională
Propuneri optionale pentru anul scolar 2014-2015
Comisia Metodica Real
Nr.crt |
Aria curriculara |
Disciplina |
Profesor |
Titlul optional |
Clasa |
Argument |
Competente generale |
Continuturi |
1 |
Matematica si Stiinte |
Matematica |
Mucilianu Anca |
1.Minunata lume a numerelor |
V |
Una din cele mai încântătoare invenţii ale umanităţii este numărul. Ideea de număr, atât de evidentă, este punctul final al unui proces de abstractizare a gândirii. Dar dincolo de ideea de număr? 1,2,3,……, aceste numere a căror realitate este atât de evidentă încât le spunem „naturale”, sunt subiectul cursului. Ce ştim noi despre ele? Ştim că se succed unul după altul, că există întotdeauna după un număr altul, dacă îl cunoaştem pe acesta, cunoaştem succesorul adăugând 1, că sunt din ce în ce mai mari, se succed fără sfârşit, că există un cel mai mic număr, dar nu există un ultim număr,.... Inepuizabila lor succesiune, care ne este atât de familiară, ascunde dezarmante şi nesperate iregularităţi, dar şi uimitoare distribuţii, motivând astfel alegerea acestui opţional.
|
Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii. Dezvoltarea capacităţilor de explorare / investigare şi rezolvare de probleme cu caracter practic. Dezvoltarea perspicacităţii şi a gândirii rapide. Dezvoltarea interesului şi motivaţiei pentru studiul matematicii şi aplicarea ei în contexte variate.
|
1. Baze de numeraţie. Calcul rapid. Probleme „isteţe”. În căutarea numerelor prime. Divizibilitate.
|
2 |
2.Aplicabil 100% |
VII |
Societatea actuală pune fiecare membru al ei în situaţia de a gândii realizările şi informaţiile personale şi ale societăţii în procente. Toate sondajele de opinie, rezultatele alegerilor, densitatea populaţiei, realizările economice sau TVA, PIB, dobânzile bancare, creşterile şi în special scăderile salariale sau de preţuri sunt exprimate sub această formă. Prin urmare, pentru a înţelege valoarile lor reale şi implicaţiile sociale de către fiecare persoană este necesar ca încă de la o anumită vârstă să utilizeze aceste concepte. Totodată apare necesitatea practică de a înţelege noţiunea de arie pentru a fi utilizată ulterior în practică, gospodăria personală, agricultură sau pentru a percepte anumiteefecte ale unor fenomene naturale sau activităţi umane asupra mediului şi avieţii societăţii în ansamblu. Prin aceste calcule li se poate dezvolta simţul practic, economic, civic, spiritul de observaţie şi de decerare a informaţiilor. De asemenea le dezvoltă capacitatea de utilizare a informaţiilor mass media, abilitatea de utilizare a mijloacelor moderne de informare, crescându-le abilitatea de muncă în echipă.
|
Identificarea unor fenomene, procese şi procedee întâlnite în activitatea cotidiană; Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor utilizând metode specifice matematicii şi ştiinţelor; Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă prin utilizarea de raţionamente inductive şi deductive; Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific specific în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor; Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în prelucrarea şi comunicarea lor; Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza relaţionării cunoştinţelor interdisciplinare din aria curriculară matematică şi ştiinţe; Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări.
|
Parte şi întreg Mai mic, nai mare Scara unei hărţi Titlul unui aliaj Concentraţia unei soluţii Probabilităţi- mai mult sau mai puţin probabil Creşteri procentuale. Micşorări procentuale. Dobânzi bancare Credite bancare Exprimarea în procente a rezultatelor muncii noastre. Chestionar; exprimarea în procente a rezultatelor Evaluare Arealul unui animal/specie necesar pentru supravieţuire Suprafeţe împădurite, exploatare în procente şi arie Decupaje Pavaje Măsurăm şi calculăm Evaluare
|
|||
3 |
3. Matematica distractiva |
VI |
Elevul, sătul de ora de MATEMATICĂ OBIŞNUITĂ, doreşte să iasă din tiparul ,, şablon ” al unei ore de matematică şi să înveţe ,, şi în alt fel ” matematica. Orele de ,, MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ ” vor constitui o destindere psihică şi mentală, stârnind totodată interesul şi curiozitatea de a afla cât mai multe lucruri.Elementul de joc, care face ca matematica să fie recreativă, poate lua diverse forme: o enigmă, un truc, un paradox, o eroare logică sau pur şi simplu matematică, cu unele trăsături curioase sau amuzante.Există multe asemănări între joc şi matematică. Pentru că, oare ce altceva este un joc, decât o suită nedeterminată de probleme de rezolvat, în funcţie de condiţiile date?Şi la urma urmelor ce altceva este matematica, decât o rezolvare de enigme? Şi ce altceva este ştiinţa, dacă nu un efort sistematic de a da răspunsuri la enigmele pe care ni le propune natura?Misterioasă şi fermecătoare, satisfăcând nevoia universal umană de distracţie, matematica „distractivă” ţine de frumosul pur, de cea mai profundă trăire omenească – misterul. Iar interesul multor minţi luminate ale lumii pentru jocul matematic nu este greu de înţeles, deoarece gândirea creatoare care se dăruieşte unor astfel de subiecte este de aceeaşi natură cu tipul de gândire care duce la descoperirea în ştiinţă.Caracterul atractiv şi distractiv al materialelor prezentate are drept scop stimularea plăcerii şi a interesului elevilor pentru această ştiinţă strâns legată de viaţă – MATEMATICA. De asemenea scopul opţionalului „ MATEMATICA DISTRACTIVĂ ” este de a dezvolta la elevi gândirea matematică, logica şi de a-i pregăti pentru viaţă.
|
1. Dezvoltarea interesului pentru matematică ( prin rezolvarea unor probleme „alt fel” decât la clasă ) 2. Dobândirea şi consolidarea unor cunoştinţe necesare pentru clasa a VI-a 3. Stimularea gândirii logice şi a interesului pentru lărgirea orizontului în domeniul matematicii 4. Înţelegerea legăturii dintre matematică, viaţă şi alte discipline sau domenii ale ştiinţei 5. Dezvoltarea capacităţii de a rezolva probleme de matematică, pe baza cunoştinţelor dobândite, a raţionamentului şi a aplicării unor algoritmi de lucru. 6. Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.
|
Cum au apărut numerele? Numere perfecte şi numere amiabile Curiozităţi despre numere prime Nr interesante Pătrate magice Curiozităţi cu numere Probleme cu conţinut sub formă de versuri sau jocuri de cuvinte raţionale ,,Poante” gândite şi rezolvate Glumele lui Einstein Câteva probleme de logică Probleme isteţe, pentru copii asemenea Geometrie cu … foarfecele Probleme interesante de construcţii geometrice |
|||
4 |
Ungureanu Carmen |
1. Matematică distractivă |
V |
Opţionalul răspunde nevoilor de dezvoltare a personalităţii elevilor prin formarea de capacităţi, competenţe şi atitudini bazate pe gândirea critică, logică, divergentă şi creativă.
|
1.Să determine numere naturale care îndeplinesc condiţii date. 2. Să găsească numere pe baza unor raţionamente algoritmice 3. Să găsească mai multe soluţii pentru un exerciţiu sau o problemă 4. Să observe şi să înţeleagă faptul că viaţa ne oferă nenumărate „sitaţii-problemă” de rezolvat. 5 Să constate că „isteţul” depăşeşte cu succes „examenele” neprevăzute ale vieţii |
1. Rebus matematic. 2.Probleme din concur-suri.
3.Probleme din poveşti
4. Probleme de logică şi perspicacitate. 5.Probleme – decupaje. 6. Reprezentarea unor figuri geometrice cu ajutorul beţelor de chibrit.
7. Confecţionarea din carton a unor corpuri geometrice.
|
||
5 |
2.MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ
|
VI |
Se vorbeşte mereu despre rolul matematicii în dezvoltarea societăţii şi ştiinţei, de importanţa pe care o are şi o va avea în viaţă. Cu toţii conştientizăm acest lucru fară însă a vedea în matematică decât ceva abstract, conţinuturi seci, greu de asimilat, fară o frumuseţe care să atragă |
1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite. 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice. 3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete. 4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora. 5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă. 6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii.
|
1.Probleme simple dar amuzante; 2.Reconstituirea operaţiilor; 3.Numere interesante; 4.Divizibilitatea numerelor naturale; 5.Curiozităţi cu numere raţionale; 6.Probleme interesante de geometrie; 7.Iluzia în matematică; 8.Probleme de logică; 9.Anecdote pe teme matematice. . |
|||
6 |
3. Matematica intre joc si nota 10 |
VII |
Spre deosebire de alte discipline predate în gimnaziu, pentru care este posibil să aducă la cunostinţa elevilor în mod elementar realizările importante ale ştiinţei şi culturii contemporane, între matematica predată în şcoala gimnazială şi matematica modernă exista o distanţă mare care, pentru mulţi elevi, pare de neparcurs, datorită caracterului deductiv al cercetarii matematice şi mulţimii de noţiuni şi relaţii noi pe care ea o implică.
|
sa identifice elementele ce fac legatura dintre geometrie si viata
să construiască obiecte semnificative prin îndoirea hârtiei ,urmând indicaţiile după o schemă dată
să verifice prin plierea unor figuri din hârtie proprietăţi demonstrate prin raţionament geometric să formuleze în termeni matematici observaţii legate de suprafeţe echivalente
să formuleze în termeni matematici concluzii la care se ajunge prin plierea hârtiei
să construiască diverse corpuri geometrice folosind diferite materiale sa-si dezvolte capacitatea de a-si expune parerile , concluziile , folosind un limbaj adecvat , cu privire la o problema , activitatea unui matematician , istoria unei descoperiri
să demonstreze teorema lui Pitagora cu ajutorul unui puzzle
sa utilizeze tabele matematice |
Origami-arta plierii hârtiei colorate. Linii importante în triunghi (construirea prin îndoirea hârtiei si verificarea concurentei acestora). Axe de simetrie,centru de simetrie pt figuri geometrice realizate din hartie ( paralelogram ,dreptunghi ,pătrat , romb , trapez isoscel ). Suprafete echivalente(puzzle geometric). Confecţionarea unor corpuri geometrice din desfăşurate date (cub,paralelipiped dreptunghic, piramida,cilindru,con). Viata si activitatea lui Thales din Milet. Aplicatii ale teoremei lui Thales (calcularea inaltimii unui obstacol ,ex:calcularea înălţimii piramidei lui Keops) . Scoala lui Pitagora. Demonstratii ale teoremei lui Pitagora. Triplete pitagoreice(aplicatie: construirea unui unghi drept în condiţii practice). Aplicatii ale teoremei lui Pitagora. Aplicatii ale functiilor trigonometrice (masurarea distanţelor între repere terestre). Conversii metrice pentru lungime,greutate si temperatura(definirea unor noi unitati de masura : picioare, inchi, leghe, yarzi, uncii, Pounds, grade Fahrenheit). |
|||
7 |
Biologie |
Toxin Marinela |
1. Educatie pentru sanatate. |
V-VI |
În contextul schimbărilor majore şi accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stări de sănătate a tinerilor şi copiilor reprezintă una dintre direcţiile prioritare ale strategiei educaţionale.
|
1.Dezvoltarea capacităţii de comunicare, folosind informaţii din domeniul ştiinţelor naturii. 2. Dezvoltarea capacităţii de observare / investigare şi de formare a deprinderilor de viaţă echilibrată, sănătoasă, prin folosirea unor instrumente şi procedee adecvate. 3. Dezvoltarea interesului şi al comportamentului favorabil pentru interpretarea fenomenelor din natură, în realizarea unui mediu propice sănătăţii omului. 4. Formarea şi dezvoltarea unei atitudini critice faţă de o selecţie a bunurilor de consum şi a serviciilor, pentru menţinerea şi promovarea sănătăţii.
|
1. Notiuni elementare de anatomie si fiziologie 2. Igiena personala. 3. Activitatea de odihna. 4. Sanatatea mediului. 5. Sanatatea mintala. 6. Sanatatea alimentatiei.
|
|
8 |
2.Educatie pentru mediu. |
VIII |
Studiul opţionalului propus va oferi elevilor o bază teoretică pentru înţelegerea ansamblului de preocupări şi măsuri ale societăţii umane îndreptate în direcţia protecţiei mediului.
|
1. Să conştientizeze noţiunea de mediu inconjurator , pe baza informaţiilor simple şi a unor observaţii in natura.
Să înţeleagă necesitatea cultivării comportamentelor şi atitudinilor de protecţie şi autoprotecţie în raport cu natura;
|
I. Mediul inconjurator. II. Poluarea. III. Solutii ecologice. |
|||
9 |
3.Natura, prietena mea! |
VII |
Studiul opţionalului propus va oferi elevilor o bază teoretică pentru înţelegerea ansamblului de preocupări şi măsuri ale societăţii umane îndreptate în direcţia protecţiei mediului.
|
1. Să conştientizeze noţiunea de planetă , pe baza informaţiilor simple şi a unor observaţii, mijlocite şi nemijlocite, despre Terra şi alte planete; 2. Să descopere şi să înţeleagă apariţia şi evoluţia omului pe Pământ, precum şi interdependenţa dintre el şi mediu, pornind de la legende, lecturi şi ilustraţii; 3. Să înţeleagă necesitatea cultivării comportamentelor şi atitudinilor de protecţie şi autoprotecţie în raport cu natura;
|
I. Mediul natural la scara planetei
II. Solul, subsolul III. Apa
IV. Aerul
V. Fenomene ale naturii
|
|||
10 |
Chimie |
Toxin Marinela |
1.Alege sa fii sanatos. |
VII-VIII |
Studiul opţionalului propus va oferi elevilor o bază teoretică pentru înţelegerea compozitiei chimice a organismului uman.
|
1. să cunoască compoziţia chimică a organismelor vegetale şi animale; 2. să identifice unele aspecte referitoare la istoricul şi răspândirea elementelor chimice; 3. să înţeleagă rolul fiziologic al elementelor chimice esenţiale pentru organismul uman şi ce pot provoca excesul sau lipsa acestora din organism;
|
I. Elemente şi substanţe chimice esenţiale din organismul uman. II. Vitamine. III. Protecţia consumatorului.
|
|
11 |
2.Minuni in eprubeta. |
VII-VIII |
Opţionalul îşi propune să stimuleze înţelegerea legăturii dintre noţiunile teoretice dobândite şi viaţa de zi cu zi. Opţionalul porneşte de la premisa că cea mai eficientă învăţare este cea practică, fapt pentru care partea teoretică este redusă comparativ cu cea aplicativă.
|
1.Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice, a operaţiilor de bază folosite în laborator, a terminologiei specifice chimiei; 2.Dezvoltarea capacităţilor de explorare a realităţii şi de experimentare prin folosirea de ustensile, reactivi şi operaţii proprii chimiei; 3.Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilă lucrului individual şi în echipă, cu accent pe folosirea limbajului specific chimiei; 4.Formarea abilităţilor de aplicare a cunoştinţelor acumulate în viaţa cotidiană, precum şi a interesului pentru cunoaştere.
|
I.Noţiuni introductive II. Operaţii de bază în laboratorul de chimie III. Din istoria descoperirii elementelor chimice. IV. Tipuri de reacţii chimice. |
|||
12 |
3. Materia in miscare |
VII-VIII |
Ciudateniile in comportamentul materiei au primat in fata celor care vor sa stie cat se poate sti despre partea materiala a existentei, despre structura si reactiile chimice care pot separa, uni, sau combina diferite elemente astfel incat in marea transformare a ei nimic sa nu se piarda.
|
1.Explicarea unor fenomene intalnite in viata de zi cu zi Investigarea structurii unor substante sau sisteme chimice 2.Investigarea comportarii unor substante 3.Comportarea materiei in diferite conditii de temperatura si presiune 4.Evaluarea consecintelor proceselor chimice asupra propiei persoane si asupra mediului
|
I.PROTECŢIA MUNCII ÎN LABORATORUL DE CHIMIE
II.MATERIA REACŢII CHIMICE III.ANALIZE CHIMICE
|
|||
13 |
Geografie |
Rucareanu Maria Raluca |
1.Marile si oceanele Terrei |
V-VIII |
Se adreseaza tuturor elevilor de gimnaziu care parcurg aceasta disciplina intr-o ora pe saptamana si se urmareste stimularea interesului acestora pentru studiul geografiei |
|
|
|
14 |
2.Geografia Regatului Unit al Marii Britanii |
V-VIII |
Se adreseaza tuturor elevilor de gimnaziu care parcurg aceasta disciplina intr-o ora pe saptamana si se urmareste stimularea interesului acestora pentru studiul geografiei |
|
|
|||
15 |
3.Calatori si calatorii |
V-VIII |
Se adreseaza tuturor elevilor de gimnaziu care parcurg aceasta disciplina intr-o ora pe saptamana si se urmareste stimularea interesului acestora pentru studiul geografiei dar si istoriei |
|
|
|||
16 |
Tehnologii |
Educatie tehnologica |
Pistae Simona |
1.Plante medicinale ,,Izvor de sanatate”. |
VII |
Din totdeauna stiintele secrete au fost revelate de catre maestri numai la unul sau doi discipoli devotati, care treceau prin nenumarate teste si probe pana obtineau gratia maestrului si dezvaluirea secretelor. Timpul si-a spus cuvantul, umanitatea si-a dezvoltat constiinta, fapt care a permis trecerea intr-o noua dimensiune ce impune revelarea cunostintelor secrete la nivel de masa. |
|
|
17 |
2.Cercul Bricolaj ,,Invatam sa construim’’. |
V-VI |
Folosind imaginatia specifica varstei cu multa indemanare, din materialele gasite in natura sau materiale refolosibile se pot realiza adevarate opere de arta pline de originalitate. Prin realizarea de activitati practice intr-un cadru organizat, copii isi dezvolta abilitatile de manuire a instrumentelor de lucru,aptitudinile practice si simtul estetic. Programa pentru cercul scolar se adreseaza elevilor care dau dovada de imaginatie,creativitate,ingeniozitate si nu in ultimul rand de indemanare si este in concordanta cu particularitatile de varsta ale elevilor. |
Manifestarea interesului pentru cunoasterea tehnologiei traditionale. Utilizarea tehnologiei traditionale in scopul obtinerii de produse simple. Realizarea de produse ,obiecte in grup. Aprecierea si valorificarea produsului obtinut. Utilizarea computerului in scopul obtinerii de informatii. Intocmirea materialelor de informare ,documentare,prezentare in format electronic. |
Prerzentarea normelor de protectia muncii. Reciclarea materialelor(recuperare,reconditionare,refolosirii). Rolul reciclarii materialelor Impactul deseurilor asupra mediului. Aplicatii practice. Realizarea de obiecte din materiale refolosibile. Realizarea de obiecte din materiale naturale. Redactarea de documente. Intocmirea fiselor tehnologice. Realizarea de prezentari Power Point. |
|||
18 |
3.Arbori Ornamentali. |
VIII |
Importanţa arboriculturii ornamentale rezidă din influenţa pe care o au arbori şi arbuşti ornamentali folosiţi in cadrul amenajărilor interioare sau exterioare localităţilor rurale sau urbane. Vegetaţia lemnoasă ornamentală exercită influenţe benefice de natură hidrologică antierozională, climatică sanitară, recreativă, estetică. Este cunoscut efectul hidrologic al arborilor şi arbuştilor manifestat prin reţinerea precipitaţiilor atmosferice, favorizarea formării precipitaţiilor, echilibrarea alimentări pânzei freatice de apă, a izvoarelor cu apă potabilă, minerală sau industrială, purificarea scurgerilor de apă pe terenurile în pantă.
|
Identificarea caracteristicilor morfologice ale plantelor lemnoase ornamentale. Metode de înmulţire a speciilor lemnoase ornamentale. Specii de arbori şi arbuşti răşinoşi. Arbuşti foioşi decorativi prin flori, habitus, fructe – pentru plantări izolate, grupuri, garduri vii. Identificarea speciilor de arbuşti foioşi urcători
|
Clasificarea plantelor lemnoase ornamentale. Amenajarea pepinierei. Alegerea terenului. Organizarea pepinierei. Formarea în pepinieră a materialului săditor dendrologic. - Formarea arborilor - Formarea arbuştilor - Formarea coniferelor Lucrări de îngrijire aplicate puieţilor în formare. Scoaterea materialului săditor, ambalarea , păstrarea, si valorificarea acestuia. - Scoaterea puieţilor din solul pepinierei - Depozitarea în pepinieră a materialului săditor - Ambalarea şi transportul materialului săditor. Genul – Acer, alnus, Betula, Carpinus, Castanea, Fagus, Fraxinus, Juglans, Morus, Platanus, Populus, Salix, Tilia, Quercus. Fam. Cupresaceae - Genul Chamaecyparis - Genul Thuja Fam. Ginkoacea - Genul Ginko Fam. Pinaceae - Genul Abies, Larix, Picea, Pinus. Fam. Taxaceae - Genul Taxus Fam. Taxodiaceae - Genul Taxodium |
|||
19 |
|
Informatica |
Cobzaru Calin Cornel |
1.Lumea din computer |
V-VI |
Tehnologia informatiei (operare PC) |
|
|
20 |
2.Informatica aplicata |
VII-VIII |
Informatica(limbaje de programare) |
|
|
|||
21 |
3.Prietenul meu, calculatorul |
I-IV |
Tehnologia informatiei (operare PC) |
|
|
|||
22 |
Educatie fizica si sport |
Educatie fizica |
Simion Irina |
1. .Om sanatos si frumos |
A VI - VII-a |
ARGUMENT: OPŢIONALUL ’’OM SANATOS SI FRUMOS’’,face parte din aria curriculara ’’Educaţie fizică şi sport’’care urmăreşte dezvoltarea cu precădere a calităţilor motrice necesare,îmbunătăţirea stării de sănătate şi a robusteţei. Prin acest opţional se va valorifica la un nivel superior activităţiile acumulate la orele din trunchiul comun şi creearea cadrului optim necesar pentru manifestarea înclinaţilor, talentului şi intereselor elevilor cărora cu acest prilej li se deschid porţile pentru inţierea şi promovarea ulterioară în sportul de performanţa.
|
|
|
23 |
2. .Dezvoltarea armonioasa a corpului prin aerobic |
aIV-a |
ARGUMENT: OPŢIONALUL ’’DEZVOLTAREA ARMONIOASA A CORPULUI UMAN PRIN AEROBIC’’,face parte din aria curriculara ’’Educaţie fizică şi sport’’care urmăreşte dezvoltarea cu precădere a calităţilor motrice necesare,îmbunătăţirea stării de sănătate şi a robusteţei. Prin acest opţional se va valorifica la un nivel superior activităţiile acumulate la orele din trunchiul comun şi creearea cadrului optim necesar pentru manifestarea înclinaţilor, talentului şi intereselor elevilor cărora cu acest prilej li se deschid porţile pentru inţierea şi promovarea ulterioară în sportul de performanţa.
|
|
|
|||
24 |
3.Echipa de aur a scolii noastre |
a VIII-a |
ARGUMENT: OPŢIONALUL ’’DEZVOLTAREA ARMONIOASA A CORPULUI UMAN PRIN AEROBIC’’,face parte din aria curriculara ’’Educaţie fizică şi sport’’care urmăreşte dezvoltarea cu precădere a calităţilor motrice necesare,îmbunătăţirea stării de sănătate şi a robusteţei. Prin acest opţional se va valorifica la un nivel superior activităţiile acumulate la orele din trunchiul comun şi creearea cadrului optim necesar pentru manifestarea înclinaţilor, talentului şi intereselor elevilor cărora cu acest prilej li se deschid porţile pentru inţierea şi promovarea ulterioară în sportul de performanţa.
|
|
|
|||
|
Tabel continand oferta de optionale (comisia umanista)
|
Aria curriculara |
Disciplina |
Profesor |
Titlul optional |
Clasa |
Argument |
Competente generale |
Continuturi |
|
|
Limba si comunicare (Comisia umanista) |
Limba romana |
Herta Diana Elena |
1.Calatorie in lumea povestilor. |
V-VI |
Motivaţia alegerii opţionalului ,,Călătorie în lumea poveştilor” survine din experienţa didactică la clasă, la orele de limba şi literatura română, unde am constatat că elevii nu mai sunt interesaţi de lectură, nu mai trăiesc viaţa ilustrată în cărţi. De aceea, consider că opţionalul ales oferă posibilitatea propunătorului de a-i convinge pe elevi să devină prietenii cărţilor, aducându-le ca argument cuvintele lui Charles W.Eliot : ,,Cărţile sunt cei mai tăcuţi prieteni; sunt cei mai accesibili şi înţelepţi consilieri şi cei mai răbdători profesori”.
|
1.Dezvoltarea capacităţii de receptare a textului literar 2.Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă 3. Dezvoltarea capacităţii interpretative şi creative
|
1.Literatura pentru copii –universul fantastic al copilăriei Poveşti din literatura română. Ion Creangă - ,,Soacra cu trei nurori” ,, Dănilă Prepeleac” Poveşti din literatura universală. Charles Perrault - ,,Motanul încălţat” ,,Frumoasa din pădurea adormită” Fraţii Grimm - ,, Albă ca Zăpada ,,Hansel şi Gretel” H.C.Andersen -,, Mica sirenă” ,, Răţuşca cea urâtă” 2.Activităţi creative interpretarea de roluri –personaje din poveştile studiate realizarea de creaţii proprii
|
|
|
2.Literatura si filmul
|
VII-VIII |
Optionalul de fata isi propune analiza celor trei tipuri de comunicare artistica, intelegerea punctelor de interferenta intre acestea si a modului de transmitere a mesajului sensibil. In egala masura, urmaresc cultivarea si dezvoltarea imaginatiei audio-vizuale a copiilor prin oferirea unor proiectii audio-vizuale a operelor literare pe care acestia vor trebui sa le lectureze in prealabil. Consider, de asemenea, ca acest curs optional, prin felul cum este conceput, poate dezvolta dorinta elevilor pentru lectura.
|
1.Formarea competentelor in domeniul receptarii particularitatilor si limbajului specific in literatura, teatru, film. 2.Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor modalitati de comunicare artistica.
3.Argumentarea, in scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de teatru sau film.
|
Conţinuturi
Ecranizarea nuvelei Două loturi Lectura nuvelei Moara cu noroc Vizionarea filmului Moara cu Noroc Destinul personajelor de nuvelă Lectura nuvelei Dincolo de nisipuri Vizionarea ecranizării Dincolo de nisipuri Trăsăturile nuvelei
Vizionarea filmului Eduard – Omul foarfecă Literatura SF – literatură de anticipaţie III.Romanul Lectura integrală a romanului Mara Vizionarea filmului Mara Destinul unei femei. IV.Romanul Lectura integrală a romanului Baltagul Vizionarea filmului Baltagul Mitul Mioriţei V.Drama Lectura integrală a dramei Năpasta Vizionarea dramatizării Năpasta Ana şi Vitoria Lipan – două personaje dramatice VI Comedia Lectura integrală a comediei O scrisoare pierdută Vizionarea dramatizării O scrisoare pierdută Personajele de comedie VII.Personaje istorice în literatura română Intocmirea fişelor istorice ale domnitorilor Vizionarea filmului Mihai Viteazul Vizionarea filmului Ştefan cel Mare Vizionarea filmului Vlad Ţepeş
|
|
|||
|
|
||||||||
Hagiu Daniela |
1.Comunicare, joc, culoare |
V-VI |
Comunicarea este esentială pentru om şi de aceea am propus ca temă de studiu pentru acest opţional Comunicare, joc ,culoare. Am avut în vedere la elaborarea acestei programe atât însuşirea unor noţiuni teoretice de bază, cât şi sau mai ales, aspecte practice, atractive. Am încercat să îi fac să înţeleagă opera literară ca pe o comunicare a unor gânduri, trăiri, sentimente, ca pe o posibilitate de a cunoaşte, de a simţi, de a valoriza.
|
1.Dezvoltarea interesului pentru lectură.
2. Dezvoltarea capacităţii de a comunica observaţiile, gândurile, stările sufleteşti în relaţie cu viaţa şi ambianţa socio-culturală.
3.Transpunerea unor opere literare în alte registre artistice.
|
1.Comunicarea ***prezentarea opţionalului ***comunicare nonverbală ***comunicare verbală
***comunicare paraverbală ***exerciţii -jocuri de rol brainstorming/reclama unui produs -realizarea unui afiş publicitar -realizarea unui interviu real -realizarea unui interviu imaginar (cu un personaj al unei opere literare, persoană publică, fenomen, anotimp, stare, etc.) 2.Comunicarea în text ***textul narativ ***textul descriptiv ***textul scenic sau dialogal/conversaţional ***textul informativ ***textul explicativ ***textul injonctiv ***textul argumentativ 3.Amintiri din copilărie-bildungsroman ***autor, narator, personaj ***timpul şi locul ***modalităţi de expunere ***protagonistul ***celelalte personaje ***afişul şi invitaţia la film ***ecranizarea operei -vizionare -comentare ***mirifica lume a copilăriei – compunere -colaj ***punerea în scenă a unor fragmente din operă 4.Păcală al lui Creangă şi cel al lui Slavici - alegerea costumului de scenă astfel încât să reprezinte personajul/comunicare nonverbală - replicile/comunicare verbală şi paraverbală, analiza lexicului utilizat - snoava, specie a literaturii populare - punerea în scenă 5.Copiii din opera lui Caragiale – D-l Goe, Ionel din Vizită, Mitică din Lanţul slăbiciunilor/atelier de lucru 6.Poezia ***lectură/găsirea unor cuvinte cheie/descifrarea mesajului textului ***analiza unor texte lirice la prima vedere 7.Ce mi-a plăcut şi ce nu ***expunerea produselor activităţii ***înmânarea diplomelor de absolvire a cursului de opţional
|
||||
|
2.Folclor literar romanesc |
VII-VIII |
Astăzi tendinţa este aceea de a accede spre modernitate. Practicile şi obiceiurile noastre tradiţionale au fost însă uitate undeva iar tinerii, chiar să vrea, ajung cu greu la acest tip de informaţii. Opţionalul propus vizează întocmai familiarizarea elevilor cu modul de desfăşurare a unor ritualuri străvechi întrucât multe dintre aceste obiceiuri, practici şi rituri se mai practică şi astăzi. |
1. Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere a tradiţiilor şi a obiceiurilor româneşti; 2. Dezvoltarea capacităţii de comunicare; 3. Dezvoltarea gustului estetic al elevilor; 4. Dezvoltarea atitudinii de empatie culturală.
|
Precizari terminologice Etnografia, etnologia şi antropologia culturală. Folclorul obiceiurilor: datina si obiceiurile Mitul şi Ritul Arhetipul şi Magia Obiceiurile tradiţionale (introducere) A. Obiceiuri de iniţiere şi de trecere: a.Naşterea b.Nunta c.Înmormântarea B. Obiceiurile calendaristice: Obiceiurile de iarnă :
C.Poezia riturilor de vindecare a. Descântatul b. Descântecele c. Fermecele (*) D. Literatura aforistică şi enigmatică
E. Epica populară în versuri şi în proză Legenda Basmul Snoava Povestirea Balada (cântecul bătrânesc) Capodopere ale baladei populare: „Miorita” „Meşterul Manole” F. Lirica populară sau cântecul propriu-zis Doina iteratura populară - caracteristici |
|
|||
|
|
||||||||
|
Limba franceza
|
Bagia Cristina |
1.Apprenons le français avec plaisir (Sa invatam franceza cu placere!) |
V |
Cantecul si jocul sunt elementele principale specifice varstei fragede, elemente ce anima orice suflet de copil. De aceea , acest optional isi propune sa ofere copiilor sansa de a invata si de a se relaxa in acelasi timp. |
1.Dezvoltarea capacitatii elevilor de a recepta mesaje transmise oral prin intermediul unor cantece. 2.Dezvoltarea capacitatii elevilor de a lucra in echipa si de a interactiona verbal in limba franceza cu ceilalti elevi 3. Folosirea informatiilor achizitionate pe parcursul procesul de invatare si redarea acestora prin participarea la jocuri didactice. |
1.Présente-toi 2.Les couleurs 3.Les jours de la semaine 4.Lesmois de l’année 5.Les saisons 6. Les aliments 7.Les fleurs 8.Les animaux 9.Les fêtes en France 10. Les parties du corps
|
|
|
|
2 .Intéraction orale en français |
VI |
Lumea este intr-o continua dezvoltare iar in viata de zi cu zi elevii se confrunta cu o invazie de informatii in limbi straine.De aceea apare necesitatea reala de a intelege mesajele receptate oral si de a putea transmite informatii pentru o buna comunicare. |
1.Dezvoltarea capacitatii de receptare a unor mesaje transmise oral si de a raspunde corespunzator la acestea. 2.Adaptarea la situatii cotidiene clare. 3.Dezvoltarea competentelor de relationare cu oamenii din jur |
1. Saluer, se présenter, demander des informations personnelles 2. À la gare 3. Demander des informations pour s’orienter dans l’espace 4. Dans un magasin 5. Au marché 6.La conversation téléphonique 7.Les anniversaires et les fêtes 9.L’invitation/accepter/refuser.
|
|
|||
|
3.La France d’aujourd’hui (Franta de astazi) |
VII- VIII |
Cursul optional se adreseaza elevilor cu un nivel interesati de modul de viata al francezilor. Cursul propune o importanta documentare regrupata in jurul a 12 teme de interes, care permit ilustrarea, intr-o maniera simpla si concreta, a cadrului si a comportamentelor uzuale din viata de zi cu zi a societatii franceze de azi |
1.Dezvoltarea unor competente de comunicare reala 2.Dezvoltarea unor abilitati de lectura a imaginii, de interactiune orala, de exploatare a unor documente autentice furnizate de mass –media (presa, internet, televiziune)
|
1.Présentation générale ; 2.Le calendrier ; La famille ; La table ; La santé ; Les loisirs ; Le sport ; Le Tour de France ; La musique ; Le logement ; Les moyens de transport ; Au travail. |
||||
|
Limba engleza |
Voicu Maria |
1 English is fun |
V |
Acest optional se adreseaza elevilor care studiaza limba engleza ca limba I, si are ca scop sensibilizarea elevilor fata de învatarea si aprofundarea cunostintelor de limba engleza într-un mod atractiv si creativ. |
1.dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi de relaţionare cu lumea înconjurătoare, 2.învaţarea de deprinderi elementare de conversaţie, de a dramatiza şi de a folosi expresiile , cuvintele şi intonaţia învăţate în imaginarea unor situaţii reale de viaţă.
|
La clasa a V-a, prin optionalul ‘English is fun’ (“Engleza este distractiva”) se urmareste aprofundarea structurilor gramaticale si lexicale insusite in clare e III -IV prin intermediul jocurilor, al rebusurilor si prin organizarea diferitelor concursuri la nivelul clasei. |
|
|
|
2 Conversation guide |
VI |
In prezent, omul in general asista la o multitudine de mesaje in limba engleza, transmise pe toate caile de comunicare.De aici si necesitatea de a intelege aceste mesaje si de a dezvolta, in randul elevilor ,competente de comunicare in orice situatie cotidiana . |
- dezvoltarea interesului pentru cunoasterea unor zone si realitati din spatiul anglo-saxon; - dezvoltarea spiritului de observaţie, spiritului critic şi a celui civic;
|
La clasa a VI-a optionalul ‘Conversation guide’ (“Ghid de conversatie”) isi propune sa-i ajute pe copii să îşi formeze o viziune corectă asupra lumii în care trăiesc prin implicarea lor in diferite situatii reale, cum ar fi: la magazin, la posta, la muzeu, etc. |
|
|||
|
3. Customs and traditions in UK and USA’ |
VII-VIII |
Nevoia de cunoastere a celor din jur devine din ce in ce mai mare.Elevii trebuie sa cunoasca si realitatile cotidiene ale altor locuri decat cele ale propriei tari. |
- dezvoltarea interesului pentru cunoasterea unor zone si realitati din spatiul anglo-saxon; - dezvoltarea spiritului de observaţie, spiritului critic şi a celui civic;
|
’Customs and traditions in UK and USA’ („Obiceiuri si traditii in Marea Britanie si SUA”) se doreşte diversificarea temelor de discuţie şi se pune mare accent pe lucrul in perechi ,pe prezentări ale proiectelor individuale sau în echipă, pe realizarea de diverse activităţi practice legate de temele propuse , prezentari in Power Point / discuţii despre o excursie realizată precum si organizarea de concursuri de cultură generală despre Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. |
|
|||
|
Religie |
Dinu Maria |
1. ICOANA DIN SUFLETUL COPILULUI |
VI |
Am ales acest opţional deoarece între religie şi artă a existat şi va exista întotdeauna o strânsă legătură. Icoana nu poate exista fără învăţătura creştină. Prin ceea ce am propus, am încercat să-i ajut, să-i formez pe elevi să vadă rolul multiplu al icoanei şi nu doar ca pe un obiect purtător de informaţii. Unii dintre elevi au mai desfăşurat astfel de activităţi şi în clasele ciclului primar. Prin faptul că ar continua aceste activităţi la o altă dimensiune, specifică ciclului gimnazial, le-ar întări credinţa, le-ar stimula creativitatea; experienţa lor anterioară, completată cu noi deprinderi, ar duce la prestigiul şcolii. |
1.Stimularea curiozităţii pentru studiul tehnicii realizării icoanelor pe sticlă. 2.Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi şi a tradiţiilor prin intermediul icoanelor.
|
1. Despre Sfintele icoane (porunca a doua) 2. Sfinţii - modele de urmat pentru noi 3.Iconoclasmul - Sinodul VII ecumenic 4.Culorile şi semnificaţia lor 5. Fundamentul biblic al icoanei 6.Compoziţia culorilor 7. Lumina şi icoana Lumina naturala şi spirituală Lumina specifică icoanei 8. Tehnica icoanei. Pregătirile tehnice. Desenul. Culorile 9. Execuţia icoanei 10. Paleta vechilor pictori 11. Icoana şi Sfânta Liturghie 12. Vizita la biserica din sat 13.Organizarea expoziţiilor (de Crăciun şi Paşti; cu prilejul unor evenimente marcate de şcoala noastră sau alte instituţii locale).
|
|
|
|
|
||||||||
|
istorie |
Candachia Catalin |
1.Dobrogea in epoca antica |
V |
-importanta teritoriului dobrogean in epoca antica - - intemeierea celor 3 cetati grecesti si relatia lor geto-dacii |
-eleviii sa cunoasca trecutul Dobrogei - este important ca elevii sa cunoasca dezvoltarea civilizatiei grecesti pe teritoriul dobrogean |
- dezvoltarea civilizatiei grecesti la Pontul Euxin - relatiile comerciale dintre greci si geto-daci -importanta Histriei in lumea greaca |
||
|
2.Personalitati ale epocilor moderna si contemporana |
VII |
- necesitatea imbogatirii cunostiintelor despre secolul 19 -principalele evenimente ale epocii moderne |
-elevii sa cunoasca importanta diverselor personalitati istorice -importanta lui Napoleon Bonaparte, reginei Victoria etc |
- epoca lui Napoleon Bonaparte -revolutiile de la 1848 - formarea statelor nationale |
||||
|
3.Dobrogea in secolul XX |
VIII |
- importanta Marii Negre pentru Romania - importanta Dobrogei pentru statul roman |
-elevii sa cunoasca trecutul Dobrogei - sa stie principalele coordonate politice si economice ale dezvoltarii teritoriului dobrogean - sa cunoasca perioadele istorice prin care a trecut Dobrogea in secolul xx |
- conditiile revenirii Dobrogei la patria mama - Dezvoltarea Dobrogei in cadrul regatului roman - Dobrogea si cele doua razboaie mondiale - dezvoltarea Dobrogei in cadrul statului comunist |
Responsabil Comisia Umaniste prof. Cristina Bagia